5,989 matches
-
Marghioala îi amintește cum a dus-o la azil spre a dobândi favorurile Didei și ale tatălui acesteia : Pentru mintea ei te bagi în păturile ei, nu pentru pulpele ei și pentru scaunul lui taică-său ? Asta merit eu (la bătrânețe, din partea ta)... să-mi râzi în nas și să mă înfunzi la nebuni ? Dar e o nebunie că eu văd nedreptatea ce mi se face ? (V, p. 676). Defel intimidat de apariția fantomatică, Ionel o ia peste picior pe cea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
că îl va ajuta să dobândească urmași : Voi pune capăt lipsei tale de copii,/ Am să te fac zămislești moștenitori :/ Atât de strașnice licori ți-oi pregăti. În Ca frunza dudului din rai, Marian caută să descifreze basmul Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, despre împăratul lipsit de odrasle, dornic să afle un leac de la un unchiaș dibaci din satul Delfi, care ar putea fi buricul pământului. Această călătorie până în centrul lumii este una de inițiere, consideră ginerele Marghioalei, iar
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
le-au servit drept punct de pornire poate evidenția numeroase similitudini, dar și destule diferențieri. Câteodată, în funcție de subiect, dramaturgii români își îndreaptă atenția spre opere din alte genuri literare adaptate rigorilor teatrale. În ultimele lui piese, în care tratează despre bătrânețea și moartea artistului de geniu, Alecsandri îi alege ca protagoniști pe doi mari poeți latini preocupați în operele lor de scurgerea inexorabilă a timpului : Horațiu, autorul odelor clipei trecătoare, și Ovidiu, cântărețul elegiilor surghiunului echivalat cu moartea. În dramele sale
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
un cămin rezonabil pentru noua familie. A fost cumpărat un teren bun în satul Drumul Carului, s-a construit repede o căsuță modestă, dar mai arătoasă decât celelalte, iar tinerii s-au mutat și au trăit, vorba basmelor, până la adânci bătrânețe, cu toți copii lor. Trebuie menționat, de asemenea, că, în ciuda diferenței de religie, Biserica ortodoxă și-a îndeplinit misiunea în mod firesc. Autoritățile austro-ungare, biserica oficială, catolică nu au creat probleme deosebite populației locale, pornind de la ideea menținerii liniștii necesare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
caracter de tinerețe morfologică, limitat deocamdată la albia majoră și la coasta de pe versantul stâng. Restul văii superioare a Lohanului ca și văile tuturor afluenților lui de pe dreapta, de aici ca și din cursul inferior, păstrează un caracter de vădită bătrânețe morfologică, provocată de sărăcia debitului de apă a pâraelor de aici, mereu scurtate prin înaintarea dinspre West și dinspre Est, a afluenților Crasnei și Prutului. Așa de ex: la Apus de satul Arsura, pârâul Ruginosul, afluent al Prutului, a pătruns
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de înaintare spre răsărit a bazinului râului Siret, în defavoarea Prutului; Că în evoluția sa morfologică, valea acestui râu fiind supusă de timpuriu fenomenului de captare care a dus la formarea Crasnei actuale, a rămas în mare parte în stadiul de bătrânețe prematură; Dă cursul superior al Lohanului unde această bătrâneță este tipică, este supus astăzi distrugerii prin captări venite fie din partea afluenților Crasnei, fie, mai ales din partea afluenților Prutului, care prin joasa altitudine a luncii lui, 24-26 m. alt. abs., va
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
gând sâcâitor, cel mai bun lucru e să recurg la cărți; ele mă atrag cu ușurință și îmi alungă gândurile.” Montaigne 675. „Cărțile au multe însușiri pentru cei care știu să le aleagă.” Montaigne 676. „[Contactul cu cărțile] îmi alină bătrânețea și singurătatea.” Montaigne 677. „[Contactul cu cărțile] mă dezleagă în orice clipă de tovărășiile care mă supără.” Montaigne 678. „[Cărțile] mă întâmpină întotdeauna cu același chip.” Montaigne 679. „Mă bucur de cărți ca avarii de comorile lor.” Montaigne 680. „Nici
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
cu bun simț și un pic de melancolie: "N-o să-mi spuneți că poți citi atâtea cărți, o viață întreagă nu ți-ar ajunge..." Și pentru ce ar ajunge o viață, puteți să-mi spuneți? VI Hector a murit de bătrânețe la începutul anilor '50. Și după câteva luni, șeful de gară. Mutat, după război, în vestul țării, în Oltenia, trecuse prin luni dificile înainte de a se prăpădi. Fără să fie arestat, a trebuit să răspundă câtorva interogatorii pe subiectul plecării
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
luntre și punte să-i scoată în colecția "Apostrof" partea definitivată din cartea proiectată, Duminică seara. Pe exemplarul dăruit la plecare, a reușit să scrie câteva rânduri afectuoase: "Prietenilor mei, Daniela și Geo, cu dragoste și recunoștință, acest text de bătrânețe, plin de defecte și neterminat, care e de fapt un semn de rămas bun." Sub semnătură, data: Gennevilliers, 9 mai 2006. Reveniți la București, până a desface bagajele călătoriei, ne ajungea din urmă vestea că, pe 1 iulie, Geta închisese
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
casa de oaspeți, la spital, la ateliere, pe ogoarele, în viile și livezile mănăstirii sau în fața unui manuscris, cu pana în mână, copiind sau traducând, în chilie sau în bibliotecă. Este momentul când, starețul, pășind de acum spre anii de bătrânețe și privind la tinerii săi ucenici, se lasă purtat de aduceri aminte, pe care se hotărăște să le pună pe hârtie, în chipul unei autobiografii. Povestirea sa îi urmează îndeaproape firul vieții, de la momentul nașterii și până la plecarea din Muntenia
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
a lui Petru, în vacanța de vară a celui de-al cincilea an de studiu, ea îi pierduse deja pe toți cei unsprezece ceilalți copii ai săi, legându-și astfel toate nădejdile de unicul său copil supraviețuitor, atât pentru mângăierea bătrâneților sale, cât și pentru supraviețuirea neamului Velicikovski. Astfel că la durerea inimaginabilă a pierderii celor unsprezece copii, se adaugă acum și lovitura neașteptată, provocată de fiul său care îi comunică hotărârea sa de a părăsi lumea laică și a intra
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ci pe principiul solidarității naționale ceea ce înseamnă că întreaga națiune trebuie să asigure bunăstarea fiecăruia. Regatul Unit este cel care dă exemplu în acest sens, adoptînd între 1945 și 1946 programul formulat în timpul războiului de Sir William Beveridge: asigurarea de bătrînețe, regimul de protecție socială finanțat de impozit, crearea în 1948 National Health Service care naționalizează activitățile sanitare și realizează treptat gratuitatea asistenței medicale, politica de urbanism care asigură o mare autonomie colectivităților locale pentru planificarea construcțiilor, municipalizarea terenurilor și decongestionarea
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
realizează treptat gratuitatea asistenței medicale, politica de urbanism care asigură o mare autonomie colectivităților locale pentru planificarea construcțiilor, municipalizarea terenurilor și decongestionarea centrelor urbane, etc. Și în Suedia se adoptă un sistem foarte bine pus la punct cuprinzînd asigurarea de bătrînețe, alocații familiale, alocații pentru locuințe, îngrijiri medicale aproape gratuite, totul bazîndu-se pe o fiscalitate deosebit de solidă și urmărind în mod clar o redistribuție a veniturilor. Aceeași situație se regăsește și în Franța, unde, introdusă în 1945 și 1946, securitatea socială
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Una din marile noutăți ale ultimilor treizeci de ani a fost constituirea claselor de vîrstă în grupuri mai mult sau mai puțin autonome, fiecare avînd propriul mod de consum, propriul mod de viață, o mentaliatate proprie și preferințe culturale specifice. Bătrînețea a dat înapoi lăsînd locul "vîrstei a treia", cea a proaspeților pensionari, mari "consumatori" de activități ale timpului liber, amatori de călătorii organizate, de lectură, de spectacole, ba chiar de reciclări universitare. Relațiile dintre părinți pe de o parte, și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ca o aspirație spre înțelegere și fericire. Lucru cunoscut, efectele și cauzele lor țin de raționalismul într-un fel incurabil, inevitabil, în care logica își are rolul său important. Să ne amintim de celebrul șir al cauzelor: care e cauza bătrâneții? Nașterea. Care-i cauza nașterii? Existența. Care-i cauza existenței? Iubirea de ființă. Dar cauza iubirii? Dorința. Și aceea a dorinței? Senzația. Dar cauza senzației? Contactul. Dar a contactului? Simțul. Și cauza simțurilor? Existența individuală. Dar cauza acesteia? Conștiința. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
genul filmelor de groază cu tentă ocultă a reprezentat unul din cele mai de succes genuri cinematografice de la Hollywood 3. Filmele de groază s-au bazat în mod tradițional pe temerile universale, primordiale (cum ar fi teama de moarte, de bătrînețe, de decrepitudine, de violență, sexualitate etc.). În orice caz, cele mai interesante filme de groază contemporane (Exorcistul, The Texas Chainsaw Massacre, Carrie, Alien, Shining etc.) au prezentat, adesea într-o formă alegorică și simbolică, atît temerile universale, cît și anxietățile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tomul precedent, deci până la sfârșitul anului 1991 (cu excepția Addendei), dar neputând apărea mai devreme datorită dificultăților prea bine știute pe care le întâmpină cultura românească în perioada fără sfârșit a tranziției. Amintirile lui Bacalbașa cuprinse în acest volum (scrise la bătrânețe) au văzut pentru întâia oară lumina tiparului într-o formă rudimentară, nefinisată și vag organizată în cotidianul bucureștean Adevărul, în foiletonul de sâmbătă după-amiază, începând de la 5 noiembrie 1922 (Cronica săptămânală de Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată, foiletonul XLII, AD.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fiindcă ajunsese la 70 de ani. În plus, alimenta cronica veselă a Capitalei. Dânsul fusese un bărbat foarte frumos și afemeiat; cheltuise cu femeile vreo patru moșteniri însemnate, afară de averea sa, care fusese și ea o avere mare. La adânci bătrânețe avea încă amante, pe una din acestea o supranumise „Sufletul maichi“, iar porecla nu numai că a trecut în renume, dar conul Fănică a rămas el însuși cu această poreclă. Ziarul umoristic Ghiță Berbecu l-a luat în întreprindere și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
să vină durerea, abandonarea oamenilor, singurătatea, munca apostolică, încercările: încântarea lui Dumnezeu susține totul. Apare asfințitul după o zi de lupte? Sufletul feciorelnic se retrage cu divinul Mire și, până și cel mai sărăcăcios acoperiș, se aprinde de iubire. Vine bătrânețea cu frigul și cu înfricoșările sale? Sufletul vorbește cu Isus în colocviu și îi spune: „Tu ești Dumnezeul tinereții mele“. Sigur că ar fi de neînțeles, să renunți la o iubire pământească și apoi să nu cultivi iubirea veșnică! Ce
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
mai rar răsplătit. Succesul totd’auna.“ „Cea mai mare greșeală ce o poate face cineva este să uite că a fost intim cu cineva.“ „Lingușitoria este omagiul pe care un spirit mic îl dă altuia.“ „Bunătatea tinereții e îngerească. Bunătatea bătrâneții e dumnezeiască.“ „Poetul și păianjenul iau firul măruntaielor lor spre a dura clădirile ae riane.“ Balul a produs un beneficiu net de 37 000 lei, care a fost împărțit pe jumătate între Krembser și românii săraci. Din cauza intrigilor și a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
acum de el pentru întîia dată. Bunicul meu a fost căsătorit cu Maria Cernat, sora generalului Al. Cernat, fostul comandant al oștirilor românești din Războiul de Independență de la 1877-1878. Pe bunica am cunoscut-o, căci a trăit pînă la adînci bătrînețe. Îi spuneam, iaca, bunică pe moldovenește. Era cochetă și mîndră. Păstra, în camera ei, cu sfințenie, încadrată în argint, o fotografie de familie: ea tînără; părul bine pieptănat, lins, într-o bogată și largă rochie malacov; el în costumul său
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
o scurtă slujbă de pomenire, se împărțeau la săracii orașului ce umpleau cimitirul în acea zi. Împărțirea se făcea după ce preotul își lua partea sa de pomană, fiecare preot avînd cu el un dascăl și un sac. Mai tîrziu, la bătrînețe, iaca purta pe cap, cînd mergea în vizită, capelă, o pălărie de damă a bătrînelor și o pelerină scurtă, neagră, cu paiete. Propriu-zis, ea ne-a crescut pe noi, copiii, rămași orfani de mamă de foarte mici. A murit, în timpul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Citesc de-a valma, dar rețin foarte puțin. Și nu mă mai mir. Ataraxie! îmi dorești. Într-un text pe care Gabriela Negreanu l-a lăsat deoparte, ziceam: "ataraxia nu este o boală a bărbaților blonzi". Poate că numai la bătrînețe se poate ajunge la această... sublimare. Nepotu' trăncănește pe afară continuîndu-și nostimadele. E un personaj și el, pe zi ce trece. Am citit multe în ultima vreme, dar voi vorbi cu Luca (Pițu n. red.) să-mi facă o listă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
el de ajuns, ca să rămână în sat slujbaș și continuator al stăpânirii gospodăriei și pământului. Când a fost propus să rămână "furier" în armată, bunica a plâns o săptămână și l-a adus la gospodărie, să le fie sprijin la bătrânețe, lăsându-l moștenitor unic. (Fratele său, unchiul Nicu a renunțat la partea cuvenită și în fiecare iarnă venea în vacanță, la tăierea porcului, petrecând două-trei săptămâni cu familia noastră). Mama, fiica lui Ion și Varvara Buzilă, deținători de pământ în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
aceeași lungime de undă. Nu se dădea în vânt după carte și nici părinții nu vroiau s-o "înstrăineze" de casă. Vroiau cu tot dinadinsul să rămână gospodină în sat, să lucreze pământul și să aibă grijă de părinți la bătrânețe. S-a căsătorit cu vecinul, Gheorghe al lui Iftemie Bordei, au o fată singură și în căminul lor domnește liniștea, dragostea și înțelegerea. Părinții s-au dus la cele veșnice, iar în casă a rămas Ion, ocupându-se de toată
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]