12,966 matches
-
durerile dragostei”. În exordium, naratorul povestește despre o doamnă, Maria, pe care a întâlnit-o într-o biserică de Paști și care i-a dăruit noului îndrăgostit fericire supremă și lumină, elemente convenționale ale iubirii medievale. și urmând un topos antic, el declară că la cererea femeii a scris cartea, pe care de altfel i-o dedică. Proemul este un procedeu retoric, prezent în fiecare operă boccaccescă, scrisă după Caccia di Diana, și care are rolul de a stabili o legătură
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
p. 3. 604 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 22. 165 deoarece Boccaccio scrie într-o nouă epocă, în care tot ceea ce reprezintă omenesc este strâns legat de natură, de teluric, de materialitate. Il Filocolo încearcă să imite marii clasici ai literaturii antice (intervenții divine neașteptate, metamorfoze), face trimiteri la realități istorice cunoscute, conține numeroase digresiuni care trădează o erudiție a autorului legată de mitologia străveche, reușește chiar să explice formarea unor orașe (cum ar fi cel natal, Certaldo, unde Boccaccio și-a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Napolelui, care a domnit între anii 13431382. Cel de-al doilea capitol este dedicat Semiramidei, împărăteasa Asiriei, glorificată pentru modul în care a știut să fortifice, defensiv, Babilonul; capitolele 3-40 sunt dedicate unor figuri preluate din mitologie și din poezia antică. Capitolele 41 100 portretizează, cu doar trei excepții, femei din lumea antică, seculară, de la Lavinia la Zenobia. Ultimele șase vieți înfățișate de narator se opresc asupra unor figuri feminine din Evul Mediu.624 Autorul s-a inspirat cert din cronicile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este dedicat Semiramidei, împărăteasa Asiriei, glorificată pentru modul în care a știut să fortifice, defensiv, Babilonul; capitolele 3-40 sunt dedicate unor figuri preluate din mitologie și din poezia antică. Capitolele 41 100 portretizează, cu doar trei excepții, femei din lumea antică, seculară, de la Lavinia la Zenobia. Ultimele șase vieți înfățișate de narator se opresc asupra unor figuri feminine din Evul Mediu.624 Autorul s-a inspirat cert din cronicile vremii, dar și din autorii clasici atât de prețuiți, cum ar fi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
deveneau din ce în ce mai prielnice femeilor, era o epocă efeminată, bărbații transformându se în simpli sclavi ai acestora. Preocupările scolastice ale autorului, din ultima sa perioadă de creație, se resimt în această lucrare. În prima parte a operei, unde relatează despre zeițele antice, apreciem felul în care autorul știe și reușește admirabil să îmbine diferite versiuni mitologice în legătură cu același personaj. Pentru Semiramis, Ceres, Minerva, Venus și altele, sunt meticulos ordonate diferite povestiri în care acestea apar, și care relatează despre originea sau realizările
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
aparte 632, așa cum se remarca și la Boccaccio, dar de o naivitate căutată, pentru că se interoghează mereu și pretinde că nu înțelege, lăsând astfel cititorului șansa de a interpreta singur faptele care sunt surprinse în poem. Chaucer valorifică tradiția literară antică, inserând în debutul operei sale o poveste pe tema iubirii pierdute (aceea a lui Ceyx și a Alcionei 633), preluată de la Ovidiu, și care are ca rol anticiparea problematicii centrale a poemului („În Cartea Ducesei, ca de altfel și în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fiind structurată în patru părți: introducerea naratorului, rezumatul cărții lui Macrobius (o lucrare despre un vis celebru, moralizatoare, deoarece aduce în discuție locul ocupat de suflete după moarte), și cele două segmente care descriu visul naratorului, influențat de lectura cărții antice, fiecare oferind o viziune diferită despre dragoste. Ca multe opere medievale și acest poem debutează cu o sententia: Ars longa, vita brevis, aduce un fel de laudatio cărților, pentru că pleacă de la literatură pentru a se întoarce tot la ea, poetul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
primăverii, visul. Poetul englez are ca model predecesorii italieni, Francesco Petrarca și Giovanni Boccaccio, Legenda femeilor cinstite, în special Prologul ei, împărtășește același interes, pe care îl arătase și Povestirea călugărului, pentru faima, despotismul și căderea marilor nume ale ierarhiei antice, de data aceasta interesul acordându-se principiului feminin, ca și în De mulieribus claris, cu toate că Chaucer ar fi putut cunoaște și micul tratat petrarchist, de laudibus feminarum, dedicat unei împărătese, Ana de Boemia.677 În universul ficțional al textului chaucerian
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ale căror tragice vieți le povestește, eroine ale antichității clasice, făpturi care au suferit sau și-au pierdut viața din credință față de iubiții lor, sunt înfățișate ca sfinte sau martire. Este un nou exemplu al adaptării de către Chaucer a motivelor antice la realitățile zilelor lui.”685 Însă acest poem pare a fi 679 Geoffrey Chaucer, Legenda..., p. 194. 680 Ibidem, p. 195. 681 Ibidem, p. 202. 682 Ibidem, p. 203. 683 Ibidem, p.201. 684 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai este privită ca o virtute. Nu acceptase moartea alături de un sclav, acest lucru i-ar fi cauzat dezonoare publică, preferând înjosirea personală celei sociale, de care s-a salvat prin actul suicidal. 703 Victimă a paradoxurilor și a ideologiei antice, Lucreția s-a sinucis din cauza zelului roman pentru glorie și teama de rușinea publică, din cauza credinței în niște zeități care nu cunoșteau căința și cedarea, care erau intransigente, de unde și actul decisiv al femeii. Lucreția a ales moartea tocmai pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
745 Apariția ei are asupra tinerilor aflați în închisoare un impact deosebit de puternic, ei o percep ca pe o creatură ce nu aparține terestrului prin frumusețea edenică, se luptă pentru ea, devin rivali, mitul cavaleresc fiind transpus, anacronic, în epoca antică. Singura intervenție reală în cadrul textului a personajului feminin, prin care își dezvăluie un minim de personalitate, este în momentul când se închină zeiței Diana, pledând în rugăciunea ei pentru păstrarea castității sau cel puțin să fie aleasa celui care o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lipsește însă orice bază creștină, și aici se dezvoltă satira centrală a istorisirii: o poveste de dragoste în maniera literaturii cavalerești este situată în cadrul unei rame epice clasice. Personajele acționează potrivit convențiilor dragostei curtenești, dar peste tot domină figurile zeităților antice. Din fuziunea acestor două imagini, clasică și medievală, provine și nota umoristică subtilă a povestirii: avem o narațiune în maniera epicii antice, căreia însă îi lipsește eroul legendar și faptele vitejești mitice, dar și o poveste de dragoste cavalerească, deposedată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
situată în cadrul unei rame epice clasice. Personajele acționează potrivit convențiilor dragostei curtenești, dar peste tot domină figurile zeităților antice. Din fuziunea acestor două imagini, clasică și medievală, provine și nota umoristică subtilă a povestirii: avem o narațiune în maniera epicii antice, căreia însă îi lipsește eroul legendar și faptele vitejești mitice, dar și o poveste de dragoste cavalerească, deposedată de idealismul metafizic care ar fi trebuit să o inspire.748 Prezența elementelor păgâne aduce chiar o notă de burlesc. Cavalerul narator
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
urmașii lui să fie repuși în drepturi. De minciună și de trădare o putem învinui și pe eroina poemului Il Filostrato (aproximativ 1335), una din operele de tinerețe ale lui Giovanni Boccaccio, care ilustrează, prin titlu, admirația autorului pentru literatura antică greacă (numele desemnându-l pe cel care suferă din dragoste). Cu toate acestea sursa de inspirație nu trebuie căutată în rândul scriitorilor antici, Homer 947 sau Virgiliu, pentru că ei nu o menționează. Istorisirea este creația unui poet francez din secolul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
una din operele de tinerețe ale lui Giovanni Boccaccio, care ilustrează, prin titlu, admirația autorului pentru literatura antică greacă (numele desemnându-l pe cel care suferă din dragoste). Cu toate acestea sursa de inspirație nu trebuie căutată în rândul scriitorilor antici, Homer 947 sau Virgiliu, pentru că ei nu o menționează. Istorisirea este creația unui poet francez din secolul al XII-lea, Benôit de Sainte-Maure, care a compus o lucrare amplă, Roman de Troye. Peste aproape o sută de ani, poemul a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
iubitor al acesteia și tocmai latura critică prin care o percepe dovedește nu o idealizare gratuită, lipsită de verosimilitate, ci un realism obiectiv: Chaucer insistă pe faptul că femeia nu este o creatură eminamente negativă, așa cum o portretizau unele scrieri antice sau medievale, are și calități ce nu pot fi contestate, este o complexitate, de aici derivând, după părerea noastă atitudinea lui ambivalentă. Aceste observații considerăm că sunt perfect aplicabile și în cazul creației boccaccești. Cresida rămâne un personaj feminin controversat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
un pamflet amar, în care Boccaccio se referă la femei în tirade violente, care realizează o abolire, o crudă distrugere a tot ceea ce însemna feminitate atrăgătoare și îndrumătoare. Titlul cărții, care a fost îndelung dezbătut, vine posibil dintr-o sursă antică sau din tradiția acelor exemplum, potrivit cărora cioara (corvo) s-a îmbrăcat în penele papagalului pentru a câștiga un concurs de frumusețe. Cioara rămâne o pasăre cu o reputație malefică (cf. imaginea păsării din 1021 Ibidem, p. 289. 1022 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Decameron, in Ethics of Retribution in the Decameron and the Late Medieval Italian Novella: Beyond the Circle, Lewiston, N.Y: Mellon University Press, 1993, pp. 7-29. 60. Oțetea, Andrei, Renașterea, Editura științifică, București, 1964. 61. Paraschiv, Mihaela, Femeia în Roma antică, Editura Junimea, Iași, 1999. 62. Payne, Robert O., Geoffrey Chaucer, in Twayne's English Authors Series Online, New York, G. K. Hall & Co., 1999. 63. Peacham, Henry, Of Poetry, from 'The Complete Gentleman' (1622), în Critical Essays of the Seventeenth Century
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Scurt istoric al auditului Istoricul auditului financiar este strâns legat de evoluția contabilității, pe de-o parte, și a vieții comerciale, pe de altă parte. Ca și contabilitatea, auditul se numără printre cele mai vechi profesii din lume. Din istoria antică a contabilității și auditului nu au rămas prea multe documente, dar unii cercetători plasează în timp apariția contabilității și auditului înainte de inventarea scrisului, în jurul anului 8.500 î. Hr<footnote M. Cangemi, T. Singleton (2003), Managing the Audit Function. A
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
Singleton susțin chiar că unul dintre motivele pentru inventarea scrisului a fost nevoia de audit. Papirusurile Zenon documentează efectuarea de audituri asupra proprietăților egiptene ale conducătorului grec Ptolemeu al II-lea Philadelphus încă de acum 2.500 de ani. Scriitorii antici greci sau romani precum Aristofan, Cezar și Cicero au făcut referire la contabili, auditori, auditare și spații în care se desfășurau auditurile. În Antichitate, evidența contabilă avea ca obiectiv central să protejeze integritatea averilor. Înregistrările sau registrele se verificau cu
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
și practică, Editura CECCAR, București, pp. 23-24; Boulescu, M.; Ghiță, M.; Mareș, V. (2001), Fundamentele auditului, Editura Didactică și Pedagogică, București, pp. 9-11; etc. footnote> nu face parte dintre cele mai vechi meserii, deși în Egipt, în China, Grecia, Roma Antică, oamenii măsurau recoltele obținute, numărau animalele, le evaluau, le vindeau și le cumpărau<footnote footnote>. De asemenea, studiile<footnote Collins, L.; Valin, G. (1992), Audit et contrôle intern. Aspect financiers, opérationnels et stratégiques, Dalloz, Paris, p. 10, prezintă, referitor la
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
Le Laboureur et ses Enfants”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Vulpea și strugurii” (În franceză, „Le Renard et les Raisins’’). În română avem expresia „strugurii sunt acri”, preluată ca atare din fabula „Vulpea și strugurii” a scriitorului antic grec Esop, de la care s-a inspirat de altfel și La Fontaine. (n. tr.) Citat din fabula „Leul și șoarecele” (În franceză, „Le Lion et le Rat’’) de La Fontaine. (n. tr.) Semnele de Pământ sunt Taurul, Fecioara și Capricornul. (n.
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
să nu se ardă! Un personaj remarcabil este Cănuță-Om-Sucit, care rabdă totul de la nevasta și soacră, dar divorțează când acestea îi ard superbul crap de patru kilograme. Să luăm în serios mâncarea. Mâncarea este un leac! O maximă venită de la anticii greci, de care trebuie să te temi când îți fac daruri. Dar de ce nu și când te invită la masă? Mă rog, să admitem că mâncarea, băutura ba, pot fi niște leacuri, medicamente, poțiuni. Nimeni nu contestă că, în anumite
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
numărate, prea incerte pentru a fi exprimate, și prea grele pentru a fi înțelese, chiar, se poate face ceva pentru a genera un scop previzibil. Wiener a găsit doar cuvântul pe care îl dorea în exploatarea navelor lungi ale Greciei antice.. la mare, navele lungi aveau de luptat cu ploaia, vântul și mareele probleme în nici un fel previzibile. Cu toate acestea, în cazul în care cârmaciul supraveghea de la distanță farul, el putea manipula vasul, adaptându-l continuu în timp real, spre
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în toată Moldova. Numai prin furăciune, prin adversități locale și prin întâmplări nedorite nu obțin cel mai mare procentaj. Roșii sau nu, băieții aceștia se pricep să susțină un partid! Și pe ei, nu ? Diogene, un mare învățat al lumii antice, despre care se spune că ajunsese să locuiască într-un butoi, dezgustat fiind de lumea în care trăia, este întrebat ce caută cu lumânarea aprinsă în plină zi. Uitându-se trist: Caut un om ! Vânzoleala alegerilor (încă în desfășurare) prilejuiește
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]