5,404 matches
-
dintr-o strachină mare, în care se punea lapte și mămăligă. Se mai prăjea carne de porc într-o tigaie și apoi se punea la mijlocul unei mese înconjurată de 3 mămăligi. Principalele animale din gospodărie erau caii, boii și vacile. Boii erau principalele animale folosite la plug. Țăranii se ajutau unii pe alții și lucrau în mici echipe în funcție de unelte și animale de lucru. Cei care erau mai săraci și nu aveau pământ se ocupau cu păzitul vacilor. Majoritatea sătenilor aveau
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
rămânând necultivate datorită îmbătrânirii populației. Această îmbătrânire a populației se datorează migrării tineretului în țările occidentale. Cu o suprafață de 212 ha de fânețe și multe pășuni în golul de munte, în Sebeș au existat condiții excelente pentru creșterea vitelor, boi, vaci, cai, bivoli și oi. Mândria oamenilor de altă dată era dată de frumusețea boilor. Boii apar ca motiv central în cântecele satului, în ceremoniile de nuntă, cea mai importantă parte a zestrei unei fete fiind o pereche de boi
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
occidentale. Cu o suprafață de 212 ha de fânețe și multe pășuni în golul de munte, în Sebeș au existat condiții excelente pentru creșterea vitelor, boi, vaci, cai, bivoli și oi. Mândria oamenilor de altă dată era dată de frumusețea boilor. Boii apar ca motiv central în cântecele satului, în ceremoniile de nuntă, cea mai importantă parte a zestrei unei fete fiind o pereche de boi. În vechime toate casele precum și acareturile erau confecționate din lemn și acoperite cu "jipi". Casa
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
Cu o suprafață de 212 ha de fânețe și multe pășuni în golul de munte, în Sebeș au existat condiții excelente pentru creșterea vitelor, boi, vaci, cai, bivoli și oi. Mândria oamenilor de altă dată era dată de frumusețea boilor. Boii apar ca motiv central în cântecele satului, în ceremoniile de nuntă, cea mai importantă parte a zestrei unei fete fiind o pereche de boi. În vechime toate casele precum și acareturile erau confecționate din lemn și acoperite cu "jipi". Casa arhaică
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
boi, vaci, cai, bivoli și oi. Mândria oamenilor de altă dată era dată de frumusețea boilor. Boii apar ca motiv central în cântecele satului, în ceremoniile de nuntă, cea mai importantă parte a zestrei unei fete fiind o pereche de boi. În vechime toate casele precum și acareturile erau confecționate din lemn și acoperite cu "jipi". Casa arhaică se compunea din trei încăperi: tinda cu cuptorul, casa dinainte și celarul, mobilierul era foarte simplu, un pat, o masă, lăzi, lăiți și scaune
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
coș să apere casa de tunet. (Florița Copil) Știu să-și tălmăcească visele și în funcție de ele să fie prevăzători: dacă visezi preot sau fetiță, poți păți ceva; banii, pâinea, fructele, vestesc boală; visul cu fată mare aduce noroc; păduchii - bani; boii - pețitori (dacă ei sunt prinși la jug, pețitorii sunt ,legați”- sunt vrăjiți să nu poată merge la fata ce le este ursită); porcul vestește moartea; dacă visezi morți va ploua; focul prezice vreme bună, caii - vânt; varul -durere; băutura și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
copii întrebându-se reciproc, iar atunci când unul greșește vor schimba rolurile: „- Ce face maică-ta?/- Mămăligă./ - Cu ce-o îngroași?/- Cu cenuși./ - Indi-o puni?/ - După uși./ - Indi-i ușe?/ - Uo arsfocu./ - Indi-i focu?/ - L-o stâns ploaia./ - Indi-i ploaia?/ - Uo băut boii./ - Indi-s boii?/ - Arî tata-n câmp cu ii”. Se mai jucau ,de-a sâta”. Stau câte trei într-un șir. Un altul din fața șirului îl întreabă pe primul: - “Inde-i sâta, că m-o mânat maica după ie ?“ Primul din
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
-se reciproc, iar atunci când unul greșește vor schimba rolurile: „- Ce face maică-ta?/- Mămăligă./ - Cu ce-o îngroași?/- Cu cenuși./ - Indi-o puni?/ - După uși./ - Indi-i ușe?/ - Uo arsfocu./ - Indi-i focu?/ - L-o stâns ploaia./ - Indi-i ploaia?/ - Uo băut boii./ - Indi-s boii?/ - Arî tata-n câmp cu ii”. Se mai jucau ,de-a sâta”. Stau câte trei într-un șir. Un altul din fața șirului îl întreabă pe primul: - “Inde-i sâta, că m-o mânat maica după ie ?“ Primul din șir răspunde
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
porni spre groapă, se dau „coci” copiilor de pomană. Primul coc copt pentru înmormântare se aruncă în podul casei îndată ce este scos din cuptor, ca să nu meargă norocul casei cu omul mort. La groapă este dus cu patru sau doi boi. Boii aveau la gât „cingauă” (cbopote de aramă), iar în coarne la fiecare bou câte un ștergar lucrat frumos și o „pomană”. Se numește un băiat care să ia aceste lucruri din coarnele boilor în momentul pornirii la groapă. Pâinea
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
spre groapă, se dau „coci” copiilor de pomană. Primul coc copt pentru înmormântare se aruncă în podul casei îndată ce este scos din cuptor, ca să nu meargă norocul casei cu omul mort. La groapă este dus cu patru sau doi boi. Boii aveau la gât „cingauă” (cbopote de aramă), iar în coarne la fiecare bou câte un ștergar lucrat frumos și o „pomană”. Se numește un băiat care să ia aceste lucruri din coarnele boilor în momentul pornirii la groapă. Pâinea din
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
se aruncă în podul casei îndată ce este scos din cuptor, ca să nu meargă norocul casei cu omul mort. La groapă este dus cu patru sau doi boi. Boii aveau la gât „cingauă” (cbopote de aramă), iar în coarne la fiecare bou câte un ștergar lucrat frumos și o „pomană”. Se numește un băiat care să ia aceste lucruri din coarnele boilor în momentul pornirii la groapă. Pâinea din cornul boilor semnifică norocul celui mort la holde, iar acesta nu trebuie să
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
este dus cu patru sau doi boi. Boii aveau la gât „cingauă” (cbopote de aramă), iar în coarne la fiecare bou câte un ștergar lucrat frumos și o „pomană”. Se numește un băiat care să ia aceste lucruri din coarnele boilor în momentul pornirii la groapă. Pâinea din cornul boilor semnifică norocul celui mort la holde, iar acesta nu trebuie să meargă cu el în groapă. Se dau de trei ori boii înapoi și înainte, ca să nu se mai poată mortul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
la gât „cingauă” (cbopote de aramă), iar în coarne la fiecare bou câte un ștergar lucrat frumos și o „pomană”. Se numește un băiat care să ia aceste lucruri din coarnele boilor în momentul pornirii la groapă. Pâinea din cornul boilor semnifică norocul celui mort la holde, iar acesta nu trebuie să meargă cu el în groapă. Se dau de trei ori boii înapoi și înainte, ca să nu se mai poată mortul întoarce acasă. La groapă groparii primesc un vas și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
un băiat care să ia aceste lucruri din coarnele boilor în momentul pornirii la groapă. Pâinea din cornul boilor semnifică norocul celui mort la holde, iar acesta nu trebuie să meargă cu el în groapă. Se dau de trei ori boii înapoi și înainte, ca să nu se mai poată mortul întoarce acasă. La groapă groparii primesc un vas și un colac de pomană. Când se ia sicriul din car, se dă bici boilor să fugă, pentru a nu rămâne cu „amorțelile
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
el în groapă. Se dau de trei ori boii înapoi și înainte, ca să nu se mai poată mortul întoarce acasă. La groapă groparii primesc un vas și un colac de pomană. Când se ia sicriul din car, se dă bici boilor să fugă, pentru a nu rămâne cu „amorțelile” mortului în picioare. Sicriul este lăsat în groapă și după ce a aruncat preotul pământ cu cazmaua în formă de cruce, oamenii aruncă câte o mână de pământ ca să-i ușureze sufletul. Unele
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
educatoare fiind "Elena Veleanu", originară din Craiova. Acesteia i-a urmat, din 1924, "Lavinia C. Pop". În acea vreme, grădinița ocupa un spațiu închiriat. Un obicei arhaic, asemănător îl putem întâlni pe Valea Marei, în județul Maramureș și se numește "Boii Sângeorzului", iar un altul îl întâlnim tot în Maramureș. Este vorba de "Tânjaua". A fost reparată în anii 1960, când a fost electrificată și a fost așezat parchet, peste planșeul de piatră existent, iar apoi, după cutremurul din 1977, care
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
Magyarorszag népessége Pragmatica Sanctio Lorábam 1720-21". La pagina 201 din acestă lucrare aflăm că în anul 1720 în Borzova erau 5 familii de iobagi, 8 de jeleri (zilieri) și încă 4 familii (altele decât cele amintite anterior). Aceștia dețineau 9 boi, 15 vaci, 8 viței și juninci, 2 cai, 2 stupi și 18 porci("Petri Mór, Szilagyi varmegye monographiaja)." În anul 1733, în Conscripția episcopului Inocentiu Klein, satul apare sub denumirea de Borzas iar aici trăiau 18 familii, adică aproximativ 90
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
1890: Borzova avea 77 case cu 332 locuitori (319 români, 11 unguri, 2 de altă naționalitate); 315 erau greco-catolici, 1 ortodox, 1 romano-catolic, 4 reformați și 3 izraeliți Ca o curiozitate, în 1895, în Borza oamenii aveau 9 cai, 14 boi, 37 bivoli, 1 catâr, 11 asini, 122 vaci, 2 măgari, 57 capre, 68 porci, 113 oi, 444 păsări, 26 coșnițe de albine; 118 meri, 45 peri, 5 vișini, 48 piersici, 24 caiși, 652 pruni, 6 nuci. În 1900 hotarul satului
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
deținea 536 iugăre de pământ arător, 26 iugăre de grădini, 93 iugăre de fânețe și 6 de vii. Pășuni erau 151 iugăre iar păduri 314. În sat erau doar 1 atelaj cu 2 cai însă erau 4 atelaje cu 2 boi, două cu 3 boi, 6 cu bivoli și 8 cu vaci. Sătenii aveau 59 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 16 bivoli, 73 capre, 60 de porci, 210 oi, 327 de păsări și 12 coșnițe cu
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
pământ arător, 26 iugăre de grădini, 93 iugăre de fânețe și 6 de vii. Pășuni erau 151 iugăre iar păduri 314. În sat erau doar 1 atelaj cu 2 cai însă erau 4 atelaje cu 2 boi, două cu 3 boi, 6 cu bivoli și 8 cu vaci. Sătenii aveau 59 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 16 bivoli, 73 capre, 60 de porci, 210 oi, 327 de păsări și 12 coșnițe cu albine . În ce privește pomii fructiferi
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
iar păduri 314. În sat erau doar 1 atelaj cu 2 cai însă erau 4 atelaje cu 2 boi, două cu 3 boi, 6 cu bivoli și 8 cu vaci. Sătenii aveau 59 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 16 bivoli, 73 capre, 60 de porci, 210 oi, 327 de păsări și 12 coșnițe cu albine . În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
iugăre pământ arător, 25 iugăre de grădini, 303 iugăre de fânețe, 5 iugăre de vii, 288 iugăre de pășuni și 1202 iugăre de pădure. Oamenii aveau 2 atelaje cu un cal și 3 cu 2 cai, 11 atelaje cu 2 boi, 10 atelaje cu bivoli, 4 cu măgari și asini și 43 cu vaci; În gospodării erau 232 vite, 188 boi și juncani, 98 de bivoli, 70 de capre, 137 porci, 450 de oi, 1192 păsări, 22 de coșnițe cu albine
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
1202 iugăre de pădure. Oamenii aveau 2 atelaje cu un cal și 3 cu 2 cai, 11 atelaje cu 2 boi, 10 atelaje cu bivoli, 4 cu măgari și asini și 43 cu vaci; În gospodării erau 232 vite, 188 boi și juncani, 98 de bivoli, 70 de capre, 137 porci, 450 de oi, 1192 păsări, 22 de coșnițe cu albine. În grădini și livezi au fost înregistrați 188 de meri, 111 peri, 3 cireși, 25 piersici, 6 caiși, 1504 pruni
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
Satul deținea 481 iugăre de pământ arător, 18 iugăre de grădini, 145 iugăre de fânețe și 4 de vii. Pășuni erau 172 iugăre iar păduri doar 150. În sat erau doar 2 atelaje cu 2 cai, 4 atelaje cu 1 bou și 3 cu bivoli. Sătenii aveau 86 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 21 bivoli, 16 capre, 55 de porci, 118 oi, 620 de păsări și 23 coșnițe cu albine. În ce privește pomii fructiferi din grădini și
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
și 4 de vii. Pășuni erau 172 iugăre iar păduri doar 150. În sat erau doar 2 atelaje cu 2 cai, 4 atelaje cu 1 bou și 3 cu bivoli. Sătenii aveau 86 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 21 bivoli, 16 capre, 55 de porci, 118 oi, 620 de păsări și 23 coșnițe cu albine. În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]