6,712 matches
-
nu a avut fericirea să le vadă terminate și date în folosință poporului român. Poate că generațiile viitoare îl vor pomeni, când vor folosi aceste obiective, chiar și-n glumă. În mod special, "năpasta" cade pe "Casa Poporului și pe Bulevardul Victoria Socialismului", toată vina (deși eu zic „meritul”) i se atribuie lui Nicolae Ceaușescu. Mă întreb dacă acești oameni cu atâtea studii, cred în cele afirmate... Este oare românul nostru atât de ipocrit și lipsit de logică, rupt de realitate
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
meu de când eram copil la părinți, când veneam cu tata la Iași,să vândă anumite produse agricole la piață ca: brânză, făină,carne de miel,pielcele și multe alte cele de-ale gurii și-l rugam insistent, să meargă pe bulevardul unde se afla Casa Armatei și cazarma mare, cu care se lăuda el, cu vărul său Mitru, că făceau concentrare, la Regimentul 13. Accepta cu ușurință rugămintea mea,pentru că era și el interesat să-și vadă fostele clădiri pe unde
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ajungă fericirea să mă vadă ieșind cu compania pe poarta cazarmei, pe care o privea și dânsul ca pe o mănăstire, când trecea pe lângă ea, până când n-o mai vedea de copaci.Imi amintesc că într-o zi,coborând pe bulevardul Copou, era să ne tamponeze un tranvai, care cobora și el panta, noroc de cai că au fost mai precauți ca noi. A avut fericirea totuși să mă vadă ofițer și să-mi admire uniforma și epoleții roșii ca focul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
vor afecta conținutul cărții mele, pentru că sunt fapte trăite de orice om în viață și mulți dintre noi ne putem regăsi în aceste povestiri, fie romantice,dramatice sau ocazionale. Nici monumentele construite de generațiile anterioare precum Casa Poporului, Casa Scânteii, Bulevardul Victoriei Socialismului, nu cred că vor displace românilor adevărați! Regret că nu am putut scrie mai mult despre Transfăgărășan, Metrou, Canalul Dunărea Marea Neagră și multe altele, pe care mulți români le cunosc că au contribuit la construcția lor, deși unora
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
el nu mai este perceput, vor trebui să se găsească mijloacele scenice pentru a-l prezenta, pentru a-l face perceptibil. De multe ori, dialogul este înlocuit de gest, știut fiind că, în trecut, excesul locvacității lustruite în teatrul de bulevard a dus la creșterea rezervei față de cuvânt și a amplificat rolul celorlalte elemente expresive (gest, mimică, jocul tăcerilor). Privită cu atenție, relația dintre dialog și metadialog indică diagrama simbiozei dintre cuvântul spus și cel nespus, solicitându-se astfel mai mult
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
ei, doctorul Mardrus); dar, ca să fiu drept, datoram acestei publicații (La Petite Illustration), la rândul meu, o actualitate: cunoașterea teatrului parizian contemporan, cu actorii, regizorii și autorii lui faimoși: Louis Jouvet, Charles Dullin, Jacques Copeau, cei doi Pitoëff, dramaturgii - de la bulevard la poezie - de la Édouard Bourdet la Giraudoux, de la Henry Bernstein la Jean Anouilh. Aveam și eu zestrea mea... Poeziile lui Manițiu semănau cu cele care făceau succesul și modernitatea lui Ștefan Baciu: eclectică și proaspătă în același timp. Misteriosul și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
găsit casa „Sburătorului“: aveam să iau la cunoștință peste câteva ceasuri că ar fi fost cu neputință s-o găsesc, fiindcă fusese dărâmată... Verificând atunci într-o carte de telefon adresa lui Lovinescu, am aflat, alături de numele criticului, adresa de pe bulevardul Elisabeta. Cum nu eram sigur că e vorba de aceeași persoană, am luat-o îndată spre locul indicat și, la ora 3 după-amiază, am sunat cu sfială la ușa pe care scria numele E. Lovinescu doar pentru a mă informa
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
putere, produce bunuri, activități, liant social, dar produce și dioxid de carbon, deșeuri, violență, frică... Orașul se autoproduce în permanență, (se) transformă, capătă noi forme. El este periclitat de cartierele defavorizate, de periferiile explozive, dar poate fi însănătoșit de "marile bulevarde", de străzile curate, de obiectele publice utile și estetice (nu "buticuri"). Orașul reacționează la mutațiile mediului, își pregătește viitorul așa cum poate, învățând sau nu din ce i s-a întâmplat, din urmele pe care le-a păstrat în dalele de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și astăzi pregnantă. Lucrările la drumuri au fost efectuate în trei etape, care au corespuns celor trei rețele diferite. Prima rețea, începută încă din 1852, înseamnă construcția "marii intersecții" a Parisului, care trebuia să-l străpungă ca o axă nord-sud (bulevardul Saint-Michel, bulevardul Sébastopol) între actuala piață Denfert-Rochereau și La Villette. Această axă asigura dezenclavizarea unui prim cartier central constituit mai ales din clădiri administrative; împrejurimile lui au fost eliberate prin demolarea caselor. Cea de-a doua rețea, întreruptă în 1858
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pregnantă. Lucrările la drumuri au fost efectuate în trei etape, care au corespuns celor trei rețele diferite. Prima rețea, începută încă din 1852, înseamnă construcția "marii intersecții" a Parisului, care trebuia să-l străpungă ca o axă nord-sud (bulevardul Saint-Michel, bulevardul Sébastopol) între actuala piață Denfert-Rochereau și La Villette. Această axă asigura dezenclavizarea unui prim cartier central constituit mai ales din clădiri administrative; împrejurimile lui au fost eliberate prin demolarea caselor. Cea de-a doua rețea, întreruptă în 1858, deschidea perioada
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rabde zeci de ani în așteptarea roadelor acestei strategii de dezvoltare, ale acestui proiect însoțit de visul puțin confuz al edificării unui oraș grandios și uman, inspirat de saint-simonism și de ceea ce reținuse împăratul în urma sejurului său în Anglia. Inaugurând bulevardul Sébastopol, pe 5 aprilie 1858, împăratul ținea să amintească: "Corpul legislativ [...] lăsând la o parte orice sentiment de egoism provincial a înțeles că o țară precum Franța trebuie să aibă o capitală demnă de ea. [...] Vedem astfel că în fiecare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ar fi inexact să prezentăm acțiunea lui Haussmann ca prima mare încercare de planificare urbană 2. Dacă baronul Haussmann și împăratul au dat dovadă de voința clară de a transforma orașul, esențialul conținutului lucrărilor realizate, cum ar fi lărgirea marilor bulevarde, construirea canalelor de scurgere, îmbunătățirea alimentării cu apă potabilă a orașului, nu a făcut decât să amplifice și să dezvolte intervențiile anterioare, nu a inaugurat un proiect colectiv de urbanism. Originalitatea și forța urbanismului haussmanian au constat în precauția luată
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
L'État en France de 1789 à nos jours, Paris, Le Seuil, 1990, p. 169. 1 De exemplu, prețul unui teren pe bd Sébastopol crește în doi ani, din 1855 până în 1857, de la 25 la 1000 F metrul pătrat. Pe bulevardul Operei, prețul pe metrul pătrat crește de la 50 la 2500 de F din 1860 până în 1865 (Sursa: Louis Houdeville, Pour une civilisation de l'habitat, Paris, Les Éditions Ouvrières, 1969). 2 Jean-Paul Lacaze vede în această metodă "o anticipare a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
greutăți de neînchipuit. Sarcinile pe care noi le îndeplineam cu plăcere și drag devin probleme de nerezolvat. Cum să te sustragi pentru totdeauna? Mie mi-ar fi dor de cimitir, de morți, de babele de pe strada mea, de castanii de pe bulevard... În scurta mea vizită în țară mi s-a întâmplat să mi se arunce în brațe o fetiță, Adelina. Avea vreo doi ani când am plecat, acum nu știa cine sunt, dar știa că mă iubește. La legăturile astea, multe
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
din compania noastră, care se urcase în caleașca mea, sosise de trei ceasuri. Am fost consternați și de ora târzie, și de emoția pe care o pricinuiserăm; nimeni din berlină nu se gândise la asta. Conversația începuse, îmi amintesc, pe bulevardul Buisson rond, și vorbeam despre scrisorile Domnișoarei de l’Espinasse, care apăruseră de curând, și zâna care ne fermeca, asistată de Benjamin Constant, ne ținuse în așa măsură în puterea ei, încât noi am uitat cu totul de împrejurările exterioare
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
care voi vorbi mai târziu. Aveam să ne descurcăm... Nici nu bănuiam șocul ce avea să urmeze în acea vară a anului 1950. Într-o zi de iunie, către amiază, mă întorceam de la piața Filantropia. Tocmai traversasem Șoseaua Aviatorilor, devenită Bulevardul Stalin, cu plasa cu provizii în mână, când am rămas țintuită pe loc, la capătul străzii, de ceea ce vedeam: în fața casei în care locuiam, toate mobilele noastre stăteau grămadă pe trotuar! Eram pe cale de a fi dați afară! Cineva (bătrâna
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Editura în Limbi Străine - ambele copiate după modelul sovietic - unde făceam anticameră așteptând o „colaborare externă“: traduceri, colaționări, verificări, lectura corecturilor etc. Păstrez în minte amintirea unei convorbiri cu un înalt responsabil de la Institutul de Relații Culturale cu Străinătatea, din bulevardul Dacia, pe când căuta traducători și când eu mă gândisem o clipă să mă angajez, căci lucrările externe erau precare. Acest director, un intelectual comunist de origine cehă, cred, mă fixa cu ochii lui negri, opaci, prin ochelarii cu ramă groasă
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
au fixat ca niște stele întunecate pe cerul nostru personal numit memorie. Anii ’50 au fost cât pe ce să ne nimicească, între în și afară din închisoare, între problemele existenței de zi cu zi, pe vremea când locuiam pe bulevardul 1 Mai, în raionul Grivița Roșie. Și totuși, acea perioadă - trăită în umilință, frică și așteptare - apare, pentru mine, într-un peisaj ciudat de luminos. Epoca stalinistă, care avea să distrugă elitele românești, cultura, satul tradițional, a fost pentru mine
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
cerut lui Vlad să-mi vorbească despre închisori, a trebuit să insist mult pentru a-l convinge s-o facă... În 1958, ne mergea ceva mai bine. Probabil că ne obișnuiserăm oarecum cu casa aceea groaznică în care locuiam, în bulevardul 1 Mai. Grație pachetelor pe care le primeam din Franța, pe lângă leafa mea și banii câștigați de Sanda din lecții și traduceri, ne descurcam. În general, eram destul de optimiști, cu atât mai mult cu cât anul ’58 începuse destul de bine
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
împărați și de notabili, mărginită de porticuri care pot fi înălțate, susținute pe dedesubt de galerii subterane, *criptoporticuri ca la Arles și la Reims. La Paris, forumul era situat pe versantul vestic al muntelui Sainte Geneviève, între strada Saint-Jacques și Bulevardul Saint-Michel, în axa străzii Soufflot. Monumentele religioase cele mai importante erau construite în acest forum: Casa Pătrată de la Nîmes sau Capitoliul de la Narbonne. Existau alte sanctuare și în afara forumului, amestecînd uneori tradițiile indigene și romane: turnul Vésone de la Périgueux este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Literatura începe să observe o epocă dominată de cultul științei și al faptului pozitiv. Poeții exaltă arta pentru artă, compun creații originale, de la Baudelaire la Verlaine și Rimbaud. Marelui public, în ceea ce-l privește, îi place romanul popular, teatrul de bulevard, opereta. În fața academismului care domină arta oficială, opera lui Manet marchează o cotitură și deschide calea către căutările "impresioniștilor", astfel numiți prin referire la titlul unei lucrări a lui Monet prezentată la expoziția din 1874: Impression, soleit levant.14 Puțin
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
grăbită năvală. E-un clocot de valuri, e-un cor ce se zbuciumă-n salturi. Aud zăngănind o fantastică luptă navală.” (Treapta superioară) Tehnică: distila, trotil, distilații, rachete, sondă, benzină, interplanetar, pavaj, asfalt, incandescent, ciment ș.a: „Scuture-și pe bulevarde capitala românească Galbeni tei și suie-și slavii inegal, semeț contur, Din vuirea de tramvaie și din ud pavaj să-ți crească Evocarea mea frățească, încâlcit ștrengar, Arthur!” (Arthur Rimbaud) Dacă în unele strofe abundă neologismele: „Plictisiți de băutură, răzvrătit
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
un argument În alegerea amplasamentului. Zona centrală a capitalei Începe să capete astfel un caracter comercial și administrativ din ce În ce mai pronunțat, asupra ei concentrându-se predominant atenția edililor. Se construiesc clădiri multietajate, se dezvoltă infrastructura și rețelele edilitare, se trasează noi bulevarde, periferia rămânând, pentru multă vreme, În umbră. Aceste cartiere ale periferiei nu beneficiau de dotările necesare car tierelor de locuințe. Nu existau instituții culturale sau de sănătate publică, fapt ce Îl determină pe istoricul Alexandru Cebuc să afirme, cu o
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
Îndeplinească un plan de sistematizare este aceea să fie realizabil― (Sfințescu 1919: 108). Planul este gândit pentru 50 de ani de aplicație și grupează prevederi pe capitole de problematici ale orașului. Pentru delimitar ea orașului, planul propune un inel de bulevarde de centură, plantații de delimitare a orașului, delimitarea administrativă a comunelor suburbane limitrofe, Împiedicarea extinderii orașului printr-o centură de plantații destul de lată aflată În posesiunea orașului, ce ar rămâne neconstruită. Un element complet nou adus de acest plan urbanistic
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
din 1921 de către autorii Planului Director de Sistematizare din 1935 este consemnată În introducerea memoriului justificativ. Acesta „nu mai corespundea nevoilor orașului de după război și era un cadru prea strâmt pentru avântul luat de Capitală―: lipsa prevederilor concise pentru mari bulevarde, nediferențierea clară a categoriilor de străzi și, mai ales, folosirea principiul „nenorocit― de a căuta să se rectifice toate străzile existente (Marcu et alli 1935: 5). Planul de Sistematizare din 1921 este desăvârșit din punct de vedere tehnic , acesta „aduce
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]