5,096 matches
-
omonimului nasului trădător, Nicola-Nicolcea. După cum se știe însă, asemenea confuzii de nume, frecvente în balade, nu modifică totodată și esențialul în nararea faptelor. Plecarea cetei în haiducie a avut loc, după toate probabilitățile, în primăvara anului 1840. Este verosimila nararea baladei că Stânga, pentru a-și camufla ieșirea în haiducie, să fi uzat de pretextul că merge la vânătoare. Pe acest motiv a obținut arme de la pasă, precum și câinele de vânătoare al acestuia. După ce astfel a adormit vigilenta pasei, aducându-i
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
ultimul la vârf, are câștig de cauză, adică este ales. Se zice că el “cade’, adică pe el a căzut alegerea. (În vremurile mai din urmă procedeul se mai folosea la jocuri de copii). Jurământul s’a depus, după cum descrie balada - “ cu genunchi pe săbioara” ; adică jurământul pe armă. Acțiunea lui Stânga, după cum reese din datele tradiției, iar indirect se vede și din cele consemnate poartă trăsăturile clasice ale haiduciei pozitive, cea care lovește în exploatatori, sprijină sărăcimea și are de
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
consemnate poartă trăsăturile clasice ale haiduciei pozitive, cea care lovește în exploatatori, sprijină sărăcimea și are de partea sa simpatiile poporului. Una dintre isprăvile cele mai de seamă săvârșite de ceață lui Stânga, descrisă cât se poate de amănunțit în balada, a fost una totdeauna râvnita de haiduci: prădarea masselor din partea stăpânirii otomane. Undeva “mai sus de Bointa”, ceața pândi cu răbdare până ce surprinse haznaua în trecere, adică banii briului de la raia, adunați și trimiși de către “pasă Petco din Grămadă”. Erau
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
n’a putut decât să exclame disperat: “ Of, săracă maică-mea, rău ne arse Stângăcuma!” - și să trimită potera. Măsură sortită eșecului deoarece haiducul se retrăsese în adăpostul sau sigur de la Apă Rece, descrisă în legendă sus amintită, deasemeni în balada. Dar acțiunii lui Stânga îi este proprie și trăsătură cealaltă a haiduciei: lovirea totodată în reprezentanții nemusulmani ai păturii înstărite, de multe ori tot atât de lipsiți de scrupule că și turcii. Cele câteva calcări de pradă săvârșite în zona Vidinului pentru
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
drept răzbunare împotriva elementelor pactizante cu turcii, rămân minore față cu actele de calcare în stil clasic, ca pe vremea lui Jianu și Ștefan Bujor sau a lui Tunsu și Grozea, săvârșite acum de Stânga asupra ciocoilor din nordul Dunării. Balada descrie o astfel de calcare la Calafat unde Stânga a pornit pe motivul exprimat cu humor în textul baladei: “N-am văzut galbeni de Țară, haid să mergem, frătioară!”. Altă dată motivul trecerii în Țară Românească este exprimat cu sobritate
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
vremea lui Jianu și Ștefan Bujor sau a lui Tunsu și Grozea, săvârșite acum de Stânga asupra ciocoilor din nordul Dunării. Balada descrie o astfel de calcare la Calafat unde Stânga a pornit pe motivul exprimat cu humor în textul baladei: “N-am văzut galbeni de Țară, haid să mergem, frătioară!”. Altă dată motivul trecerii în Țară Românească este exprimat cu sobritate: “Acolo trăiesc ciocoi! Să iau câțiva gălbiori, Să mai dau și la săraci, Să-și cumpere boi și vaci
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
mai întâlnim alte documente din care să ne lămurim se s’a întâmplat cu Stânga și cu ceață lui în intervalul dintre Aprilie 1841 și Octombrie 1843, cănd ceață reapare urmărită de turci. Pentru această perioadă de timp revenim la balada, care ne dă elementele unei haiducii larg desfășurate. Întâi de toate ea ne înfățișează pe numeroșii sprijinitori ai cetei din diverse localități: Nica și Tufita din Gradscov, Ion Dodolocu din Vârf, Gheoghe Bilan din Ganzova , Ion Dodolocu din Vârf, Gheorghe
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
doilea rând, evocarea, cu descrieri mai largi și pitorești, a locurilor unde se reîntâlneau haiducii sau își săvârșeau isprăvile: Haiduc-Cesma, Teiova, podul Belvina, Dincovita, Apa Rece, cetatea de la Albotina, Chiova, Vârf. În sfârșit, materialul cuprins în cele patru variante ale baladei se impune atenției printr’o bogată și prețioasă informație asupra caracterului haiduciei lui Standga. Ea are toate trăsăturile distincte ale unei forme de luptă populară împotriva râului, spre binele celor asupriți. Ceață se călăuzește după principii morale înalte, totdeauna urmate
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
trudea din greu cu sapă pe o coastă cu pământ sterp. Altă dată se spune ca haiducul: “Multă blaga adună, l-a săraci o împărțea”. O asemenea căpetenie nu numai că este respectată, dar se bucură și de afecțiune profundă. Balada ilustrează aceste sentimente prin descrierea împletirii aproape rituale a părului lui Stânga de către ceilalți haiduci: Părusoru-i pieptăna; ‘mpletea coadă cu parale, parcă e o fată mare; și o lungea pe spinare, de trei ori o’ncolacea, ca balaur’le sclipea
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
puterii suzerane, nu trebuia să te pui rău cu acestea din cauza unora pe ocolo ce năzuiau să revină la credință lor creștină. Cam cum o pățeau și basarabenii noștri mai încoace cu pretențiile bolșevicilor la “cetățenia” lor. Predarea reiese din balada care spune: Au în Beci când îl prindea, La Vidin că-l trimetea. Mi-l lega și-l fereca c’acolo-i cere pasă. Iar în altă variantă: Și pe data că-l mâna La Calafat l-aducea. Pasă și
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
Ca nimica nu-i face! Odată ajuns din nou în mâinile turcilor, Stânga n’a putut avea altă soarta decât aceea de a fi executat. El era de acum “trădător” al credinței musulmane. Sfârșitul cel tragic, descris cu emoție în balada, își găsește confirmarea și într’o lapidara mențiune documentara românească. Este vorba de mărturia unui anume Iovan Mongescu, prin revenirea să ilegală în Țară Românească, care declara că a trecut clandestin venind din țară turcească deoarece “au auzit de moartea
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
Țară Românească, care declara că a trecut clandestin venind din țară turcească deoarece “au auzit de moartea lui Stoian Stânga, zis pe turcește Hasan”. Astfel se confirmă documentar chiar și numele impus lui Stânga la islamizare, cum se menționa în balada. Este greu de crezut ca execuția a decurs, cum la fel descrie balada, în stilul cunoscut, aplicat în cazul haiducilor. Ea a avut loc la “Târgul de boi” din Vidin. Acolo, la poarta târgului de altă dată, potrivit informațiilor unor
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
au auzit de moartea lui Stoian Stânga, zis pe turcește Hasan”. Astfel se confirmă documentar chiar și numele impus lui Stânga la islamizare, cum se menționa în balada. Este greu de crezut ca execuția a decurs, cum la fel descrie balada, în stilul cunoscut, aplicat în cazul haiducilor. Ea a avut loc la “Târgul de boi” din Vidin. Acolo, la poarta târgului de altă dată, potrivit informațiilor unor localnici din Vidin și Coșava, se vedea piatră mormântului lui Stânga până acum
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
pedepsele corporale și capitale se executau în vechime, în vremea turcilor și fanarioților, la Târgul de Afară. Acolo fusese dus la spânzurătoare și haiducul Iancu Jianu, fiind iertat și scăpat în ultima clipă. Mai exista practică, de asemenea arătată în balada lui Stânga, de a obliga poporul să asiste la execuție: Câtă era, vezi, lumea, Toată’n târg că s’adună. Pe -l plimba Și la ștreanguri îl trăgea. Se știe că haiducii erau în stare să înfrunte moartea cu un
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
-l plimba Și la ștreanguri îl trăgea. Se știe că haiducii erau în stare să înfrunte moartea cu un curaj uimitor, ca ei singuri preferau moartea de paloș decât spânzurătoarea. Ținută bărbăteasca a lui Stânga în fața execuției este ilustrata în balada printr’o serie de împrejurări caracteritice haiducilor în general, totodată specifice cazului Stânga. El însuși cere să fie executat cu spadă lui haiduceasca, deoarece: “Cu ea de mă vei tăia, iar cu alta n’ai putea!” Sunt aci și alte
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
cu alta n’ai putea!” Sunt aci și alte cuvinte de ocara la adresa gealaților nepricepuți, făcând astfel realitatea să consune cu zicală turcească: “Ocăraște că vlahul din țeapă!” De ceilalți camarazi ai lui Stânga se spune în altă variantă de balada că au fost spânzurați. Așadar, istoria ne ofera surpriză că un roman bănățean, integrat în viață romanailor din dreapta Dunării, să dea haiduciei balcanice un militant marcant, de talia altora mai vechi și mai noi, binecunoscuți în istoria rezistenței anti-otomane. Spre deosebire de
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
nume, ca și unele coincidențe de fapte, a dus la unele concluzii greșite în istoriografia bulgară încât aspecte ale haiduciei lui Stânga au fost puse pe seamea haiduciei lui Ceavdar; după cum de persoana aceluiași au fost legate fapte relatate în balada românilor craineni (Negotin) despre Stoian Bulibașa, unele din acestea fiind localizate în Brgova (sat românesc). Destul de clar că atmosfera generală din sudul Olteniei, cât și cea din ținutul Vidnului, caracterizate prin prezența haiduciei în care poporul de rand își punea
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
clasamente, Fältskog a avut cea mai de succes carieră solo dintre membrii trupei ABBA, atât înainte, cât și în timpul carierei internaționale a formației. Fältskog a participat la Melodifestivalen din nou, însă doar ca și compozitoare. În 1981 ea a scris balada "Men Natten Är Vår" ("Noaptea ne aparține"), pe versurile lui Ingela Forsman, dar în loc să interpreteze cântecul în concurs ea însăși, l-a încredințat noului talent Kicki Moberg. Piesa a ocupat locul 9 din 10 piese participante. Înregistrarea cu Moberg a
Agnetha Fältskog () [Corola-website/Science/325081_a_326410]
-
națională Eurovision 2002, cât și ”N-am noroc”, un remake al unei piese semnate Anda Călugăreanu. În 2004, Vank revine cu albumul ”Best Of Vank”, pe care apar hiturile trupei lansate de-a lungul timpului, printre care se numără: ”1000”, ”Baladă pentru o minune”, ” Lângă inima mea vine inima ta”, ”Iubire cu împrumut” și alte piese cu ajutorul cărora au cucerit primele poziții din topurile muzicale românești. Cea mai reprezentativă melodie Vank rămâne, însă, ”Prăjitura cu jeleu”, ale cărei versuri deveniseră imnul
Vunk () [Corola-website/Science/325222_a_326551]
-
și armatoloi au format coloana vertebrală a forțelor armate elene și au jucat un rol de prim rang de-a lungul întregii perioade de lupte. Generalul Ioannis Makriyannis i-a asemuit pe „klephți și armatoloi” cu „drojdia libertății”. Cântecele sau baladele kleftice (Κλέφτικο τραγούδι) sunt parte a muzicii populare elene. Ele sunt populare în special în Epir și Peloponez. Compozitorul ceh Antonín Dvořák a scris un ciclu muzical numit „Trei poeme moderne grecești”. Primul dintre ele este „Koljas - cântec kleft” și
Kleft () [Corola-website/Science/326138_a_327467]
-
această expresie. Acest lucru poate avea mai multe sensuri”, însă nu s-a ajuns la un consens cu privire la denumirea albumului astfel, iar inițiativa a fost abandonată. Promovarea noii colecții de cântece a continuat cu ajutorul unui al doilea extras pe single, balada „Si tu savais”. Anunțul a fost postat pe profilul oficial al solistei de pe website-ul MySpace.com, informația fiind ulterior preluată de mass-media francofonă. Premiera videoclipului, ce a avut loc la scurt timp, a sporit popularitatea cântecului, ajutându-l să obțină
Shy'm () [Corola-website/Science/322048_a_323377]
-
locului secund în "Britain's Got Talent". Ianău, una dintre marile revelații de la "Românii au talent", a revenit pe scena emisiunii care l-a consacrat, fiind invitat special în prima semifinală a celui de-al doilea sezon. Acesta a interpretat balada britanică „Scarborough Fair”. În cadrul concursului italian "Io canto", Ianău a cântat în duet cu Al Bano piesele „Tu che m'hai preso cuor” și „O sole mio”. Publicul italian i-a comparat vocea lui Narcis cu cea a sopranei Maria
Narcis Iustin Ianău () [Corola-website/Science/322187_a_323516]
-
Alexandra a câștigat procesul, având din 15 mai dreptul de a-și interpreta cântecele în colaborare cu Prodan. Așa că Prodan nu mai poate lua bani de la Alexandra, pentru drepturile de autor. După luni bune de recreere, artista revine cu o balada pop, Thanks For Leaving. Piesă care urmează, denumită Cherry Pop a fost un succes în Japonia, ajungând pe locul 1 în topul japonez "iTunes", numai după două ore de la lansare. Cam aceelași succes îl are și următorul single, intitulat Dance
Alexandra Stan () [Corola-website/Science/322192_a_323521]
-
de o altă trupa sau alt artist. Abumul este un tribut adus lui Ronnie James Dio. La data de 05 decembrie 2012, în timpul unui spectacol la Teatrul Majestic din Madison, Wisconsin, înainte ca Lzzy să înceapă să cânte la pian balada "Break În", chitaristul Joe Hottinger a alergat la ea pe scenă și i-a spus că piesa "Love Bites (Șo Do I)" a fost nominalizată pentru un premiu Grammy în Categoria "Best Hard Rock / Metal Performance". Toboșarul Arejay Hale a
Halestorm () [Corola-website/Science/329706_a_331035]
-
aplauze la scenă deschisă, fiind deosebit de apreciată pentru calitatea interpretării lucrărilor corale și a repertoriului abordat: „"Heruvic"” de Ioan Chezan și Eugen Pînzar, „"Ave Maria"” de Marius Cuteanu, „"Colind din Sălaj"” și „"Mare hibă-i la Jibău"” de Dariu Pop, „"Baladă"” de Alexandru Ivășcanu, „"Duce-m-oi și n-oi veni"” de Adrian Pop, „"Cucule, de unde vii?"” de Ioan Chezan, „"Ce vii bade târzior"” și „"Hai sură"” de Augustin Bena. Muzică românească Muzică religioasă Lucrări corale din literatura muzicală universală Lucrări
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]