9,447 matches
-
Tempo, 26 aprilie 1974 Francesco de Gaetano: Aventuri în vreme de război și de pace1tc "Francesco de Gaetano \: Aventuri în vreme de război și de pace1" În legătură cu relațiile dintre „cultura” burgheză și „cultura” populară, am avut în ultimele luni experiențe amare. A trebuit să aflu că intelectualii italieni nu și-au pus niciodată problema „culturii” populare și nici măcar nu știu ce e. Ei cred că poporul nu are cultură pentru că nu are cultură burgheză; sau cultura sa este acea spoială de cultură burgheză
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sine este nouă pentru cine nu a mai folosit-o niciodată. Nu se poate spune însă că lectura acestei antologii îți trezește entuziasmul în aceeași măsură în care îți stârnește interesul. Muncitorii-poeți sunt cuprinși de o euforie ce pare cam amară. Faptul că totul e bine, totul e minunat, toți se iubesc: este o obsesie. Îl amintim pe un oarecare sărman Li Ying, care nu este identificat mai clar, ce apare împreună cu niște copilițe de-ale lui și cu niște bătrânei
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și, ca să spunem astfel, profesional al cuvântului, ci al unei experiențe pe care aș numi-o aproape existențială. Voi spune îndată, și poate că ați intuit deja, că teza mea este mult mai pesimistă, mai critică într-un fel mai amar și mai dureros decât cea a lui Napolitano 2. Ea are drept temă principală genocidul: adică socotesc că distrugerea și înlocuirea valorilor în societatea italiană de astăzi duce, chiar și fără masacre și împușcări în masă, la suprimarea unor mari
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Dorna, Covasna); - izvoare carbonice - conțin CO2, NaHCO3, Ca(HCO3)2, Mg(HCO3)2 (Borsec, Buziaș, Slănic); - izvoare alcaline - conțin cantități mari de carbonați acizi și puțin CO2; - izvoare sărate - au peste 15 g/l NaCl (Slănic, Oglinzi, Ocna Sibiului); - izvoare amare - conțin Na2SO4, MgSO4 (Breazu, Amara, Bălțătești); 14 - izvoare sulfuroase - conțin H2S și sulfuri alcaline (Pucioasa, Govora, Călimănești); - izvoare iodurate - conțin I- (Vulcan, Govora); - izvoare arsenicale - (Dorna); - izvoare feruginoase - conțin carbonați de fer (Slănic, Strunga) Imensa varietate a apei se explică
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
un om limitat ca formație intelectuală. Și, natural, un sclav al limbajului de lemn. Nu o dată, improvizațiile oratorice, avîntate, ale generalului de Gaulle au provocat surpriza publicului român. Prezența dumneavoastră ca traducător În delegația franceză nu era o pilulă prea amară pentru autoritățile române? Numele interpretului nu apare niciodată, nicăieri, pe nici un document publicat. Era comunicat doar oficialităților celeilalte părți, spre a i se rezerva un loc la ceremonii, În cursul deplasărilor etc. Discursurile erau pregătite dinainte. Atît versiunea franceză, cît
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
decriptat. Vorbind despre șicanele la care a fost supus la Institutul Teologic din Sibiu nepotul profesorului Dumitru Stăniloae (Dumitraș), Lidia Ionescu Stăniloae afirmă că, „din păcate, Încet, Încet au ieșit la iveală animozități care au Început să-i facă viața amară. Ca și la București, În cadrul corpului didactic erau unii care nu-l puteau suferi pe tata. Faima lui crescîndă, respectul de care se bucura pretutindeni Îi deranja. Mai existau și alte motive ascunse de antipatie, mai ales În Ardeal, unde
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ar fi sculptura, fiind menționat George Apostu, care face că „tînăra sculptură românească are dubla șansă a unei expresii moderne și a Întoarcerii spre izvoare de autentică vechime” (p. 220). Pe de altă parte, În cinematografie autoarea vorbește cu ironie amară despre faptul că „prin grația lui Titus Popovici și Sergiu Nicolaescu avem și noi acum indienii noștri... Dacă ridicolul ar putea arde o peliculă cinematografică, evident că nu ne-ar fi fost dat să vedem la Paris Dacii... Dar ridicolul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
li se adaugă o carte de „învățături” pentru tineri, Catargele înalte (1972), colecție de pseudoeseuri politice, alternând tonul sfătos cu prezentarea liricizantă a realităților comuniste. Mai interesantă este culegerea Farmecul pământului (1977), revizuită și retipărită în 1982 cu titlul Parfumul amar al pelinului verde. Subintitulată Jurnal la marginea dintre vis și viață, scrierea este una hibridă: amestec de memorialistică (idealizând satul natal și începuturile sale publicistice), însemnări cotidiene, jurnal de călătorie cu numeroase intruziuni eseistice pe teme de artă și literatură
MACOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287945_a_289274]
-
1954; Unele probleme ale reportajului literar, București, 1956; Oameni și fapte, București, 1957; Introducere în știința literaturii, București, 1962; Vârstele timpului, București, 1971; Catargele înalte, București, 1972; Farmecul pământului. Jurnal la marginea dintre vis și viață, București, 1977; ed. (Parfumul amar al pelinului verde), București, 1982; Semnul dintre ochi, București, 1983; Undeva, cândva, București, 1985; Trecânde anotimpuri, București, 1988. Repere bibliografice: Sasu, Progresii, 165-167; Tomuș, Răsfrângeri, 256-260; Stănescu, Jurnal, I, 271-275; Cristea, Faptul, 208-212; Raicu, Fragmente, 411-415; Raicu, Descoperirea, 179-189; Dicț
MACOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287945_a_289274]
-
dar umili / noi nu putem să fim, / n-avem chemare” (Poeții); „Poetul / simte mirosul / cernelii / și al abisului / la marginea scrisului” (Abis). Îmbinând buna dispoziție, manifestă îndeosebi sub forma ironiei, autoironiei sau a asociației de rime cantabile, cu notația rece, amară, poemele se nutresc dintr-o imaginație livrescă. SCRIERI: Numele profesorului, București, 1986; Profesorul de fericire, București, 1989; Vocea profesorului, București, 1993; Evreii. Istorie, valori, București, 2000; Viață de profesor, București, 2002. Repere bibliografice: Țicu Goldstein, Valori iudaice, „Realitatea evreiască”, 2000
MARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288025_a_289354]
-
celui adolescentin, în timp ce versurile din ultima carte sunt scrise sub asediul morții, al lipsei de speranță și al singurătății. M. nu se simte pregătită să părăsească această lume: „Hai, mai lasă-mi încă o vară/ să uit iarba rea și-amară,/ să mă-nvăț cu luciul morții/ pe câmpia verde-a sorții”. Din cauza dispariției premature, poeta nu a reușit să se împlinească pe măsura talentului ei autentic, recunoscut de majoritatea criticilor. SCRIERI: Fructul apei, București, 1969; Ziua dragostei, Iași, 1972; În
MASLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288054_a_289383]
-
și sentimente este o constantă. Experiența războiului, cuprinsă în notațiile sincopate din placheta de poezii Însemnări pe scut (1968) ori în paginile reportericești din jurnalul de campanie Oameni în alb (1970) se convertește în literatură în spiritul aceluiași program. Frumusețe amară (1969) cuprinde câteva nuvele izbutite, ilustrând o mare varietate tehnică, dar și subiecte diverse. Atitudini critice (1973) își propune o panoramă a criticii contemporane dintr-un unghi personal și relevă un bovarism clasicizant, care pornește de la o ironică relativizare a
MAXIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288068_a_289397]
-
sadoveniană e, pe alocuri, prea evidentă. Ultimul volum antum, Pe malul Styxului (1980), este un bildungsroman filosofic, o carte autobiografică devenită testament. SCRIERI: Simfonia neterminată, Blaj, 1942; Cântecul stelelor, Blaj, 1945; Interferențe, București, 1968; Însemnări pe scut, București, 1968; Frumusețe amară, București, 1969; Oameni în alb, București, 1970; Atitudini critice, Timișoara, 1973; Orfeu, bucuria cunoașterii, București, 1976; Popas în Afrodisia, București, 1978; Umbra de la Cozia, Timișoara, 1980; Pe malul Styxului, București, 1980. Ediții: Lucian Blaga, Despre conștiința filosofică, pref. edit., Timișoara
MAXIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288068_a_289397]
-
malul Styxului, București, 1980. Ediții: Lucian Blaga, Despre conștiința filosofică, pref. edit., Timișoara, 1974, Aspecte antropologice, pref. edit., Timișoara, 1976; V. Beneș, Hanul Roșu, pref. edit., Craiova, 1983. Repere bibliografice: Octav Șuluțiu, „Simfonia neterminată”, RFR, 1943, 12; Valeriu Cristea, „Frumusețe amară”, RL, 1969, 41; Cornel Ungureanu, Bucuria cunoașterii, O, 1977, 6; Nicolae Balotă, „Orfeu, bucuria cunoașterii”, ST, 1977, 4; Livius Ciocârlie, Carte de înțelepciune, O, 1980, 48; Marcel Corniș-Pop, Un roman al inițierilor, O, 1980, 48; Eugen Todoran, Ion Maxim, ST
MAXIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288068_a_289397]
-
1940; E. R. Burroughs, Tarzan, București, 1941; Daphne du Maurier, Rebecca, București, 1941, N-aș vrea să mai fiu tânăr, București, 1941, Verișoara mea, Rachel, București, 1974; Louis Bromfield, Cazul Aniei Spragg, București, 1941, Douăzeci și patru de ore, București, 1941, Lotus amar, București, 1945, Toamnă timpurie, București, 1946; Upton Sinclair, Metropole, București, 1941, În căutarea adevărului, București, 1945; Hans Fallada, Banii nu fac nici două parale, București, 1942 (în colaborare cu Eugen B. Marian), Johannes Gantschow, București, 1946 (în colaborare cu Nora
MARIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
într-un mesia al începutului „nou” de eră, care aduce nu doar mântuirea de păcatul originar, ci cheamă la luptă „pentru-nfrângerea robiei/Bietului plugar”: „Eu cânt, căci văd necazul frânt/ Ș-aud plugari în zori cântând./ Nu doine de amar, de dor - /Înviorarea țării lor...// Și glasul vieții ascultând, / Venirea zorilor eu cânt.” M. scrie cel mai inspirat poem consacrat limbii române, care conține „imagini superioare de mare poezie” (G. Călinescu). Definițiile metaforice, dispuse conform unei reacții în lanț, sunt
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
și o posibilă reprezentare a morții pentru poetul pândit deja de „nori și cețuri bolnave”. Aceste cuvinte/realități devin nuclee lirice recurente, ca și alte noțiuni din sfera extincției, a suferinței - întuneric, umbră, crepuscul, eclipsă, fum, cenușă, coșmar, cădere, teamă, amar, lacrimă, târziu, taină, neant. Sub presiunea apropierii sfârșitului, meditația asupra mecanicii subtile a existenței se acutizează și, înăbușindu-și gândurile sau constatările negre, poetul își afirmă credința în valorile pozitive - omenie, prietenie, solidaritate, cunoaștere, echilibru - și continuă să brodeze pe
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
constituie puntea de legătură a înțelegerii și a acceptării orgolioase a vieții, chiar cu prețul tristeții: „Și ochii nimănui, adânci văpăi,/ Cu ochii tăi frumoși nu se măsoară,/ Chiar îngerii pălesc sub ochii tăi/ Când sunt spălați de-o lacrimă amară.” Dar „pofta de-a pătrunde taina firii” îl duce adesea la o jubilare naturistă, la frenezia bucuriilor estivale, la un soi de panteism naiv. Conștient în ultimă instanță și de „lucirile străine” ale poeziei sale, lucid și față de „gloria fără
IONESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287589_a_288918]
-
ș.a. Piesa Anfisa de Leonid Andreev a fost jucată la un teatru bucureștean (1925), iar Teatrul Național din Cernăuți a preluat Lumina lucește în întuneric de Leon Tolstoi (1928). Tălmăcind două dintre cărțile lui Leon Donici (Noul seminar și Floare amară) și scriind despre el, I. a încercat să îl reintegreze în cultura română. Susținută a fost și preocuparea pentru traducerea și cunoașterea unor autori bulgari - Ivan Vazov, Elin Pelin, N. Rainov, Ch. Hristov ș.a. Mai sporadice au fost transpunerile din
IVANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287652_a_288981]
-
indiană. SCRIERI: Roduri din câmpul Evangheliei, Cluj, 1937; Monarhul în istoria, în cultura, în renașterea poporului român, Craiova, 1940. Traduceri: G. Gașenko, Șarpele din junglă și alte povestiri, București, 1925; Leon Donici, Noul seminar, pref. Adrian Maniu, București, 1929, Floare amară, București, 1930. Repere bibliografice: Bucur Țincu, G.M. Ivanov, PLI, 1936, 10-11; Micu, „Gândirea”, 21-22; Ornea, Tradiționalism, 130-131; Cristea, Teleorman, 358. C.T.
IVANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287652_a_288981]
-
Biruința Rusiei ar însemna anexarea întregii Galiții, a Constantinopolului și a Strâmtorilor, transformarea statelor din Balcani în simplă „Rückendeckung“; România va deveni o enclavă rusească, va cădea din nou în protectorat, în care independența ei n-ar fi decât o amară și înjositoare înșelăciune 17. Un argument în plus adus de C. Stere împotriva alianței cu Rusia consta în natura regimului politic, în lipsa libertăților democratice și a drepturilor naționale: Rusia, care „trăiește vecinic în stare de asediu“, unde „fără judecată și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de scurt metraj, fabule în fond, alcătuind un mic bestiarium. Diferite ca timbru narativ de scenariile animaliere semnate de N. Gane, I. Al. Brătescu-Voinești și M. Sadoveanu, miniaturile de aici se despart, de asemenea, de formula lui Jules Renard, moralistul amar din Histoires naturelles. G. nu excelează prin plasticitate, prin cromatică, nici prin calități de observator al comportamentelor, dând mai degrabă curs liber fanteziei. D. Anghel îl declara superior, prin farmec și concizie, unui Louis Pergaud, scriitor animalier notoriu, laureat al
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
până la manierism, îndeosebi ipostaza poetului galant care, stilizând modelul popular, articula noi „cântece de lume”. Este un fel de pornire mai degrabă neoanacreontică, și pentru că rareori se întrezărește aici un joc rafinat de-a naivitatea. Așadar, suferința e dulce, fericirea amară, iubirea e înlocuită de amorul care stârnește tânguirea celui ce se usucă, se îmbolnăvește, moare de dorul nurilor femeii iubite. Epoca l-a consacrat, de altfel, ca poet plăcut, muzical, al iubirii senzuale. În metru popular mai scrisese și câteva
GHEORGHE DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287230_a_288559]
-
ignorăm foarte mult senzorialul, fantasmaticul, imaginarul și să locuim În castelul foarte pur și foarte steril al filosofiei, al filosofiei lingvistice. Deci este conștient de greutatea receptării unui asemenea text și atunci - așa cum face și medicul bun - Își pune medicamentul amar pe un cub de zahăr. Desigur, aici zăhărelul nu este un cubuleț, este un tort Întreg, este un lighean de ciocolată lichidă, partea dulce fiind toate acele intruziuni, toate acele paranteze drepte și paranteze drepte Între paranteze drepte, toate momentele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este cazul catolicismului În Polonia... Marius Jucan: Exact. E de remarcat că În jurnalele domnului Zaciu, adevărate comentarii de morală cotidiană, există această Împotrivire surdă la satanizare, deși autorul semnalează mai degrabă triumful satanizării În România, sugerând extincția, cu ton amar, funebru, deloc rezistent, În sensul de a crea optimism În suferință, de a Încuraja, de a crea sentimentul de onoare prin jertfă. Nu! Comunismul, ca și frigul, foamea, teama de o și mai mare mizerie, delațiunea erau copleșitoare. Zilele sunt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]