5,062 matches
-
doua pânză mai convențională, de aceleași dimensiuni, care prezintă o "Maja îmbrăcată", și acoperă cu ea tabloul cu "Maja dezbrăcată". Șiretlicul a fost descoperit și în anul 1813 Inchiziția confiscă ambele tablouri. Identitatea persoanei pictate a fost înconjurată de o aură de legende, multă vreme s-a spus că artistului i-a servit de model chiar Ducesa de Alba, modificând evident fizionomia, frumosul cap al femeii dând impresia că a fost lipit de trup, ca și cum Goya ar fi pictat trupul iubitei
Francisco de Goya () [Corola-website/Science/298333_a_299662]
-
iar după 1950 a fost angajat la Teatrul Național București. A absolvit Școala Medie de Arhitectură în anul 1952, cu diplomă de Conductor Arhitect, iar apoi și Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1956, la clasa profesoarei Aura Buzescu, unde a fost coleg și bun prieten cu actorul Amza Pellea. A jucat în sute de piese pe scenele Teatrului Municipal din București, Teatrului de Comedie și Teatrului Național din București și a avut peste 90 de roluri în
Mircea Albulescu () [Corola-website/Science/297523_a_298852]
-
de la Stalingrad, în 1942. Au fost crescuți de mamă și bunicii materni, fiind nevoiți să schimbe mai multe locuințe din motive financiare. A urmat cursurile Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” București până în 1956, clasa prof. Aura Buzescu și Beate Fredanov. Nu și-a luat diploma de licență, întrucât nu o obținuse nici pe cea de absolvirea a cursurilor liceale. Este membru al trupei Teatrului Bulandra București din 1957. Joacă însă și în spectacolele altor teatre precum
Victor Rebengiuc () [Corola-website/Science/297521_a_298850]
-
române din Bucovina", Fundația Culturală "Leca Morariu", Tipografia "ROF", Suceava, 2007, 78 p. 32. "Botanica poporană română", vol. I (A - F), ediție critică, introducere, repere biobibliografice, indice "Botanica", indice capitole publicate antum/postum, text stabilit, indice informatori și bibliografie de Aura Brădățan, Editura "Mușatinii", Suceava, 2008, 700 p. 33. "Botanica poporană română", vol. II (G - P), ediție" "îngrijită de Aura Brădățan, cu un "Cuvânt înainte "de prof. univ. dr. Ioan Opriș, Editura Academiei Române, Suceava, 2010, 712 p. 34. "Botanica poporană română
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
A - F), ediție critică, introducere, repere biobibliografice, indice "Botanica", indice capitole publicate antum/postum, text stabilit, indice informatori și bibliografie de Aura Brădățan, Editura "Mușatinii", Suceava, 2008, 700 p. 33. "Botanica poporană română", vol. II (G - P), ediție" "îngrijită de Aura Brădățan, cu un "Cuvânt înainte "de prof. univ. dr. Ioan Opriș, Editura Academiei Române, Suceava, 2010, 712 p. 34. "Botanica poporană română", vol. III (P - Z), ediție îngrijită de Aura Brădățan, cu un "Cuvânt înainte" de prof. univ. dr. Dumitru Murariu
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
33. "Botanica poporană română", vol. II (G - P), ediție" "îngrijită de Aura Brădățan, cu un "Cuvânt înainte "de prof. univ. dr. Ioan Opriș, Editura Academiei Române, Suceava, 2010, 712 p. 34. "Botanica poporană română", vol. III (P - Z), ediție îngrijită de Aura Brădățan, cu un "Cuvânt înainte" de prof. univ. dr. Dumitru Murariu, Editura Academiei Române, Suceava, 2010, 748 p. Ediții postume 35. "Păsările noastre și legendele lor", Editura "Socec et CO", Biblioteca pentru toți, București, 1931, 125 p. 36. "Păsările poporului român
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
p. 52. "Legendele Maicii Domnului", ediție îngrijită de Ileana Benga și Bogdan Neagota, postfață de Rosa Del Conte, Editura "ECCO", Cluj-Napoca, 2003, 344 p. 53. "Poesii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese de...", ediție în facsimil îngrijită de Aura Brădățan, Editura "Lidana", Suceava, 2007, 109+III p. 54. "Sărbătorile la români", vol. I-II-III, ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura "Saeculum I.O"., București, 2011, 367 + 335 + 399 p. A colaborat de-a lungul vieții la: În municipiul
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
un acord de înfrățire cu orașul sovietic Leningrad. După căderea regimului comunist din Rusia în 1991, la Turku au venit mulți ruși să studieze economia, printre ei numărându-se și Vladimir Putin, pe atunci viceprimar al Leningradului. Aflat la gurile Aurei în zona sud-vestică a Finlandei, Turku acoperă o arie de de pământ, întins pe ambele maluri ale râului. Zona estică, unde se află catedrala Turku, este denumită popular "täl pual jokke" („partea asta de râu”), în vreme ce zona vestică este denumită
Turku () [Corola-website/Science/296680_a_298009]
-
pe ambele maluri ale râului. Zona estică, unde se află catedrala Turku, este denumită popular "täl pual jokke" („partea asta de râu”), în vreme ce zona vestică este denumită "tois pual jokke" („partea celalaltă a râului”). În Turku există nouă poduri peste Aura. Primul pod din oraș denumit astăzi "Pennisilta", a fost construit în 1414, și nu mai există astăzi; dintre cele existente, cel mai vechi este "Auransilta", construit în 1904. Cel mai recent este "Teatterisilta" („podul teatrului”), un pod pietonal construit în
Turku () [Corola-website/Science/296680_a_298009]
-
ceva mai mult decât ne asteptam, un fel de semn, ceva că o întorsătură, ca o pregătire pentru un pas viitor”." (Ruxandra Garofeanu) "*„Dorin Coltofeanu este un maestru al sugestiei în absentia, al impregnării obiectelor alese cu grijă de o aură magică, prevestitoare și incitantă pentru contemplator. Să le privim cu încântare, ca făcând parte din ființă noastră secretă”." (Gheorghe Vida) "„În naturile sale statice, Coltofeanu ne demonstrează concepția să aproape mistica față de obiecte. Pictorul ne propune, prin insolita lui aventură
Dorin Coltofeanu () [Corola-website/Science/317072_a_318401]
-
datorat tocmai îndelungilor sale decantări cerebrale, modului în care își condensează gestualitatea artistică, ce se reflectă benefic în demersul său, pe cât de discret și rafinat, pe atât de elocvent și elaborat”." (Dragoș Ciobanu) "„Cu alura smerita de dominican și cu aură alămie pe chip, Dorin Coltofeanu este unul dintre ultimii creatori care întruchipează, în arenă artelor noastre, virtutea duratei lungi”." (Aurelia Mocanu)"
Dorin Coltofeanu () [Corola-website/Science/317072_a_318401]
-
este decorată cu o friză din elemente florale. Statueta Sf. Ursula este așezată pe un soclu de tip baroc, sub care se află un ecuson albastru cu inscripția ""Ursula"". Capul sfintei este încununat de o coroană, fiind înconjurat de o aură. Ea este îmbrăcată cu o rochie albă peste care se află o pelerină de culoare roșie, prinsă la gât cu o agrafă. Sfânta Ursula ține în mâna dreaptă o frunză de palmier, simbol al martirajului, iar în cealalaltă mână are
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
un temperament similar cu ea, si a ieșit cu Erik Night în "Tentația". O tânără față oarbă, aceasta este Însemnată de Erik cu roșu, prima de acest fel. Că novice, isi capătă vederea precum și „True Sight”, abilitatea de a vedea aură unei persoane. În "Hidden" descoperă că abilitatea ei e menită să lucreze în tandem cu a Aphroditei pentru a putea fi interpretată corect. Născută în Henryetta, Oklahoma, Ștevie Rae este colega de cameră și cea mai bună prietenă a lui
Casa Nopții () [Corola-website/Science/317224_a_318553]
-
prezentate metaforic ca o bibliotecă cât și alte analogii deseori găsite în concepte derivate din mișcările teozofice ale secolului al XIX-lea, rămânând predominant un subiect din discursul New Age. De obicei, autorii încearcă pe această cale să dea o aură de revelație propriilor scrieri fantastice, dar unii dintre aceștia cred în aceste ”revelatii" imaginare, ele fiind rodul imaginației lor in stari de transă meditavivă, sau stari alterate de constiinta, cum ar fi cele ale unor persoane bolnave de epilepsie sau
Înregistrările akashice () [Corola-website/Science/317566_a_318895]
-
și integrarea lor în circuitul de valori europene și universale etc., a fost revitalizat un brand important în contextul culturii române. Fundația Culturală Ideea Europeană înseamnă "prestigiu, direcție în cultură, stil, profesionalism, cultul lucrului bine făcut, eficiența, cultul prieteniei"." Scriitorul Aură Christi a adus în cercul Ideea Europeană scriitori importanți, ca de pildă Nicolae Breban, Nicolae Balotă, Ion Ianoși, cultivând, împotriva curentului existent, modele reale și valori de prim rang. A fost editata lunar și propagata pe toate circuitele media vechea
Editura Ideea Europeană () [Corola-website/Science/317752_a_319081]
-
valori de prim rang. A fost editata lunar și propagata pe toate circuitele media vechea și prestigioasa revista nonprofit Contemporanul, înființată în 1881, care din 1990 apare cu subtitlul Ideea Europeană și este condusă de acad. Nicolae Breban și de Aură Christi. a editat circa 200 de titluri, majoritatea intens mediatizate pe piată culturală. Cu prilejul apariției celor mai importante titluri, se organizează lansări, dezbateri, lecturi publice. Printre cei mai prestigioși autori din grupul Ideea Europeană se numără scriitori clasici, precum
Editura Ideea Europeană () [Corola-website/Science/317752_a_319081]
-
se repetă regula, fiind interzis bijutierilor să confecționeze tot ce "“ad cultum et ornatum imperatorium pertinet”", între altele împodobirea cu perle, smaralde și ametiste a șeilor și a harnașamentului cailor, iar pentru fibule "“fibulis in chlamidibus his utantur quae solo auro et arte pretiosae sunt”". Cel mai vechi tip de fibulă este în formă de arcuș de vioară, foarte asemănătoare unui ac de siguranță și ca formă și ca întrebuințare. Ulterior s-au dezvoltat tipuri noi de fibule, creatorii lor punând
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
constau în existența unei armate de câmp mobil, organizarea cavaleriei în organisme independente față de infanterie și dimensiuni mai mici ale unităților legionare. Despre soldele legionarilor se știe faptul că Iulius Caesar a dublat soldele legionarilor la 225 de denari (9 aurei de aur) pe an, lucru care înseamnă că soldații primeau înainte în jur de 112,5 denari. Acest cuantum stabilit de Caesar a fost păstrat până la sfârșitul secolului I d.H. Solda era plătita în trei rate, numite stipendia. La sfârșitul
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
112,5 denari. Acest cuantum stabilit de Caesar a fost păstrat până la sfârșitul secolului I d.H. Solda era plătita în trei rate, numite stipendia. La sfârșitul secolului I d.H., Domițian a mărit soldele legionarilor la 300 de denarii, adică 12 aurei (ceea ce însemna că probabil a fost adăugat un al patrulea stipendium). În timpul lui Septimius Severus s-a mărit din nou plata, probabil la 450 de denarii, care erau plătite tot în 3 stipendia. Caracalla a mărit și el solda cu
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
scris împreună sau separat, mai multe cărți împreună: "Energetica subtilă a ființei umane", "Manual de radiestezie", "Paradiagnoza - Manual pentru diagnosticarea energetica folosind radiestezia", "Percepții extrasenzoriale - Manual pentru dobândirea și dezvoltarea simțurilor subtile", "Influența distală, teoria și practica vindecării de la distanță", "Aura energetică, manual pentru detectarea și decodificarea aurei energetice a ființei umane". În februarie 2010, stema României de pe pupitrul de la Palatul Cotroceni, de unde se adresa președintele Traian Băsescu a fost modificată, culoarea de fond fiind schimbată cu violet. Președintele Asociației Magistraților
Flacăra violetă () [Corola-website/Science/318266_a_319595]
-
împreună: "Energetica subtilă a ființei umane", "Manual de radiestezie", "Paradiagnoza - Manual pentru diagnosticarea energetica folosind radiestezia", "Percepții extrasenzoriale - Manual pentru dobândirea și dezvoltarea simțurilor subtile", "Influența distală, teoria și practica vindecării de la distanță", "Aura energetică, manual pentru detectarea și decodificarea aurei energetice a ființei umane". În februarie 2010, stema României de pe pupitrul de la Palatul Cotroceni, de unde se adresa președintele Traian Băsescu a fost modificată, culoarea de fond fiind schimbată cu violet. Președintele Asociației Magistraților din România (AMR), judecătoarea Mona Pivniceru, constatând
Flacăra violetă () [Corola-website/Science/318266_a_319595]
-
dintre ele încercând să-l infirme pe Lavoisier. În plus, el și alți membrii de la Lunar Society susțineau faptul că sistemul francez nou era un complex inutil prea scump și prea greu de testat. Priestley in particular rejected its „establishment” aura. Într-un sfârșit, viziunea lui Lavoisier devine triumfătoare: chimia sa a introdus multe dintre principiile pe care chimia modernă s-a format. Refuzul lui Priestley de a accepta „noua chimie” a lui Lavoisier — ca de exemplu refuzul de accepta legea
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
turneelor grupului. Cu toate acestea, scrisoarea de la FBI a servit numai pentru o mai mare publicitate a grupului. "Straight Outta Compton" a fost, de asemenea, unul dintre primele albume căruia să-i fie aplicate avertizarea și restricțiile Parental Advisory. Oricum, aură de taboo din jurul N.W.A. a însemnat principala atracție a publicului asupra grupului. Lipsa promovării din partea media nu a oprit albumul din a se vinde în peste 2.000.000 de exemplare. La o lună după "Straight Outta Compton
N.W.A. () [Corola-website/Science/315751_a_317080]
-
două „țări vecine”, în „două limbi”, care sunt de fapt una singură..." - Ștefan Ion Ghilimescu: “...să subliniem caracterul pregnant al realismului descriereilor lui Ion Lazu, cât și unda expresionist metaforică a poeziei simțirii care le conferă, cum grano salis, o aură de un estetism bine timbrat; alteori, în afara exemplului nostru, luat aproape la întâmplare, nu poate scăpa cititorului nota de molipsitor umanism cordial pe care o îmbracă la el totdeauna ideea. Nobilă, lucidă și visătoare, tema atât de frumos timbrată, dar
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
o filmare pentru Revelion alături de cântăreți că Margareta Pâslaru, Aurelian Andreescu, Dan Spătaru, Marină Voica...” "1966" - Laureata a Festivalului Studențesc - Timișoara " ianuarie 1969" - a participat la concertul "În lumina reflectoarelor", transmis de TVR alături de Anda Călugăreanu, Luminița Dobrescu, Mihaela Mihai, Aură Urziceanu, Aurelian Andreescu, Angela Similea.Concertul a fost prezentat de Dana Comnea, în regia lui Al. Bocanet. Interpreții au fost acompaniați de Orchestră de Muzică Ușoară a Radioteleviziunii, dirijor Sile Dinicu. "1969" - a ajuns în etapa finală a Festivalul Internațional
Aquilina Severin () [Corola-website/Science/316577_a_317906]