8,717 matches
-
începînd cu cea avant la lettre a formaliștilor ruși de începutul secolului) pune între paranteze conținutul povestirii (mit, basm, nuvelă etc.) și se concentrează exclusiv asupra formei. Figurile narative nu contează (cîrtița, racul, zîna sau fratele de cruce joacă în basm rolul adjuvantului eroului); ceea ce reprezintă esența demersului este degajarea "structurii povestirii" prin evidențierea relațiilor de paralelism, opoziție, inversiune etc. Principala obiecție adresată din această perspectivă structuralismului a fost omogenizarea valorică (un roman polițist, un fapt divers, un basm, o nuvelă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
joacă în basm rolul adjuvantului eroului); ceea ce reprezintă esența demersului este degajarea "structurii povestirii" prin evidențierea relațiilor de paralelism, opoziție, inversiune etc. Principala obiecție adresată din această perspectivă structuralismului a fost omogenizarea valorică (un roman polițist, un fapt divers, un basm, o nuvelă clasică vor fi analizate în același fel, pentru că metoda structurală este analitică și nu evaluativă). De fapt, "adevăratul" conținut al povestirii este structura sa ("Subiectul povestirii este reprezentat de relațiile sale interne, de propriile moduri de constituire a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care ne permite să facem lumea inteligibilă, fiind un model esențial de organizare a datelor. Întrebat fiind de o mamă care dorea să-și îndrepte fiul către cariera ștințifică ce gen de texte ar trebui abordate, Einstein ar fi răspuns: basme. Simplă butadă, dar și afirmarea valorii euristice, de catalizator al imaginației pe care o poate asuma această formă de narațiune. "Eu cred că pentru a povesti trebuie în primul rînd să construiești o lume, cît mai mobilată posibil, pînă în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
teoriei literare, naratologiei etc. și acceptarea unui demers interdisciplinar în cîmpul discursului social "în complexitatea cacofonică a limbajelor sale, a schemelor sale cognitive și a migrărilor tematice" (M. Angenot, 1990: 33). Revalorizarea modernă a povestirii începe cu romantismul prin cercetarea basmelor populare, care permit întoarcerea la surse, la Ur-forme ("basmul fantastic, dublet facil al mitului și ritualului inițiatic reia și prelungește inițierea la nivelul imaginarului" M. Eliade, 1956: 887) și continuă cu dezvoltarea romanului ca formă literară totalizantă (M. Bakhtine, G.
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în cîmpul discursului social "în complexitatea cacofonică a limbajelor sale, a schemelor sale cognitive și a migrărilor tematice" (M. Angenot, 1990: 33). Revalorizarea modernă a povestirii începe cu romantismul prin cercetarea basmelor populare, care permit întoarcerea la surse, la Ur-forme ("basmul fantastic, dublet facil al mitului și ritualului inițiatic reia și prelungește inițierea la nivelul imaginarului" M. Eliade, 1956: 887) și continuă cu dezvoltarea romanului ca formă literară totalizantă (M. Bakhtine, G. Lukàcs, René Girard), culminînd cu analiza structurală a povestirii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cognitivă a confirmat de altfel ipotezele unui Propp și Greimas privind existența constantelor narative). Disciplinele care au contribuit la valorizarea actuală a narațiunii nu s-au interesat de același tip de povestire: psihologia cognitivă privilegiază narațiunea cotidiană, antropologia și structuralismul basmul și mitul, sociologia literară romanul, iar psihiatria povestirea autobiografică. Preluînd ipoteza lui Michel Meyer conform căreia orice text/discurs este un răspuns deghizat la o întrebare, A. Kibedi-Varga (1989: 74-84) postulează existența a trei mari clase de interogări narative (questionnements
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
LE FAIRE) tratată în romanul picaresc, povestirea fantastică, Bildungsroman, legendele urbane contemporane; * existența (LE VIVRE) sub semnul lui "Cum să dăm sens vieții", evocată de biografii, autobiografii sau narațiuni psihiatrice; * existența ca ÊTRE (ființare) actualizată de seria metafizică a miturilor, basmelor, romanelor care se în-treabă și ne întreabă "de ce existăm". Identificarea patternurilor narative universale pare să ne vorbească nu doar despre literatură, ci și despre natura cogniției (nature of mind) și trăsăturile universale ale culturii (cf. și E. Branigan, 1992: 10
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
stare finală) sau într-o logică a echilibrului/ dezechilibrului: P1 echilibru inițial; P2 forță perturbatoare; P3 stare de dezechilibru sau acțiune transformatoare; P4 forță echilibrantă; P5 echilibru final (non echilibru). Povestirea canonică (în formele cele mai rigide, cum ar fi basmul) implică trecerea de la o stare inițială prin intermediul unui faire transformator (proba sau triada probelor eroului) la o nouă stare de echilibru. 5.4. Modelul sintagmatic al basmului. Vladimir Propp În lucrarea devenită clasică Morfologia basmului (1928; trad. rom. De Radu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
final (non echilibru). Povestirea canonică (în formele cele mai rigide, cum ar fi basmul) implică trecerea de la o stare inițială prin intermediul unui faire transformator (proba sau triada probelor eroului) la o nouă stare de echilibru. 5.4. Modelul sintagmatic al basmului. Vladimir Propp În lucrarea devenită clasică Morfologia basmului (1928; trad. rom. De Radu Niculescu, București, Univers, 1970) Vladimir Propp centrează analiza asupra funcției înțeleasă ca acțiune a personajului și definită din punctul de vedere al semnificației sale pentru desfășurarea basmului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mai rigide, cum ar fi basmul) implică trecerea de la o stare inițială prin intermediul unui faire transformator (proba sau triada probelor eroului) la o nouă stare de echilibru. 5.4. Modelul sintagmatic al basmului. Vladimir Propp În lucrarea devenită clasică Morfologia basmului (1928; trad. rom. De Radu Niculescu, București, Univers, 1970) Vladimir Propp centrează analiza asupra funcției înțeleasă ca acțiune a personajului și definită din punctul de vedere al semnificației sale pentru desfășurarea basmului considerat ca întreg ("ceea ce fac personajele este important
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
basmului. Vladimir Propp În lucrarea devenită clasică Morfologia basmului (1928; trad. rom. De Radu Niculescu, București, Univers, 1970) Vladimir Propp centrează analiza asupra funcției înțeleasă ca acțiune a personajului și definită din punctul de vedere al semnificației sale pentru desfășurarea basmului considerat ca întreg ("ceea ce fac personajele este important; cine face un anumit lucru este o chestiune secundară"). Supunînd analizei 100 de basme din culegerea lui Afanasiev, Propp stabilește 31 de funcții susceptibile să dea seama de acțiunea tuturor basmelor. Aceste
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
asupra funcției înțeleasă ca acțiune a personajului și definită din punctul de vedere al semnificației sale pentru desfășurarea basmului considerat ca întreg ("ceea ce fac personajele este important; cine face un anumit lucru este o chestiune secundară"). Supunînd analizei 100 de basme din culegerea lui Afanasiev, Propp stabilește 31 de funcții susceptibile să dea seama de acțiunea tuturor basmelor. Aceste funcții se concatenează într-o sintagmatică ideală, după cum urmează: • Prologul care definește situația inițială (de fapt nu e vorba încă de funcție
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
desfășurarea basmului considerat ca întreg ("ceea ce fac personajele este important; cine face un anumit lucru este o chestiune secundară"). Supunînd analizei 100 de basme din culegerea lui Afanasiev, Propp stabilește 31 de funcții susceptibile să dea seama de acțiunea tuturor basmelor. Aceste funcții se concatenează într-o sintagmatică ideală, după cum urmează: • Prologul care definește situația inițială (de fapt nu e vorba încă de funcție); • Absența unul din membrii familiei este absent sau părăsește casa; • Interdicția o interdicție este adresată eroului; • Încălcarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
erou este demascat; • Transfigurarea eroul capătă o nouă înfățișare; • Pedepsirea răufăcătorul este pedepsit; Căsătoria eroul se căsătorește și se înscăunează împărat. Moment de răscruce atît pentru folcloristică, cît și pentru naratologie, modelul lui Propp a însemnat triumful structurii asupra tematicii, basmul fiind în opinia lui Propp o "narațiune construită pe o corectă succesiune a funcțiilor", o matrice acțională în care ceea ce contează este stereotipia predicatelor și variabilitatea agenților, executanți ai acestor predicate. Reluînd distincția lui Aristotel din Poetica dintre personaje și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
acestor două instanțe constitutive ale povestirii; dacă în discursul literaturii culte personajele sînt esențiale conform postulatului esențialist-umanist al acestui tip de discurs, la Propp acțiunile devin fundamentale: "funcțiile sînt foarte puține la număr, iar personajele foarte multe. Ceea ce explică de ce basmul poate fi pe de o parte uimitor de divers pitoresc și colorat, iar pe de altă parte, tot atît de uimitor prin stereotipia, prin repetabilitatea sa... Funcțiile personajelor constituie elementele fixe, stabile ale basmului, independent de cine și în ce
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
personajele foarte multe. Ceea ce explică de ce basmul poate fi pe de o parte uimitor de divers pitoresc și colorat, iar pe de altă parte, tot atît de uimitor prin stereotipia, prin repetabilitatea sa... Funcțiile personajelor constituie elementele fixe, stabile ale basmului, independent de cine și în ce mod le îndeplinește. Ele sînt părțile componente fundamentale ale basmului" (V. Propp, 1970: 25-26). Ceea ce contează este deci sintagmatica narațiunii, fluxul acțiunii, programatic evidențiat de Propp însuși: "nu ceea ce vor să facă personajele este
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pitoresc și colorat, iar pe de altă parte, tot atît de uimitor prin stereotipia, prin repetabilitatea sa... Funcțiile personajelor constituie elementele fixe, stabile ale basmului, independent de cine și în ce mod le îndeplinește. Ele sînt părțile componente fundamentale ale basmului" (V. Propp, 1970: 25-26). Ceea ce contează este deci sintagmatica narațiunii, fluxul acțiunii, programatic evidențiat de Propp însuși: "nu ceea ce vor să facă personajele este important, nu sentimentele care le însuflețesc ci, actele lor ca atare definite și evaluate din punctul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fi însoțită de studierea a ceea ce este unic, lucru la care noi privim pînă acum ca la manifestarea unui miracol incognoscibil" (V. Propp, apud C. Segre, 1986: 108). Modelul proppian a însemnat indiscutabil un salt din perspectiva generalizării și clasificării basmelor (nu este lipsit de interes faptul că reactualizarea modelului proppian coincide cu asaltul gramaticilor generative, ambele evidențiind o matrice generativă fundamentală. Totuși noțiunea de funcție nu este unicul component al basmului (C. Bremond, infra 5.5). În Franța, analiza structurilor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
însemnat indiscutabil un salt din perspectiva generalizării și clasificării basmelor (nu este lipsit de interes faptul că reactualizarea modelului proppian coincide cu asaltul gramaticilor generative, ambele evidențiind o matrice generativă fundamentală. Totuși noțiunea de funcție nu este unicul component al basmului (C. Bremond, infra 5.5). În Franța, analiza structurilor narative a optat (ca urmare a adoptării modelului proppian) pentru stabilirea unui model generativ, ale cărui transformări produc suprafața discursivă, "textura". Unitățile narative profunde ale acestui model "de competență" se referă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
profunde ale acestui model "de competență" se referă la acțiuni tipice precum: "Plecare", "Pedeapsă", "Recompensă" etc. O înlănțuire a acestor unități funcționale (atomi narativi) generează secvențe elementare, în care pot fi introduse alte secvențe elementare (după sistemul păpușilor rusești cf. basmele Șeherezadei). De fapt, în orice proces narativ trei funcții sînt absolut obligatorii: intoducerea, realizarea și concluzia, aceasta din urmă însemnînd neapărat un deznodămînt fericit (fără acest happy-ending basmul și-ar pierde "eticheta", dar și rațiunea de a fi, pentru că nu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care pot fi introduse alte secvențe elementare (după sistemul păpușilor rusești cf. basmele Șeherezadei). De fapt, în orice proces narativ trei funcții sînt absolut obligatorii: intoducerea, realizarea și concluzia, aceasta din urmă însemnînd neapărat un deznodămînt fericit (fără acest happy-ending basmul și-ar pierde "eticheta", dar și rațiunea de a fi, pentru că nu există povești nefericite). "Basmul trebuie să pregătească totul pentru reușita eroului său, ba chiar o face și mai exemplară, întîrziind-o prin mii și mii de necazuri și obstacole
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în orice proces narativ trei funcții sînt absolut obligatorii: intoducerea, realizarea și concluzia, aceasta din urmă însemnînd neapărat un deznodămînt fericit (fără acest happy-ending basmul și-ar pierde "eticheta", dar și rațiunea de a fi, pentru că nu există povești nefericite). "Basmul trebuie să pregătească totul pentru reușita eroului său, ba chiar o face și mai exemplară, întîrziind-o prin mii și mii de necazuri și obstacole neprevăzute. Deci, sfîrșitul poveștii este literalmente finalitatea sa (ea nu are nimic altceva de spus decît
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
acesta fiind scopul și sensul demonstrației sale" (M. Robert, 1983: 103). În orice caz, pornind pe de o parte de la un asemenea model foarte general, iar pe de altă parte de la proprietățile stabile și numărul finit al elementelor combinabile în basme, rezultă trei domenii de cercetare proprii analizei povestirii (analyse des récits): i) analiza tehnicilor povestirii (cf. R. Barthes); ii) analiza legilor sau regularităților care guvernează universul narativ (C. Bremond), a logicii acțiunii (T. Todorov) și a relațiilor posibile între personaje
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
analiza legilor sau regularităților care guvernează universul narativ (C. Bremond), a logicii acțiunii (T. Todorov) și a relațiilor posibile între personaje (E. Souriau, A.J. Greimas); iii) analiza relațiilor dintre unitățile narative și manifestarea lor discursivă (raportul histoire-récit-discours). Autorul Morfologiei basmului începe prin a disocia funcțiile, altfel spus segmentele recurente de acțiune, personajele pentru a defini povestirea doar prin concatenarea funcțiilor. În momentul restituirii unității sintactice a lanțului sintagmatic se va lua în considerare și rolul jucat de personaje a căror
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
definește prin consecințele sale (A este A pentru că îi urmează un anume B); deci modelul său este "esențialmente sintagmatic" (M. Tuțescu, 1980: 88). Importantă rămîne descoperirea logicii povestirii, a relațiilor de presupunere între funcții, altfel spus a modelului arhetipal al basmului. 5.5. Claude Bremond și logica povestirii Propp nu continuă însă "analiza de la gen la specii și de la specii la varietăți" (C. Bremond, 1981: 35). Într-adevăr, ideea unei lupte în care victoria să fie a răufăcătorului și nu a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]