6,215 matches
-
nu monoclu, niște ochelari care să-ți completeze un aer vag de aristocrat; să nu porți ceas la mână, ci la buzunar, fixat cu un lanț; să nu uiți să ții o batistă la rever și, categoric, să îți cultivi barba mai abitir decât oenologii vița de vie. Toate aceste detalii superficiale ne conduc, scurt, la ideea că suntem încă o nație de suprafață. Țin minte câteva discuții de acest fel din urmă cu șase-șapte ani, din redacția „Opiniei studențești“. Acolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
față îngrozită, schimonosită și delirantă, însă triumfătoare, precum pupilele marinarilor monstruoși care taie frânghiile de care se agață naufragiații. Sălbatic, un extaz frenetic străbătea toate fibrele acelei nenorociri, toți mușchii acelor obraji pe care saliva curgea printre perii murdari ai bărbii". Alt somn, al unui gropar beat: "Dormea sprijinit de o cruce și somnul lui duhnea a vin. Degeaba încercară să-l trezească. Scâncea, fericit și amorțit, și se rostogolea între două morminte pe care le mângâia pe rând drăgăstos". Ileana
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și se recăsătorește; iar marinarul se întoarce în ziua nunții. Aici este vorba despre un ostaș român pe care turcii îl trimit la război împotriva tătarilor. Povestea este fermecătoare prin detalii: casa bătrânului tată, lângă fântână, via înflorită, moșneagul cu barba și părul albe și ochii visători; i se naște târziu un fiu, iar el adoră mica făptură, o leagănă, o scaldă în rouă. Copilul crește, se îndrăgostește, se însoară și imediat trebuie să plece la război. "După mine să oftați
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
o aude și se ridică până la fereastră: "Maică, parcă tot sunt viu, Dar numai sufletu-mi țiu. În temniță m-am uscat, Că-n ea, de când am intrat, Din chica ce mi-a crescut Mi-am făcut de așternut, Cu barba m-am învelit, Cu mustăți m-am ștergărit. Aicea, când am intrat, Ce-am văzut, când m-am uitat? Bâjbâiau șerpoaicele Și erau ca acele, Broaștele ca nucile, Năpârci ca undrelele. Acum sunt șerpoaicele, Maică, sunt ca grinzile, Broaștele ca
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
n-am mai gustat, Somn nu m-a mai apucat, Pe toate că le-am răbdat Și pe toate le-aș răbda De n-ar fi una mai rea, C-o drăcoaică De șerpoaică, Bat-o Maica Precista, S-a-ncuibat în barba mea. Ea, maică, că mi-a ouat, Ouăle și le-a lăsat În fundul șalvarului, Fundul pozunarului; În sânul meu c-a clocit Și puii și-a colăcit; În sânul mei că și-i crește Și de coaste mă ciupește". Bătrâna
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
meargă la curte. Ștefan stă pe tron în mijlocul boierilor. Văzând-o pe bătrână, bate din palme și poruncește pe loc supliciul lui Corbea. Sprijinit cu coatele pe fereastră, el se uită la calul cel frumos, măcinat de dorință și cu barba tremurându-i. îi trimite pe boieri să ceară animalul, dar bătrâna spune: "Ci-mi este de dăruială Cui mi-o sta pe el călare. Vodă, dacă auzea, Boierii, dacă vedea, Pe slujbași că-i trimetea Să-ncalice pe Roșul". Dar fiecare
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
dedea Ca s-aducă pe Corbea". Boierii, urmați de slujitori, îl iau pe prizonier cu lanțul la gât și-l pun pe două roți de plug; apoi îl aduc la palat. Era atât de înspăimântător la vedere încât femeile fugeau. Barba îi ajungea la genunchi; părul cădea până la picioare, mustața prea grea îi încovoia capul, iar sprâncenele îi ascundeau ochii. Voievodul spune: "Corbeo, nu mai suspina C-a sosit și ziua ta; Că azi mi te-om cununa, Ca să joci la
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
De la piept și pân' la gât. Ștefan-vodă, d-auzea, Ștefan-vodă poruncea, Pe toate le sfărâma. De ți-e frică c-oi scăpa, Leagă-mi, doamne, pe dreapta, Dar să-ncalic n-oi putea. Când pe Roșu-ncălicam, Frumușel că mă tundeam, Rădeam barba voinicește, Lăsam chica haiducește, Dar acum nu mă cunoaște Și la mine nu se lasă! Ștefan-vodă poruncea Și pe Corbea că-l tundea, Și pe Corbea că-l rădea. Gata sunt, măria-ta, Dar știi, doamne, au nu știi, Când
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cheamă pe vătaf și-i spune întinzându-i o oca de vin: Poftim, vere, vin de bea, Că și eu m-am îmbătat, Fiindcă vodă m-a iertat!". Prostul de temnicer începe să bea bucuros; atunci Corbea îl apucă de barbă și răcnește: Nu ți-a fost, măi, de păcat Că de viu tu m-ai mâncat?". Îi taie capul dintr-o lovitură și-l azvârle prin temniță. Trupul decapitat îl dă câinilor de pe stradă. Apoi cumplitul haiduc merge la palat
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sărac lipit. ................................ Dar ia spune-mi, frățioare, N-ai ceva tu de vânzare? Am pelcele și am lână, Dar sunt dincolo, la stână". Intră amândoi în stână. Gheorghelaș crede că Macovei se ascunde acolo. Se uită și pândește. "Moș Radule, barbă sură, Ai pe cineva la stână Ca să nu fac vro pricină? Ba să nu faci vro pricină, Ca să vezi ce e la stână: Mai aseară, pe-nnoptat, Oile-n strungă le-am dat; Mânătorul s-a sculat Lapte dulce-a tot
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ți-o da averile; Toți bănuții și-a cărat Și la mine i-a-ngropat. Cată colo, după ușe, C-am un ulei cu cenușe, Și ia cinci sute de lei C-au fost bănișorii tăi! D-alei, moș cu barba sură, Rău de treabă, bun de gură, De-aia mi te tot codeai D-aia pizmaș mă făceai, Că gazdă de hoț erai!". Și iată-l pe Radu înșfăcat de pâr și târnosit. "Că tot colo, după ușe, Am alt
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de hoț erai!". Și iată-l pe Radu înșfăcat de pâr și târnosit. "Că tot colo, după ușe, Am alt ulei cu cenușe: Mai ia cinci sute de lei, C-au fost bănișorii tăi". Cu un cuțit, Gheorghiță îi taie barba și mustățile lui Radu, care urlă de durere și dezvăluie și locul celui de-al treilea urcior. Gheorghiță găsește urcioarele, le golește în desaga lui, îi ciomăgește pe cei doi complici și apoi pleacă mândru călare. Își cumpără stâne și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și motociclete, alții, ba. Și cu toții sorbeau vajnic din cutii de bere și dormeau în corturi și mașini, și-aveau chitări, și erau îmbrăcați fistichiu, și-aveau și prunci cu ei, și băști, pălării, ochelari, și buzele proaspete, iubărețe, și bărbi îmbârligate, și fetele aveau zorzoane și împletituri în păr, la încheietura mâinii, la glezne. Even God Loves America. Și n-aveau neapărat rușine, și dansau ca niște șamani siberieni ori ca niște păsări flamingo bete criță, deși erau oameni, bărbați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
că nu-l credea. Lenin era bun și nimeni nu trebuia să-i facă ochelari. Trebuia să-i facă ochelari învățătoarei, care era desenată lângă tablă, cum explică la copii. Dar nu lui Lenin. Lenin și-așa are mustață și barbă. Tata i-a zis că pe Lenin n-are voie să-l deseneze nimeni, numai pictorii mari, dacă li se dă voie. Pe ceilalți îi bagă-n pușcărie dacă nu seamănă. El are mustață frumoasă și ochii blânzi, nu răsucită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Buratino sau Pinocchio - cum se zice prin partea astalaltă de Europa - și cu o mustăcioară care se oprea înainte de a începe obrăjorii bucălați. Apoi, o frunte imensă - dar la acest capitol era o concurență enormă între scriitori, ca și la barbă de altfel. Din vârful părții stângi a frunții pornea un soi de breton care străbătea fruntea de la stânga la dreapta și ducea până jos, sub ureche, unde bretonul se unea cu partea din spate și laterală a părului, creînd un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
din aceeași limbă-mamă există cuvinte care au același etimon. De pildă, elementul de unitate lexicala dintre limbile romanice este constituit din 146 de etimoane latinești pe care le regăsim moștenite în toate limbile romanice 249. Exemple: adjutare, aer, alter, arcuș, barbă, bene, bonus, caballus, camisia, campus, capră, caput, clavis, cornu, culus, decem, directus, dormire, filum, fructus, herba, homo, intrare, jocare, *lac(te), lana, lingua, longus, manus, mare, nascere, noster, octo, oculus, ossum, panis, petra, pilus, piscis, pons, quails, quinque, rîdere, rota
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vedea iepurii în biserică; E bun de pus în cânepă; E bun de trimis după moarte; Nalt ca bradul, prost ca gardul; Pentru un păduche nu arunci cojocul în foc; Tot țiganu își laudă ciocanu; Beți și mâncați și din barbă să nu dați; Bogatul nu-l crede pe cel sărac, nici sătulul pe cel flămând; Se împacă amândoi ca mâța cu câinele; Capra sare masa, iada sare casa; Cine face lui își face, cine dă lui își dă; Cinstea nu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
muzică îl ajutau pe mire să se bărbierească, să se pieptene și să se îmbrace cu hainele cele noi de mire, prilej cu care făceau și anumite glume. La bărbierit îi aduceau coasa și-i cântau: Foaie verde ciucălău / Radeți barba de flăcău ! După ce te-ai însurat / Barba-i bună de aruncat . La pieptănat îi aduceau grebla, iar la îmbrăcat îi aduceau haine vechi și rupte de ale tatălui său. în tot acest timp muzica intona diferite melodii vesele. Către amiază
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
bărbierească, să se pieptene și să se îmbrace cu hainele cele noi de mire, prilej cu care făceau și anumite glume. La bărbierit îi aduceau coasa și-i cântau: Foaie verde ciucălău / Radeți barba de flăcău ! După ce te-ai însurat / Barba-i bună de aruncat . La pieptănat îi aduceau grebla, iar la îmbrăcat îi aduceau haine vechi și rupte de ale tatălui său. în tot acest timp muzica intona diferite melodii vesele. Către amiază la casa mirelui veneau trei-patru faetoane cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
șa, ta; mea, nea, rea, grea, prea, stea; mai, pai, tai; dau, stau; beau, vreau; a încadrat consonantic bas, bat, cad, cal, braț, calc, scad, scald etc.; (b) cuvinte bisilabice trohaice (cu accent pe prima silabă): apă, iapă, iarbă, cadă, barbă, apăr, capăt, ceapă, faimă, creastă, oală, coadă, broască, pleoapă; respectiv iambice (cu accent pe a doua silabă): amar, fierar, ghețar, olar, primar, răsar, bărbat, măsea, mărgea etc.; (c) cuvinte trisilabice: dactilice (cu accent pe antepenultima silabă) arie, albie, gratie, grație
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
câteva caracteristici după care pot fi recunoscuți oriunde în lume: toți poartă turban (denumit dastar) aranjat într-un mod special, o formă aparte de îmbrăcăminte (în alb erau îmbrăcați cei din templul Sikh din Hong Kong), păr lung și netăiat, o barbă lungă și foarte îngrijită. Cu toții se obligă să respecte regulile „Cei cinci K”: Kesh, adică părul ca pe un dar al lui Dumnezeu; Khanga, un pieptene din lemn ce se poartă permanent în păr, ca simbol al curățeniei; Karra, o
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
pentru toate bunătățile împăratului și pentru îngrijirile lui de a face fericirea țării voastre. Dar când, oare, schimba-veți aceste haine ignobile de robi turcești, pentru hainele popoarelor civilizate ? Când oare aveți de gând să vă desfaceți de urâtele voastre bărbi ? Și când, oare, schimba-veți, pentru peruci sau pălării, calpacele și turbanele care acoperă capetele voastre jupuite (pelées) sau rase?»...” „... O nouă cerere de 24 până la 25.000 care a fost făcută chiar acuma Divanului Moldovei de către d. președinte plenipotențiar
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
evaluează tehnicile de umilire învățate în școala de instruire sau de la superiorii săi direcți. Examinarea nu trebuie realizată oricum, ci în cadrul unui spectacol, al unui ceremonial. Printre tehnicile de umilire utilizate, menționăm: ridiculizarea trupului, umilirea verbală (sexuală sau religioasă), raderea bărbii și a părului, scuiparea deținuților, lovirea bine gîndită și proporționată, perchezițiile fulger, interzicerea unor alimente sau produse (Coca Cola, radioul, șahul etc.), scoaterea deținuților pe platou în ținută sumară în timpul iernii, ruperea hainelor, a nasturilor, interzicerea podoabelor etc. În procesul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de toate vârstele. Nici unul nu fumează. Asta e una dintre legile lui Murphy, evident. Trebuie să studiez câteva fețe și să ghicesc care e fumătorul, ca să-i pot cere un foc. La vreo douăzeci de metri distanță văd un bătrân. Barbă alb-gălbuie. Stă pe o bancă și citește ziarul. Mă ridic de pe balustrada fântânii și mă-ndrept spre el. În timp ce mă apropii de bătrân, o minge mă lovește în cap. Mă întorc și văd o fetiță care se repede după minge
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
pe masă. Merge în baie, aprinde lumina și se uită în oglindă.) Natură moartă Plouă. Mult. Neîntrerupt. Stau. Gândesc. Aștept. Aștept să iasă soarele. Știu că ploaia o să se oprească la un moment dat. Mă uit în ciobul de oglindă. Barba mi-a crescut până pe piept. Mii de fire albe. Ieri am vrut să o scurtez, dar cuiul de la foarfeca ruginită s-a fărâmat și foarfeca s-a rupt în două bucăți. Mă uit de o oră în ciobul de oglindă
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]