5,357 matches
-
femeilor îmbrăcate în costume vechi naționale foarte frumoase, cu semne distinctive fată, nevastă, fată bătrână, văduvă. Femei nalte, subțirele, mândre. (toate stele de cinematograf cum spunea Bernard Shaw). Și oamenii (muntenegreni) au statura naltă. Cel mai mult m-au impresionat bătrânele cu înfățișare nobilă și încă frumoase. Sunt și urâți dar cei mai mulți localnici (țărani) tipuri distinse. Monumentul lui Mestrovici de la Țavtat. Cimitir pentru întreaga localitate, săpat în stâncă, cu cheltuiala unui bogătaș. (..................) 13 milioane dinari. Portretul de la primărie a lui Tito
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ceea ce presupune preexistența a cel puțin unui ansamblu domnesc de pictură exterioară”. Urme ale picturii exterioare s-au păstrat și la biserica din Hârlău, iar Paul Henry văzuse la Bălinești urme ale unei compoziții care înfățișa Asediul Constantinopolului. Arheologii Lia Bătrâna și Adrian Bătrâna au afirmat, în urma cercetărilor făcute la Pobrata veche, că “pictura murală exterioară... își are originile la începuturile înfloritoarei epoci a lui Ștefan cel Mare”. Sorin Ulea era de părere că pictura exterioară a apărut “în lumea nouă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a cel puțin unui ansamblu domnesc de pictură exterioară”. Urme ale picturii exterioare s-au păstrat și la biserica din Hârlău, iar Paul Henry văzuse la Bălinești urme ale unei compoziții care înfățișa Asediul Constantinopolului. Arheologii Lia Bătrâna și Adrian Bătrâna au afirmat, în urma cercetărilor făcute la Pobrata veche, că “pictura murală exterioară... își are originile la începuturile înfloritoarei epoci a lui Ștefan cel Mare”. Sorin Ulea era de părere că pictura exterioară a apărut “în lumea nouă și activă a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și refuză să stea în zadie ori în sân. „Îl bagă în gură, dîn gură n-a ieși. Dacă-l bagă-n gură, lung’ițeșt’e, îl scapă șî mere pă gîrtu, bobu acela dă mazăre, șî lung’ițșșt’e bătrîna. Mere bătrîna șî ved’e mălaiu, pă cîn vin’e-acasă, d-abg’ia vin’e bătrîna dă grosă. Numai vin’e bătrîna, să bagă în casă, să pun’e-m pat, odată și nașt’e-om fecior. Ih! Cînd îi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să stea în zadie ori în sân. „Îl bagă în gură, dîn gură n-a ieși. Dacă-l bagă-n gură, lung’ițeșt’e, îl scapă șî mere pă gîrtu, bobu acela dă mazăre, șî lung’ițșșt’e bătrîna. Mere bătrîna șî ved’e mălaiu, pă cîn vin’e-acasă, d-abg’ia vin’e bătrîna dă grosă. Numai vin’e bătrîna, să bagă în casă, să pun’e-m pat, odată și nașt’e-om fecior. Ih! Cînd îi d-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a ieși. Dacă-l bagă-n gură, lung’ițeșt’e, îl scapă șî mere pă gîrtu, bobu acela dă mazăre, șî lung’ițșșt’e bătrîna. Mere bătrîna șî ved’e mălaiu, pă cîn vin’e-acasă, d-abg’ia vin’e bătrîna dă grosă. Numai vin’e bătrîna, să bagă în casă, să pun’e-m pat, odată și nașt’e-om fecior. Ih! Cînd îi d-o zî, gîn’și că-i dă doă. Când îi dă doă, gîn’și că
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
gură, lung’ițeșt’e, îl scapă șî mere pă gîrtu, bobu acela dă mazăre, șî lung’ițșșt’e bătrîna. Mere bătrîna șî ved’e mălaiu, pă cîn vin’e-acasă, d-abg’ia vin’e bătrîna dă grosă. Numai vin’e bătrîna, să bagă în casă, să pun’e-m pat, odată și nașt’e-om fecior. Ih! Cînd îi d-o zî, gîn’și că-i dă doă. Când îi dă doă, gîn’și că-i dă tri” (Vălcău de Jos
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
t’ei” (Bughea-de-SusArgeș) duce la ivirea pruncului ce va primi numele Tei-Legănat. Înainte de venirea lui pe lume, continuitatea vieții se afla în pericol, părinții bătrâni nu aveau de la cine „primi o cană cu apă”. Hotărâtă să primească prin vis soluția, bătrâna visează că orice va întâlni moșul în cale se va transforma în copil. Cele două principii necesare pentru procreare sunt întrunite la nivel magic pentru a provoca rodirea supranaturală: „Iel atuncea, a trecut o zî - iera dzîua cum i zîua-acum
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Tipului Teseu din Ciclul descin¬derilor infernale, împarte călătoria în două: prima parte este un drum până la granița cu sacrul, întreprins de tatăl fetei furate de zmeu. De la frontiera extremă a profanului, marcată de o fântână de unde ia apă o bătrână, căutarea este continuată de Arian, frate cu Zorilă, deci ființă mitică, inițiată. Broasca Roasca I(32) ilustrează un tip universal din Ciclul părăsirilor sau om - animal: Melusina. Sulița aruncată pentru găsirea miresei (simbol dinamic masculin) se înfige în pământ lângă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
necesare. Interacțiunea ei cu personajele feminine se datorează tiparului dinamic al inițierii, impus fetelor în absența moștenitorilor masculini. Drumul eroizant este redat întocmai și pentru fecioarele războinic, ca pentru fiii împăratului, iar apariția ei anticipează schimbarea de sex a neofitului. Bătrâna are capacități de anticipare a faptelor, dar clarviziunea ei nu se bazează decât pe nerespectarea ritualului pregătitor de către fetele mai mari: „- Știu eu și unde mergi tu, răspunse bătrâna, dar du-te, du-te că penturnate, mergi tu!”. Ratarea demer
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fiii împăratului, iar apariția ei anticipează schimbarea de sex a neofitului. Bătrâna are capacități de anticipare a faptelor, dar clarviziunea ei nu se bazează decât pe nerespectarea ritualului pregătitor de către fetele mai mari: „- Știu eu și unde mergi tu, răspunse bătrâna, dar du-te, du-te că penturnate, mergi tu!”. Ratarea demer¬sului inițiatic este categorică, fetelor nu li se permite ieșirea din profan și trebuie să se întoarcă, fiindcă le lipsește ajutorul magic al experienței paterne, înglobate de accesorii: „Eu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
succesiunea cauzală, ce are ca finalitate zămislirea pruncului năzdrăvan: „Îl bagă în gură, dîn gură n-a ieși. Dacă-l bagă-n gură, lung’ițeșt’e, îl scapă șî mere pă gîrtu”. Ea vine să contrazică logica profană autoliniștitoare a bătrânei, care crede că a găsit soluția pentru evenimentul neobișnuit. În același timp, este evidențiată îngurgitarea, ca modalitate magică de luare în posesie a ființei, în imaginarul arhaic. Trenarea pe momentul cotidian semnalează în fapt deschiderea unei perioade sacre prin apariția
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
deloc, zidurile sunt parțial sau total dărâmate, și parcă mă tem să nu iasă dintre ele vreo jivină, sau vreun șarpe de sub nenumăratele dărâmături. Localnici nu prea văd, în afară de personalul de la hanuri. Mă întâlnesc cu trei câini și o bătrână care pare foarte bolnavă și cu mintea rătăcită. Hanul parohial este ocupat complet, așa că mă îndrept spre unul privat, numit Crucea neagră, nou și cu toate dotările. Mai este un altul, cu un confort și mai sporit, și, uitasem, un
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Saxonia, Boemia, Hochkirch, pentru că regele-l chema așadar când cele trei păpuși de zdrențe numite Stine Trude Lovise, căzuseră fără viată, Amanda n-a vrut să creadă Și să le părăsească. Și când fetițele Palide, învinețite, chircite de foame, Jalnice bătrâne timpurii Abia născute, abia înțărcate curând Lovise ar fi încercat să meargă culcate într-o ladă Bătută-n cuie, au fost acoperite cu pământ Amanda a bocit tare Cu glas prelung, în prag de geamăt: Un urlet tremurat, Cu multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
În gând Cadența picăturilor de ploaie, Ce coboară din umbrele, Din burlane, Și din cer. Cu puterea unui ser, Dătător de viață lentă Monotonă Inutilă Și absentă În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână Un bătrân și o bătrână - Două jucării stricate Merg ținându-se de mână. O rază de bucurie pentru localnici, în acești ani grei de război, a constituit prezența la Huși a lui George Enescu. Marele muzician revenea din Franța, dornic, în aceste clipe grele pentru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ceremonie înainte de vârsta de 40 de ani, se văd la biserică tot atâtea tinere câte bătrâne. Locuința le este de o curățenie exemplară, umblă numai în ciorapi pe scândurile albe ca zăpada, puține icoane sunt frumoase, mai ales la cele bătrâne, câteva Ierusalime, mari pânze pictate cu întreaga viață a lui Iisus, despărțite în mii de compartimente, cele mai vechi în stilul bizantin, cu un colorit cald și armonios. Ele provin de la pelerinajul monahilor la Ierusalim, de unde își trag și numele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
apoi se închina: „Doamne, preaputernice, arată-ți mila de noi. Arată-ți puterea. Nu-i lăsa. Doamne, trăsnește-i!“ [Înfuriindu-se, striga din ce în ce mai tare, îi blestema și iar jelea, apostrofându-le pe toate la rând, invocând la fiecare pe Starița bătrână care o crescuse și pe donatori. Era foarte atingătoare și pentru prima oară mi a părut impunătoare în naivitatea și umilința ei plină de iubire și de respect pentru mănăstire.]( Ediția I, 1937, p. 167.) Căutam să o mângâiem, spunându
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aceea și păreau că pășesc înaripați, cu ochii pierduți spre o lume nouă. Expansiunea cu care își manifestau simțimintele ne uimeau pe noi, obișnuiți cu rezerva așa de mare a țăranului și, mai ales, a țărancei din Vechiul Regat. O bătrână a dat principesei Ileana trei ouă roșii păstrate de la Paște, un țăran a pus pe rege să guste must proaspăt stors din struguri conservați cu artă din toamna trecută; depunând paharul și sticla la picioarele lor, a zis: „Vă las
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ar fi dat și viața de ar fi crezut că ar face plăcere acelei perechi re gale, care pentru dânsul era icoana sfântă a țării. Trei ore au defilat! Fiecare sat, cu preoții, învățătorii, primarul în frunte; urmau bă trânii, bătrânele, tinerii, fetele și, în urmă, copiii. Multe sate reprezentau pe carele lor specialitatea regiunii. Au fost carele industriei lemnului de la moți, de la tăierea copacului până la vân zarea hârdaielor și donițelor; carele viilor, de la cultura viței până la crâșmă; stânele întregi cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
un spirit de dăruire umană exemplară. C.C. DUMITRIU Peste multe decenii, impecabila rostire a cursurilor de semiologie medicală adevărate conferințe cui care își ținea fermecat auditoriul profesorul dr. C.C. Dumitriu, trebuie să mai stăruie, în orele de liniște, în amfiteatrele bătrânei noastre facultăți de medicină. Erau cursurile de semiologie medicală știința simptomelor bolilor, un adevărat cifru al suferințelor, simptomatologia bolilor interne situându-se la baza clinicii medicale. De fapt, prin aceste conferințe (completate deseori cu seminarii vii, atractive, de diagnostic practic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
fostă Dragomirescu, care și ei ar fi avut, din punct de vedere juridic, acelasi drept de moștenire. Dar acesta este stilul de a face avere și "a lua cu japca" al tatălui Marin și fiului Adrian Nastase-Scatiu'. Testamentul semnat de bătrână în incapacitate mintală are dată autentificării Nr. 12008/12/10/1989. Nouă proprietara, Elenă Nastase, obține un certificat de moștenitor, cu Nr.1240 din 7 august 1990. După 4 ani, conform strategiei celor doi mari rechini, țâț~ [i fiu, Marin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
de tot restul familiei, după directivele soțului, Marin Nastase. În 1984, Elenă Ciolan ajunsese în stare avansată de demență (senilitate); în 1989, i s-a luat semnătură pe un testament (vezi Partea III din acest serial). Înainte însă de moartea bătrânei (mai 1990) și după, familia acaparatoare, Elenă și Marin, plus Adrian Nastase, au "preluat" mobilă de certă valoare, adusă din Franța (covoare persane, tablouri și o bogată colecție de argintărie).
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
Lillio Tifernate's edition (Vat. lat. 180-185), vezi Jaitner-Hahner (1993, 1, p. 365). 23 Despre eternalism și gândirea heterodoxa, vezi numeroase indicații în Davidson (1992). Despre Bruno care explică în Expulsion of the Triumphant Beast că lumea este "infinit de bătrână", vezi Rowland (2008, p. 165), si Blum (1999). Despre conceptul conex de infinitate, vezi Zellini (2004, pp. 77-88) și Schettino (2002) despre conceptul lui Bruno de "minimă". 24 Herodotus, 2.11 (2003). Despre cronologia lui Herodot și istoria să naturală
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mai împotrivea și Anglia, care, deși mai depărtată, dar tot atât de influentă, era dominată de principiul integrităței Imperiului Otoman, și căuta, prin urmare, să împiedice orice mișcare ar fi fost de natură să atingă această integritate. Iar înlăuntru aveam în contra noastră bătrâna clasă privilegiată, compusă mai mult din odrasle de la Fanar, clasă refractară la orice progres, neaccesibilă la orice idee nobilă și patriotică. Ei ne numeau pe noi pantalonari, bonjuriști, și căutau să ne convingă cu argumente ca de-alde aceste: Știți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
În vara anului 1958 am cunoscut-o, la Târgu Frumos, pe Maria Scarlat Emandi, fiica lui Nicolae Gane. Locuia pe strada N. Bălcescu nr. 9, dar din fosta ei casă nu mai rămăsese decât o singură cameră în care ploua. Bătrâna era o ființă agreabilă și, cu toți cei 80 de ani pe care-i avea, arăta lăudabil și fizicește și moralicește. Am sfătuit-o să facă un memoriu către Academie, i l-am redactat chiar eu, am arătat condițiile precare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]