6,796 matches
-
istoricii politicieni A. Thiers și F. Guizot. Idealurile pe care le susțineau ei păreau să aibă puțină legătură cu politica lor. Erudiția istorică părea să le încurajeze aroganța și disprețul față de propria lor națiune și față de omenire, servind la satisfacerea ambițiilor lor personale. În Statele Unite, Henry Adams, John Fiske și mai ales George Bancroft nu și-au ascuns naționalismul. Receptarea critică a poziției sale s-a schimbat radical 4. T. B. Macaulay a scris în termeni laudativi despre Imperiul Britanic, despre
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
justificările raționale, au arătat oamenilor de stat ce cale să urmeze. În vremuri de război au salutat deciziile liderilor lor, glorificînd trecutul. Ei înclinau să justifice cuceririle din trecut sau pe cele viitoare. Aceste justificări morale și intelectuale erau adesea ambiții mascate. Oamenii de stat încurajau acest sprijin. Cum rămîne atunci cu obiectivitatea istorică? Tacitus voia să scrie istoria "fără teamă sau favoritism". Ranke a mers pe urmele lui scriind istoria wie es gewesen ist (așa cum a fost). Cu totul altfel
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
unui Sarajevo inadvertent (posibil unul nuclear) din cauza nerecunoașterii identității unei națiuni 11. Dar înainte de a reveni la istoricul-politician naționalist al Europei central-răsăritene, să spunem cîteva cuvinte despre această regiune haotică situată între imperialismul german și rusesc și Imperiul habsburgic (aliatul ambițiilor germane opunîndu-se politicii rusești). Bismarck a exprimat acest lucru extrem de clar: "Dacă Imperiul habsburgic n-ar exista, el ar trebui să fie inventat". Ceea ce voia el să spună este că era nevoie de un echilibru în favoarea Reichului. Hugh Seton-Watson numea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lui Petru cel Mare a fost mai fatidică pentru România. A început lunga serie a războaielor ruso-turce. Imperiul otoman considera principatele române drept o zonă periferică; pentru Imperiul rusesc, în continuă expansiune, ea a devenit o piedică în calea lui. Ambițiile lor includeau pămînturile românești. Atunci cînd Petru cel Mare a început să se intereseze de Balcani, cu populația lor creștin-ortodoxă, el a lansat un apel către toți creștinii ortodocși, îndemnîndu-i să se ridice împotriva "necredincioșilor". Voievozii români au ezitat; le-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
evoluție paralelă cu procesul istoric organic al experiențelor națiunii. În ea, ca într-o oglindă, se reflectă procesul istoric. Cultura determină vitalitatea, valoarea și locul națiunii printre alte națiuni 72. Dintre toate manifestările acesteia, literatura era cea mai originală, dar ambiția lui Iorga de a atinge nivelul artei "pure" nu constituia o tovărășie chiar atît de firească pe cît i-ar fi plăcut lui să fie. Înainte de a-și porni "lupta" politică, Iorga era mai deschis la minte în privința literaturii 73
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
un portretist excelent, cu toate că portretele sale erau mai curînd istorice, umane și psihologice decît artistice. Jurnalistica sa putea fi mișcător de frumoasă, dar poezia sa era de o mică valoare literară. Iorga a scris numeroase piese de teatru și nutrea ambiția de a deveni un autor de teatru dramatic și popular, dar aspectele relațiilor lui cu scena demonstrează naivitatea sa, căci scria fără să fie familiarizat cu problema teatrului, cu punerea în scenă a pieselor etc. Numeroasele piese ale lui Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Dragă Catinca și Nicu"124. Dintre copii, fetelor le-a mers mai bine decît băieților. Doamna Zulnia pomenea mereu de descendența ei din neamul Drăghici și dorea ca nepoatele ei să se mărite bine. Mircea era vanitos și egocentrist, nutrind ambiția de a-l înlocui pe Iorga în fruntea partidului și a ziarului și întreținînd relații cu legionarii. Valentin ducea o viață lipsită de ambiții, iar Ștefan scria versuri pe care nu toată lumea le aprecia. Sensibilitatea morală a lui Iorga era
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Drăghici și dorea ca nepoatele ei să se mărite bine. Mircea era vanitos și egocentrist, nutrind ambiția de a-l înlocui pe Iorga în fruntea partidului și a ziarului și întreținînd relații cu legionarii. Valentin ducea o viață lipsită de ambiții, iar Ștefan scria versuri pe care nu toată lumea le aprecia. Sensibilitatea morală a lui Iorga era ceva neobișnuit la București. Își folosea adesea editorialele ca să le facă morală conaționalilor săi. Chiar și în particular vorbea mereu despre corupția răspîndită ca
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pretutindeni. Din aceasta derivă atitudinea noastră"183. Inflexibilii irlandezi cereau înființarea unui stat irlandez liber, căruia Iorga i se opunea. Drept pentru care a ridicat problema centrală a oricărei mișcări naționaliste: "Va veni oare vremea cînd popoarele își vor limita ambițiile ca să slujească interesele comune ale civilizației umane?" Iorga invoca faptul că irlandezii nu-și păstraseră limba națională, tradițiile etc., el nu prea acceptînd un asemenea naționalism 184. De Gaulle critica aspru pretențiile celor care vorbeau despre națiunea algeriană. Le amintea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
De Gaulle. Acest țel suprem putea fi atins numai prin strîngerea rîndurilor în jurul regelui. Iorga simțea că rolul lui era să realizeze acest lucru. Juca oare ego-ul lui Iorga vreun rol în această școală a gîndirii? Sau era vorba de ambiția lui "de a sluji România"? Iorga nu avea nici o ambiție personală: ego-ul lui era să slujească România în singurul mod de care era în stare, și acesta era modul său. Maniu și Mihalache aveau să devină în anii în care
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
strîngerea rîndurilor în jurul regelui. Iorga simțea că rolul lui era să realizeze acest lucru. Juca oare ego-ul lui Iorga vreun rol în această școală a gîndirii? Sau era vorba de ambiția lui "de a sluji România"? Iorga nu avea nici o ambiție personală: ego-ul lui era să slujească România în singurul mod de care era în stare, și acesta era modul său. Maniu și Mihalache aveau să devină în anii în care aveau să vină un obstacol pentru Iorga, ceea ce a dus
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
încît acesta a plecat la Londra ca ambasador al României 32, de unde va depune toate eforturile ca să discrediteze viitorul guvern Iorga. Formarea guvernului Iorga a fost precedată de o săptămînă de negocieri. Carol considera că era convenabil să-și ascundă ambițiile dictatoriale în spatele prestigiului lui Iorga. Și regele îl considera pe Iorga mai ușor de manipulat decît Titulescu. La 18 aprilie 1931, în zilele detronării regelui Alfonso XIII al Spaniei, ca un sumbru salt în gol, Nicolae Iorga a devenit prim-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a făcut prim-ministru doar din pricina împrejurărilor excepționale din perioada aceea. În absența acestora, probabil că Iorga n-ar fi devenit niciodată șeful unui guvern. Carol l-a pus pe Iorga în fruntea guvernului datorită Depresiunii și a propriilor lui ambiții pe care nu și le putea satisface pe loc. Prin primăvara lui 1931, Criza (ca și cauzele ei) scăpase de sub controlul Guvernului Național Țărănesc. În perioada 1929-1932, venitul național al României a scăzut cu 45%, exportul de la 29 miliarde în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
per hectar la pămîntul arabil atinsese cifra de 6.585 de lei37. România a reacționat prin demonstrații, greve și deteriorare generală a legii și ordinii. Banditismul era în creștere și nici măcar ordinea publică nu mai putea fi respectată 38. În cadrul ambițiilor cu bătaie lungă ale Regelui Carol, democrația, Maniu sau Mihalache nu-și aveau locul. Iorga era de acord cu regele în privința lui Maniu și a lui Mihalache. Pentru Carol, starea de urgență în care se afla națiunea părea să constituie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
înconjura se aflau la o distanță astronomică de cea a țăranului român. Legiunea reprezenta un protest aproape evanghelic împotriva prăpastiei care se căsca între cele două Românii. Principalul program al Legiunii era crearea omului nou care să umple golul dintre ambiția lui Codreanu și realitatea românească. În termeni contemporani am numi acest program o revoluție culturală. Pe termen lung, țelul era următoarea răsplată: salvarea și învierea României prin victoria legionarilor. Legiunea urma să fie tot ceea ce România de atunci nu era
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
adevărului? Gregorovius descria politica italiană ca o combinație de Cesar Borgia și Condotieri cu mentalitatea lui Machiavelli. Iorga îi atribuia lui Mussolini calitățile lui Iulius Caesar, dar istoria a demonstrat că lucrurile stăteau altfel 123. Mussolini putea găsi sprijin pentru ambițiile sale numai alături de Hitler, nu în Occident. Iorga a început să-și dea seama de acest fapt, lucru care poate fi observat chiar și în corespondența sa. Axa a fost întemeiată în toamna lui 1934, dar în perioada aceasta Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a rezolva problema Spaniei. Mussolini declanșase între timp un război de jefuire și cucerire a Etiopiei. Ar fi interesant să urmărim evoluția poziției lui Iorga naționalistul și anticolonialistul, care adoptase la început o atitudine politicoasă, dar lipsită de echivoc împotriva ambițiilor italienilor. Așa cum explica el, tineretul italian e minunat, dar Iorga regreta fiecare picătură de sînge vărsată zadarnic în Etiopia, deoarece colonialismul era un lucru de domeniul trecutului. După invazia italiană, atunci cînd Ungaria s-a aliniat poziției Italiei, Iorga a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
entuziasm, nici să impună disciplina", explica Iorga. "Celălalt partid [al lui Maniu] ducea o campanie absurdă foarte aproape de "lèse majesté". Cel de al treilea partid important [Legiunea], lipsit atît de orientare cît și de program, nu reprezenta decît misticism și ambiție dictatorială. Astfel că regele i-a cerut lui Iorga să formeze guvernul. Nu putem să nu simpatizăm acest guvern". Continua apreciindu-l pe Goga, "ilustrul poet", și descriindu-i pe ceilalți membri ai noului guvern, Goga fiind prieten cu Istrate
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
presa evreiască" (presa populară a Bucureștiului). Iorga s-a arătat mai puțin decît entuziast. El scria în jurnalul său politic (despre faptul că goga-cuziștii primiseră doar circa 8% din voturi) că "aceasta ar trebui să-l vindece pe Goga de ambițiile lui dictatoriale". Iorga știa că Armand Călinescu, în calitate de ministru de Interne era reprezentantul personal al (deci omul) regelui. Iorga l-a avertizat pe Călinescu că "Goga, cu înclinația lui evidentă spre teatral, trebuia ținut în frîu". Iată de ce l-a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și nemaifiind nevoit să respecte orientarea antisemită a acestora, tonul "Neamului românesc" s-a schimbat peste noapte. Iorga (poate într-un mod mai sincer) a luat atitudine împotriva lui Cuza. "Profesorul Cuza n-ar trebui să încerce să-și mascheze ambițiile" (în privința antisemitismului și a puterii personale)55. Astfel încît procesul prezis de Borkenau își încheiase ciclul complet. Întrucît condițiile unei democrații românești lipseau, frămîntările sterile lăsau o singură alternativă: o dictatură radicală (de stînga) sau una reacționară. Neoliberalismul (așa cum și-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
considera rasismul ca un fel de "comandă a timpurilor noastre". Pentru Iorga, rasismul era lipsit de bază și periclita dreptul națiunilor de a avea state naționale independente. Rasismul era deci o aberație 100. Iorga susținea că "cuceritorii de astăzi" au ambiții mai mari decît cucerirea. Ei vor să extermine anumite rase și națiuni. Aceasta explică teoriile lor despre existența raselor superioare și inferioare, ceea ce constituie un rezultat logic al aberațiilor lor. Dar Iorga dădea multe exemple ca dovadă că acest lucru
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
DIN PERSPECTIVA SFÎRȘITULUI DE SECOL XX Ființa umană este o ființă istorică (...) existența umană nu poate fi concepută decît în cadrul istoriei. Emmanuel Mounier El a fost savantul nostru prin excelență, care (...) își afla fericirea numai în cărți și avea o ambiție: să stimuleze și să înalțe gloria și faima națiunii sale. Perpessicius Acest capitol trebuie să "țină loc" de concluzie, deoarece concluziile finale urmează să fie trase de către cititor. Scopul acestui studiu a fost să ofere o imagine mai completă a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ajustări prin casă, dar uneori ar fi preferat să zacă privind în gol, urmărind cum curge viața pe lângă el, numai că nu i se îngăduia niciodată asemenea răgaz. În ceea ce-l privea pe tata, maică-mea nu era mânată de ambiții sociale - ea disprețuia lumea de succese a unchiului Abel și a mătușii Estelle, deși cred că această priveliște o rănea întotdeauna într-un anume chip obscur. Mama nu dorea decât să-l vadă pe tata mereu ocupat cu treburi folositoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
televiziune și au încercat să mă ademenească spre acestea; dar în ciuda a numeroase amuzante excursii în asemenea domenii, nu m-am lăsat niciodată atras de mass-media. M-a stăpânit întruna sentimentul că drama adevărată aparține teatrului viu. Aveam și eu ambițiile mele, mai cu seamă, firește, în legătură cu Shakespeare. Dar m-am lăsat întotdeauna speriat de Lear, cât despre Hamlet, cu cât vorbim mai puțin, cu atât mai bine. Cred că am fost un bun Prospero, pe vremea când Lizzie îl interpreta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în pantaloni bufanți. La început și-a câștigat oarecare faimă jucând un rol de băiat într-o mică pantomimă de provincie. Era foarte zveltă pe atunci și avea o înfățișare băiețească, purta cizme și își tundea părul scurt. Marea ei ambiție, niciodată realizată, a fost să-l joace pe Peter Pan. Era (într-un cuvânt) foarte potrivită pentru fetele în travesti din Shakespeare. (Mai târziu, sub regia lui Sidney, a jucat-o pe Rosalinda.) Eu am făcut din ea o adorabilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]