18,576 matches
-
personalului pentru recunoașterea și semnalarea simptomatologiei specifice diverselor tulburări de natură psihică; dezvoltarea mecanismelor de adaptare la stres; monitorizarea persoanelor identificate ca având probleme de natură psihologică; promovarea sănătății mintale și a stării de bine (homeostazie); dezvoltarea personală (cunoașterea propriilor aptitudini și abilități, clarificarea valorilor personale, rezolvarea problemelor emoționale și de comportament, rezolvarea dificultăților legate de stresul ocupațional, facilitarea relaționării în grup, îmbunătățirea eficienței personale etc.); prevenția dispozițiilor afective negative, a neîncrederii în sine, a comportamentelor dezadaptive, a conflictelor interpersonale, a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
MPE sunt cuprinse între 0 (potrivirea perfectă la fiecare încercare) și 25 (cea mai mică potrivire). Deoarece MPE este o măsură a acurateții decizionale, scorurile scăzute reflectă o performanță decizională înaltă. Abilitățile cognitive generale au fost măsurate cu Testul de Aptitudini Generale (TAG) adaptat și validat de H. Pitariu pe populație românească după Wonderlic Personnel Test. Este un test care evidențiază abilitățile cognitive generale (factorul g), măsurând abilități verbale, matematice și spațiale. Consistența internă a testului este între 0,88 și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
trecerea la un nou nivel de școlarizare poate crea probleme. Care sunt diferențele între etapa școlară parcursă și cea care este începută și de ce poate apărea inadaptarea? Credem că aceste diferențe constau în: învățământul universitar este diferențiat în funcție de capacități și aptitudini și, de aceea, prezența sau absența acestora influențează procesul de adaptare; planurile de învățământ propun discipline noi, strâns legate de un profil de specializare care nu mai corespund cu fostele solicitări; învățământul universitar presupune un studiu aprofundat al disciplinelor dintr-
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
primul loc respectivii factori. Tabelul 4. Rezultate privind factorii care influențează succesul la examen Facultatea Număr subiecți Nivelul inteligenței Fidelitatea și promptitudinea memoriei Întâmplarea fericită: „A-ți pica ce ai citit” A folosi cu succes abilitățile mentale Pregătire din timp Aptitudini corespunzătoare profilului facultății A avea profesori buni Buna planificare a activităților zilnice Geo 53 43,29% 11,32% 1,88% 13,20% 3,76% 16,79% 3,76% 5,66% Limbi străine 55 0,09% 9,09% 5,45% - 27
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Total 108 25,92% 10.18% 3,70% 6,48% 15,74% 19,44% 1,85% 14,81% Aproape jumătate dintre studenții de la geografie consideră că cel mai important factor de succes la examene este nivelul inteligenței, urmat de prezența aptitudinilor corespunzătoare profilului facultății (16,79%). Cei de la limbi străine se referă și la acești factori, dar acordă importanță și responsabilității față de pregătirea din timp a examenelor (27,27%) și bunei planificări a activității zilnice (23,63%). Apar, prin urmare, opinii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și responsabilității față de pregătirea din timp a examenelor (27,27%) și bunei planificări a activității zilnice (23,63%). Apar, prin urmare, opinii comune, dar și diferențe între cele două loturi. Studenții de la geografie pun mai mare accent pe inteligență și aptitudini specifice în timp ce filologii au în vedere câteva atitudini semnificative care confirmă ceea ce sublinia G.W. Allport, și anume că o mai mare implicare a eului în sarcină și o raportare mai activă și mai responsabilă asigură rezultate superioare. De altfel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
apoi înfruntarea lor au contribuit la dezvoltarea unor atitudini favorabile adaptării la învățarea universitară. Așa cum se constată, ei afirmă responsabilitate față de pregătire, planificare și buna gestionare a timpului și conștientizează mai bine corespondența dintre profilul facultății și propriile capacități și aptitudini. Studenții de la geografie au intrat în facultate pe baza mediei de la bacalaureat și au fost lipsiți de ocazia de a se confrunta cu solicitările examenului de admitere care sunt oarecum apropiate de cele specifice mediului universitar. Ei sunt mai înclinați
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
interesează care sunt tipurile de comportamente care se asociază cu această adaptare. Este de dorit chiar elaborarea unor programe concrete de optimizare a adaptării studenților la condițiile învățământului academic. După parcurgerea acestora, studentul va reuși să achiziționeze „instrumentele” sau componentele aptitudinii de a învăța (vezi și Lowe, 1978; Neacșu, 1990; Linksman, 1999). Altfel spus, studentul va deprinde „arta de a învăța”, adică de a ști cum să-și programeze și eșaloneze repetițiile, cum să își organizeze materialul scris (tehnici de subliniere
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
uitat că participarea la seminar ține și de alte condiții: spațiul de lucru, respectarea pauzelor, a ritmului de lucru individual, a nivelului de oboseală al studenților etc. Înseși performanțele studenților sunt dependente nu doar de variabile interne (exercițiu de învățare, aptitudini, atitudini), ci și de variabile externe. Deci programul de optimizare a învățământului academic nu poate neglija astfel de variabile, deosebit de importante: condițiile de susținere a cursurilor: temperatură, iluminat, spațiu etc.; practica de specialitate și condițiile ei; condiții de suport prin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
câteva repere consacrate care ne pot ajuta, dacă nu să rezolvăm raportul personalitate/conducere, măcar să îl clarificăm. Astfel, cercetările analizate arată că: reușita activității de conducere se asociază cu factorul G+ (Guilford): energie, dinamism, tendință spre activitate, cu inteligența, cu aptitudinea euristică (Faverge, 1972), cu fluența verbală, cu senzitivitatea la relațiile interpersonale, cu capacitatea de ajustare și integrare (Radu, Iluț, Matei, 1994); liderii sunt mai „tari” din punct de vedere psihologic (mai puțin anxioși, mai puțin nevrotici) (Mann, 1959); există un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cont de specificul organizației militare, propunem următoarele tipuri și definiții ale competenței liderului militar: competența de specialist militar: rezultă din interacțiunea exigențelor și îndatoririlor tehnic-profesionale și militare ce-i revin ofițerului în funcția pe care o îndeplinește cu cunoștințele, priceperile, aptitudinile, atitudinile și motivațiile sale, interacțiune manifestată printr-un anumit nivel de eficiență (competență); acest tip de competență se referă la toate aspectele nonumane (de exemplu, la utilizarea eficientă a armamentului în luptă); competența moral-civică a ofițerului, este definită de sistemul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
varietate comportamentală în termeni de caracteristici demografice, culturale, interese și stiluri de comportament, altele decât acum un deceniu. Ceea ce este important de subliniat este în prezent glisarea de la activitățile cu un specific individual spre prestarea unor activități de echipă. Deși aptitudinile cognitive și fizice rămân categoric atribute importante pentru predicția succesului în muncă, totuși personalității, deprinderilor interpersonale, modalităților de distribuire și management al cunoștințelor li se acordă o atenție din ce în ce mai mare (Landy, Conte, 2004). O persoană se declară în prezent mulțumită
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
5. - Psihologul cu drept de liberă practică desfășoară următoarele tipuri de activități: a) studiul comportamentului uman și al proceselor mentale; b) investigarea și recomandarea căilor de soluționare a problemelor psihologice; c) elaborarea și aplicarea de teste pentru măsurarea inteligenței, abilităților, aptitudinilor și a altor caracteristici umane; d) testarea psihologică, prevenirea și psihoterapia tulburărilor emoționale și de personalitate, precum și a fenomenelor de inadaptare la mediul social și profesional; e) interpretarea datelor obținute și elaborarea recomandărilor pe care le consideră necesare. Art. 6
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
nr. 213 din 2004. Art. 4 (2) din Legea nr. 213 din 2004. * * Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. PAGE PAGE 1 FILENAME \p D:\Carti operare\Revista de Psih. Organizationala (vol. IV-nr. 3-4-2004)\Revista Psihol Org vol IV 3 4.doc PAGE 221 Saturație Numărul componentei Ttest 2 Aptitudinea 1 Ttest n Ttest k 1 Ttest k Ttest 3 Ttest 1 Teste (nivel de performanță) Aptitudini (media ponderată a testelor) Ocupații (extrase din Profiluri Ocupaționale -1998) Aptitudinea n Aptitudinea 2 Ocupația n Ocupația 1 1 - Abilitatea generală de învățare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
PAGE 1 FILENAME \p D:\Carti operare\Revista de Psih. Organizationala (vol. IV-nr. 3-4-2004)\Revista Psihol Org vol IV 3 4.doc PAGE 221 Saturație Numărul componentei Ttest 2 Aptitudinea 1 Ttest n Ttest k 1 Ttest k Ttest 3 Ttest 1 Teste (nivel de performanță) Aptitudini (media ponderată a testelor) Ocupații (extrase din Profiluri Ocupaționale -1998) Aptitudinea n Aptitudinea 2 Ocupația n Ocupația 1 1 - Abilitatea generală de învățare 5 - Percepția formei 2 - Aptitudinea verbală 6 - Abilități funcționărești 3 - Aptitudinea numerică 7 - Rapiditatea în reacții 4
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
vol. IV-nr. 3-4-2004)\Revista Psihol Org vol IV 3 4.doc PAGE 221 Saturație Numărul componentei Ttest 2 Aptitudinea 1 Ttest n Ttest k 1 Ttest k Ttest 3 Ttest 1 Teste (nivel de performanță) Aptitudini (media ponderată a testelor) Ocupații (extrase din Profiluri Ocupaționale -1998) Aptitudinea n Aptitudinea 2 Ocupația n Ocupația 1 1 - Abilitatea generală de învățare 5 - Percepția formei 2 - Aptitudinea verbală 6 - Abilități funcționărești 3 - Aptitudinea numerică 7 - Rapiditatea în reacții 4 - Aptitudinea spațială 8 - Capacitatea decizională Niveluri Aptitudini Profil aptitudinal al ocupației
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
3-4-2004)\Revista Psihol Org vol IV 3 4.doc PAGE 221 Saturație Numărul componentei Ttest 2 Aptitudinea 1 Ttest n Ttest k 1 Ttest k Ttest 3 Ttest 1 Teste (nivel de performanță) Aptitudini (media ponderată a testelor) Ocupații (extrase din Profiluri Ocupaționale -1998) Aptitudinea n Aptitudinea 2 Ocupația n Ocupația 1 1 - Abilitatea generală de învățare 5 - Percepția formei 2 - Aptitudinea verbală 6 - Abilități funcționărești 3 - Aptitudinea numerică 7 - Rapiditatea în reacții 4 - Aptitudinea spațială 8 - Capacitatea decizională Niveluri Aptitudini Profil aptitudinal al ocupației Profil aptitudinal
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
k 1 Ttest k Ttest 3 Ttest 1 Teste (nivel de performanță) Aptitudini (media ponderată a testelor) Ocupații (extrase din Profiluri Ocupaționale -1998) Aptitudinea n Aptitudinea 2 Ocupația n Ocupația 1 1 - Abilitatea generală de învățare 5 - Percepția formei 2 - Aptitudinea verbală 6 - Abilități funcționărești 3 - Aptitudinea numerică 7 - Rapiditatea în reacții 4 - Aptitudinea spațială 8 - Capacitatea decizională Niveluri Aptitudini Profil aptitudinal al ocupației Profil aptitudinal individual EMBED Excel.Chart.8 \s
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Ttest 1 Teste (nivel de performanță) Aptitudini (media ponderată a testelor) Ocupații (extrase din Profiluri Ocupaționale -1998) Aptitudinea n Aptitudinea 2 Ocupația n Ocupația 1 1 - Abilitatea generală de învățare 5 - Percepția formei 2 - Aptitudinea verbală 6 - Abilități funcționărești 3 - Aptitudinea numerică 7 - Rapiditatea în reacții 4 - Aptitudinea spațială 8 - Capacitatea decizională Niveluri Aptitudini Profil aptitudinal al ocupației Profil aptitudinal individual EMBED Excel.Chart.8 \s
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
media ponderată a testelor) Ocupații (extrase din Profiluri Ocupaționale -1998) Aptitudinea n Aptitudinea 2 Ocupația n Ocupația 1 1 - Abilitatea generală de învățare 5 - Percepția formei 2 - Aptitudinea verbală 6 - Abilități funcționărești 3 - Aptitudinea numerică 7 - Rapiditatea în reacții 4 - Aptitudinea spațială 8 - Capacitatea decizională Niveluri Aptitudini Profil aptitudinal al ocupației Profil aptitudinal individual EMBED Excel.Chart.8 \s
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
din Profiluri Ocupaționale -1998) Aptitudinea n Aptitudinea 2 Ocupația n Ocupația 1 1 - Abilitatea generală de învățare 5 - Percepția formei 2 - Aptitudinea verbală 6 - Abilități funcționărești 3 - Aptitudinea numerică 7 - Rapiditatea în reacții 4 - Aptitudinea spațială 8 - Capacitatea decizională Niveluri Aptitudini Profil aptitudinal al ocupației Profil aptitudinal individual EMBED Excel.Chart.8 \s
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
va respecta principiul individualizării. Fiecare subiect, în funcție de afecțiunea sa, va fi instruit să exerseze un set de exerciții corective, căruia îi va fi atașat numărul de repetări, numărul de serii și pauzele corespunzătoare. Fiecare individ are un set unic de aptitudini, interese, temperament, atitudini și motivații, care definesc personalitatea sa. În funcție de caracteristicile lor psihologice, studenții înclină spre un anume tip de activitate. Unii preferă activitățile intense, sub formă de competiție, altora li se potrivește activitatea cu volum mare de efort, dar
APLICAȚII ALE PRINCIPIULUI RESPECTĂRII PARTICULARITĂȚILOR INDIVIDIALE ŞI DE GRUP ÎN EDUCAȚIA FIZICĂ DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cristiana Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_786]
-
ancheta, observația), el trebuie să se familiarizeze cu metodele proiective (hărți mentale, hărți sociale, diagrame), cu tehnicile de asociere verbală, cu focus grupul, cu observația participativă etc. Expertiza sa nu se mai limitează la tehnici de organizare comunitară, fiind necesare aptitudini de înțelegere a relațiilor de putere, a situației celor marginalizați sau excluși, a oportunităților și constrângerilor macroeconomice de dezvoltare, a relațiilor etnice sau a problemelor de mediu. De ce anumite comunități eșuează, iar altele nu? Ideea de proiect inovativ care să
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
evidență câteva astfel de mecanisme, care au asigurat reușita demersurilor organizației. Un prim mecanism este cel de recrutare și selecție. Acesta trebuie să asigure construirea unei echipe de evaluatori cât mai omogene din punct de vedere al formării profesionale, al aptitudinilor și expertizei și să permită menținerea, dar mai ales consolidarea ei în timp. Sesiunile periodice de instruire, bazate atât pe module teoretice, punctate de studii de caz întâlnite în practica organizației, cât și pe mecanisme de coaching (evaluarea în echipă
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
fapt («la noi, oamenii nu se mai ajută ca altădată» versus istorii de cooperare efectivă atunci când a fost cazul)”. Nu întâmplător, facilitarea comunitară este însoțită adesea de alte mecanisme de sprijin - consultanță tehnică, consiliere în afaceri, cursuri pentru dezvoltarea de aptitudini specifice (scriere de proiecte, management de proiect, marketing, negociere, management financiar etc.) -, roluri îndeplinite uneori chiar de către facilitatorii comunitari. În plus, multe planuri strategice, la nivel national, regional sau comunitar sunt la fel de nerealiste ca și pe vremea comunismului. În primii
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]