9,188 matches
-
obsedat de Plan, iar În Plan introduseserăm atâtea alte componente, rozacruceenii, Sinarhia, Homunculii, Pendulul, Turnul, Druizii, Ennoia... Ennoia... M-am gândit la Lorenza Pellegrini. Am Întins mâna și am Întors cu fața fotografia pe care o cenzurasem. Am Încercat să alung un gând nelalocul lui, amintirea acelei seri În Piemont... Am apropiat fotografia și am citit dedicația. Spunea: „Fiindcă eu sunt cea dintâi și cea de pe urmă. Eu sunt cea onorată și repudiată. Eu sunt prostituata și sfânta. Sophia”. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
o mică moschee, deja transformată În biserică creștină, ca să poată să-și facă rugăciunile. Într-o zi intră un franc, care se arată indignat văzând un musulman Într-un loc sacru și se poartă urât cu el. Dar Templierii Îl alungă de acolo pe intolerant și-i cer scuze musulmanului. Această frăție de arme cu dușmanul Îi va duce mai târziu la ruină, pentru că la proces vor fi acuzați și că au Întreținut raporturi cu sectele ezoterice musulmane. Și poate e-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
un schimnic plin de viermi, așa cum spun eu, dar nu sunt o autoritate În materie, pentru că nu mă ocup de nebuniile creștinilor.” „Curați mai erau rabinii tăi din Gerona”, zise Belbo. „Trăiau În niște cocioabe mizere pentru că voi, creștinii, Îi alungați În ghetou. Templierii, În schimb, se jegoșeau din plăcere.” „Să nu dramatizăm”, zisei eu. „Ați văzut vreodată un pluton de recruți după un marș? Dar eu am povestit lucrurile astea numai ca să vă fac să Înțelegeți contradicția templierului. El trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
acest sens, cum ai zice biștari puțini, dar pe loc, dar biștarii ăia sunt o jumătate de duzină de fortărețe În Spania. Regele Portugaliei le dăruiește o pădure, și fiindcă era ocupată de sarazini, templierii se aruncă la asalt, Îi alungă pe mauri, iar apoi, ca s-o spun În treacăt, fondează Coimbra. Și astea sunt doar câteva episoade. În sfârșit, o parte luptă În Palestina, dar grosul ordinului se dezvoltă În metropolă. Și ce se Întâmplă? Dacă cineva trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
A treia zi veniră cu toți: rude, prieteni, vecini să-l conducă pe ultimul drum. Doisprezece preoți în odăjdii intonau troparele de îngropăciune. Șase dintre ei duceau pe umeri sicriul greu. Frigul se mai înmuiase și pe la amiază îndrăzni soarele alungând ciorile din cimitir. La ieșirea din capelă, chipul Bunicului se întunecă. Părea că, pentru prima dată, ezită. Unde-l duceau? Să nu mai vadă el minunățiile firii pe care o iubise atât? Ce se va întâmpla cu preuteasa? L-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
O clipă, m-am gândit că ar trebui expus într-un parc, pe un soclu. Îngropat în cimitir ar fi putut reveni în chip de strigoi... Din gânduri mă smulseră mâțele care se hârjoneau sărind pe cadavrul-statuie. Încercai să le alung, să le liniștesc, dar ele, una mai tuciurie decât cealaltă, săreau pe mobile, se agățau de perdele, sfâșiau tapițeria paturilor. Paisprezece Furii negre miorlăiau amenințător sticlindu-și ochii în beznă. Am dat o fugă în bucătărie după o sticlă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
că găsise într-o valiză cinci caiete groase, în care Adelina își nota orice afront pe care i-l făcuse Leo. Se îndoia, totuși, că femeia cu înfățișare bucălată și buclată i-ar fi făcut felul iubitului său. Ca să-și alunge suspiciunile și să-și poată savura cafeaua, Cosmin luă două calmante, apoi dădu drumul la televizor. Înauntru, figura rigidă a primului-ministru Tăriceanu, supranumit Kuki, cu mâinile și cravata spânzurându-i de-a lungul șoldurilor largi, spunea cu glas metalic în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
nouă ce vă lasă inima. Sfânta zâ de az să vă ajute, spunea ea când ieșea gospodina, după ce bătea la poartă. Dacă primeau ceva era bucuroasă și spunea: — Bogdaproste! Să vă dea Dumnezău sănătate! Dacă nu primeau nimic și erau alungate cu: „Țâgănci împuțite, iar ați venit după pomană? Să muncească tată tău și mumă-ta să vă dea!”, Izaura se înfuria și pleca bodogănind: Zgârcita dracului, dar-ar boala în tine să dea! Să te lovească în moalele capului...”. — Taci
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Ne-au mers toate din plin, am câștigat și-am adunat bani. În curând vom fi în stare să ne facem rost de-o casă. — Acum dacă o dați, Dumnezău iar vede și vă va da năcazuri. — Noi n-o alungăm, Doamne păză-ne! O dăm la mai bine. S-ajungă și ea ceva și-o să ne mulțămească atunci. — Ție nu-ți pare rău, Prințăso, că ne părăsești? s-au adunat copiii în jurul Prințesei care era buimăcită de această nouă schimbare. Prea
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
a necăjit pe tata Sebi Cu aripile să-l pocnești Cu ciocul să-l ciocănești Și în gheare să-l strivești”. Râdeau toți cu hohote, în timp ce Prințesa încerca să-i convingă de harul ei. Fata tatei, ești nemaipomenită. — Ți-am alungat supărarea? Ți-am alungat-o. Team făcut să râzi? Te-am făcut. Când pe Zina o apuca vreo durere de cap, de stomac, Prințesa dădea fuga la farmacie să-i cumpere medicamente, să i le administreze după sfatul farmacistului și
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Sebi Cu aripile să-l pocnești Cu ciocul să-l ciocănești Și în gheare să-l strivești”. Râdeau toți cu hohote, în timp ce Prințesa încerca să-i convingă de harul ei. Fata tatei, ești nemaipomenită. — Ți-am alungat supărarea? Ți-am alungat-o. Team făcut să râzi? Te-am făcut. Când pe Zina o apuca vreo durere de cap, de stomac, Prințesa dădea fuga la farmacie să-i cumpere medicamente, să i le administreze după sfatul farmacistului și stătea tot timpul lângă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
pe uscat. Adriaaan...! Adiii...! Băiețică...! Te-ai și-ntors, dragule? Te-am auzit de-aici. Mai ești cu careva? Ești singur? Fii amabil și urcă, atunci, o fuguță, până-aici, la mine! Vocea de tutungioaică înveterată a proprietăresei, Domnișoara Rodica, îi alungă celui strigat roșeața de pe chip, aducându-i în loc o umbră pământie, cu tentă cianotică. Ssst...! Mucles! își flutură el grav arătătorul, aprehensiv, în dreptul buzelor. Știți regulile! O cunoașteți și voi că se supără, dacă vin cu străini la sălaș. Străini
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
atâta tămbălău? Mi-a intrat nisip pe gât, la mama dracului...! Ho, Sammi, oprește-te! Gata! Ne-a ajuns! Pe obârșia Profetului! Să terminăm cu joaca asta idioată! Lasă-ne! Tai-o! Du-te-n...! Iepure...!!! strigă Bursucul. Aicea sunt! Alungă-l! Ușuie-l! Gonește-l! Rezolvă tevatura! Păi..., cum adică?! Eu?! Tot eu?! Nu comenta! Tais-toi! E ordin! Data viitoare, ești scutit! Ai înțeles? Nu zăbovi! Nu ezita! Nu sta! Fă-ți datoria! Iepurele Alb se îndreaptă scurt (și cam vexat
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Trei dintre ei, se îndeasă ca să lingă sângele călduț, ce se scurge în țărână, într-un pârâiaș aburitor, iar al patrulea se strecoară neobservat, în magazie. Huo...! Zât, de-aici, scârbelor! Nici să nu vă gândiți! se căznește Dan să alunge dihăniile lihnite, atrăgându-și pe loc un cor de miorlăieli dezaprobatoare. Mă, Castravete, n-ai venit, dracului, odată, mă...?! îl ceartă el pe Avocat, care răsare, gâfâind, din beci și îi întinde sticla și cămașa. Dănuț smulge dopul cu un
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ambulatoriu, în Gan-Edenul din Geneză, pe timpul unei celebre operații chirurgicale, la o coastă. Dar o va lăsa pe Eva, ca și pe urmașele ei să sufere ca vitele, pe viu, în chinurile nașterii. Mai încolo, se mânie grozav și-i alungă pe cei doi sus-numiți din Rai, blesteamă Șarpele-codoș, care le făcuse lor lipeala, acoperă Pământul cu ape și îneacă semințiile cele dintâi, neuitând nici să-i certe și să-i muncească la greu, ca pe hoții de cai, pe Moise
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
am scăpat! Cap de bou! bombăne Sile, în surdină. Ieșiți afară din curtea mea ori chem poliția! Maimuțoii dracului! Bețivilor! Nesimțiților! Baftiștilor! Huideo...! Vă țineți de drăcii, la ora unu noaptea?! Ieșiți mai iute, vagabonților, că vă și afurisesc! îi alungă intempestiv popa Costică. Moașă-ta, de bestie malagambistă și malastropistă! Bestie cu anteriu! Când o să-ți cumperi față, să-mi dai curu-napoi! Bunicu' lu' Tutankamon! Popa-Prostu' ești, Popa-Prostu' o să mori! mormăie Silică, dându-și în petic, după ce se regrupează cu toții
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mânuită de Avocat ca o măciucă, i se sfarmă-n țeastă! Pizdeluș se repede și el, lătrând surescitat, din ascunzătoarea unor navete de P.V.C. și înconjoară corpul bărbatului trăznit, căutându-și o poziție cât mai bună, ca să urineze. Poetul îl alungă, blajin. Crezi că... o să fie pedepsit? i se adresează acesta, Avocatului. E posibil. Lucrurile se schimbă. Ce-ți face muierea cu curul, nu-ți mai repară nici un sfânt, cu capul! Tocmai a călcat tabu-ul dulcelui fruct oprit, din grădina
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
împotrivi destinului. Nici o șansă! Povestea se încheie aici. Nu și pentru mine! De ce nu cântă...? De ce nu cântă cocoșii, pentru numele Atot-Milostivului? șoptește el. Mor! Nu mai rezist! Nu...! Îndurare! Îndurare, Doamne! Doamne Iisuse Hristoase! Doamne-Dumnezeule! Dumnezeul meu...! Te rog! Alungă acest vis malefic și rânduiește-ne nouă, tuturor, ca să ne deșteptăm la masă, la nea Petre, unde... A-hh... În sfârșit! Cu pumnalele colților necruțători ai Poetului, mușcându-l de ceafă, Fratele aude trâmbița victorioasă a cocoșilor răsăritului, captivi prin curțile
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Toamna a domolit razele soarelui. Ea a desenat apoi pe cer nori cenușii și apăsători. Frunzele aleargă îngrozite, alungate de suflarea năprasnică și înghețată a vântului. Pomii încă mai sunt înveșmântați cu haine galbene și ruginii. Numai unele fructe au rămas pe pomii înverșunați, acestea fiind merele și nucile care, în curând, vor fugi de prin așternutul crengilor colorate
Toamna. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stan Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2370]
-
doua zi cu “Steaua”. Pe 27 decembrie este sarbătorit Sfântul Ștefan. În Ajunul Anului Nou, dimineața, în centrul comunei se adună flăcăii din toate satele împrejurate, mascați în draci, mirese, babe, capre, urși, strigoi și dansează în horă pentru a alunga spiritele rele în următorul an. După terminarea acestui ritual, cei mici se duc cu ”Plugușorul”. La lăsarea serii flăcăii costumați în capre, urși, mirese, draci, umblă alături de un taraf din casă în casă, cântând și dansând, iar gazdele dându-le
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA EPURENI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Ticu Andra () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2056]
-
cîte-o vorbă veselă, cîte-o pupătură mai pleoscăită și mai ales țipete stăruitoare după hamali. Călătorii zoreau spre ieșire, cei mulți cu bagajele în mână, cei puțini cu hamalii în urma lor. Toată lumea era grăbită, unii chiar fugeau, ca și când i-ar fi alungat cineva din urmă. Grigore Iuga rămăsese liniștit la locul său, așteptând să se dea jos cei ce se îmbulziseră pe coridoare. Din geam, văzu pe Modreanu cum își ferea geamantănașul de insistențele hamalilor, pe căpitanul înalt cum, depărtîndu-se, se uita
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
s-au înăbușit înainte de a se contura în forme. Olga i se părea completarea Teclei. Avea toate calitățile ei, dar colorate mai viu și, în ochii ei, sub scânteierile șăgalnice, parcă palpita o umbră sentimentală. Clătina din cap, să-și alunge închipuirile, și rosti domol: ― Prea târziu... 7 ― Domnu Titu... Ghici ce surpriză am să-ți fac? zise doamna Alexandrescu misterios, oprindu-l în antreu. Nu ghicești?... Atunci poftim încoace! Titu Herdelea tocmai se despărțise de Grigore Iuga după masa de la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
scuzîndu-se că azi e ocupat până peste cap cu balamucurile, dar că de mâine încolo va fi cu totul la dispoziția lui. Coborând mai târziu, Titu întîlni pe alee o fetișcană cu niște ochi negri și un zâmbet care-i alungară îndată urâtul. Era subțirică, desculță și cu o băsmăluță albastră legată cochet pe cap. ― Ascultă, fetițo, îi zise oprind-o. Ești de aici, de la curte? ― Sunt numai de câteva zile, răspunse fata. M-a adus tușa Profira, a de-i
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
geamuri într-adevăr râdeau niște mușcate însîngerate. Deschise portița. Un dulău șchiop și zbârlit se aruncă la dânsul, lătrând atât de furios, de parcă să-l sfâșie. Din cerdacul îmbrăcat cu viță sălbatică îi coborî într-ajutor o țărancă sprintenă, care alungă câinele. ― Aici șade, mă rog, domnul învățător? întrebă Titu nehotărât. ― Aici, aici, poftiți!... N-aveți frică, nu mușcă, dă-i încolo de nebun! Face și el gălăgie ca să-și plătească viața! adăugă femeia, văzând că străinul trage cu coada ochiului
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mînca-te-ar cîinii!" în vreme ce porcul își scufunda iarăși râtul până-n ochi în lăturile grase, câinele cel alb, cu mari pete negre, îndrăzni să se apropie de ceaunul gol, să vază de a mai rămas ceva și pentru el. Baba Ioana îl alungă: Ia mai du-te dracului și tu și nu-ți baga botul!" Ascultător, câinele se retrase și dădu din coadă fără a pierde nădejdea, uitîndu-se cu jind și la porc, și la stăpână, și la celălalt câine, o corcitură de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]