5,695 matches
-
preamărește strălucirea singulară a exegezei alegorice origeniste față de Papa Damasus I (366-384 e.n.) : „Deși Origen i-a depășit pe toți ceilalți scriitori în celelalte cărți ale sale, în Cântarea Cântărilor, s-a depășit pe el însuși”, în Comentariu la Cântarea Cântărilor și Omilii, traducere R.P. Lawson, ACW 26, New York : Editura Newman, 1956, p. 265. Lawson notează că textele grecești originale ale comentariului și ale omiliilor origeniste la Cântarea Cântărilor s-au pierdut, deși mai există câteva fragmente de mici dimensiuni. Rufinus
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
în Cântarea Cântărilor, s-a depășit pe el însuși”, în Comentariu la Cântarea Cântărilor și Omilii, traducere R.P. Lawson, ACW 26, New York : Editura Newman, 1956, p. 265. Lawson notează că textele grecești originale ale comentariului și ale omiliilor origeniste la Cântarea Cântărilor s-au pierdut, deși mai există câteva fragmente de mici dimensiuni. Rufinus a tradus comentariul original în latină. Din nefericire, a tradus numai trei dintre cele zece volume ale originalului, după cum raportează Fer. Ieronim; cf. Mark S.M. Scott, „Shades
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
Cântarea Cântărilor, s-a depășit pe el însuși”, în Comentariu la Cântarea Cântărilor și Omilii, traducere R.P. Lawson, ACW 26, New York : Editura Newman, 1956, p. 265. Lawson notează că textele grecești originale ale comentariului și ale omiliilor origeniste la Cântarea Cântărilor s-au pierdut, deși mai există câteva fragmente de mici dimensiuni. Rufinus a tradus comentariul original în latină. Din nefericire, a tradus numai trei dintre cele zece volume ale originalului, după cum raportează Fer. Ieronim; cf. Mark S.M. Scott, „Shades of
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
of God, New York, 1992, p. 20-21; Ephraim E. Urbach, op. cit., p. 247-275. 18 Origen, The Song of Songs: Commentary and Homilies, traducere de R. P. Lawson, Westminster, 1957, p. 21-22. 19 Asupra justificării lui Origen vizavi de interpretarea mistică a Cântării Cântărilor și asupra relației dintre iubire și teologie mistică, a se vedea și Trigg Joseph, The Bible and Philosophy in the Third-Century Church, Londra, 1985, p. 203-205 ; Andrew Louth, The Origins of the Christian Mystical Tradition: From Plato to Denys
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
God, New York, 1992, p. 20-21; Ephraim E. Urbach, op. cit., p. 247-275. 18 Origen, The Song of Songs: Commentary and Homilies, traducere de R. P. Lawson, Westminster, 1957, p. 21-22. 19 Asupra justificării lui Origen vizavi de interpretarea mistică a Cântării Cântărilor și asupra relației dintre iubire și teologie mistică, a se vedea și Trigg Joseph, The Bible and Philosophy in the Third-Century Church, Londra, 1985, p. 203-205 ; Andrew Louth, The Origins of the Christian Mystical Tradition: From Plato to Denys, Oxford
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
Pope, op. cit., p. 183-185 și Dania Marinov, op. cit., p. 3-4. 5 teologi, exegeți și mistici din Răsărit, respectiv Apus20. Și totuși, după cum relevă o comparare a comentariilor lor cu cele ale lui Origen, ei diferă în numeroase aspecte. Într-adevăr, Cântarea Cântărilor nu a fost considerată de nimeni, niciodată, o carte ușoară. Mai mult, este chiar surprinzător că a fost cuprinsă încă de la început în canonul iudaic al Bibliei. În prologul la Comentariul la Cântarea Cântărilor, Origen își informează cititorul că
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
op. cit., p. 183-185 și Dania Marinov, op. cit., p. 3-4. 5 teologi, exegeți și mistici din Răsărit, respectiv Apus20. Și totuși, după cum relevă o comparare a comentariilor lor cu cele ale lui Origen, ei diferă în numeroase aspecte. Într-adevăr, Cântarea Cântărilor nu a fost considerată de nimeni, niciodată, o carte ușoară. Mai mult, este chiar surprinzător că a fost cuprinsă încă de la început în canonul iudaic al Bibliei. În prologul la Comentariul la Cântarea Cântărilor, Origen își informează cititorul că această
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
diferă în numeroase aspecte. Într-adevăr, Cântarea Cântărilor nu a fost considerată de nimeni, niciodată, o carte ușoară. Mai mult, este chiar surprinzător că a fost cuprinsă încă de la început în canonul iudaic al Bibliei. În prologul la Comentariul la Cântarea Cântărilor, Origen își informează cititorul că această scriere 21, laolaltă cu începutul cărții Facerea, cu partea introductivă și cea concluzivă de la cartea lui Iezechiel formau ceea ce el numește δευτερωσεις sau colecția fragmentelor biblice care nu trebuie puse la dispoziția tânărului
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
în numeroase aspecte. Într-adevăr, Cântarea Cântărilor nu a fost considerată de nimeni, niciodată, o carte ușoară. Mai mult, este chiar surprinzător că a fost cuprinsă încă de la început în canonul iudaic al Bibliei. În prologul la Comentariul la Cântarea Cântărilor, Origen își informează cititorul că această scriere 21, laolaltă cu începutul cărții Facerea, cu partea introductivă și cea concluzivă de la cartea lui Iezechiel formau ceea ce el numește δευτερωσεις sau colecția fragmentelor biblice care nu trebuie puse la dispoziția tânărului iudeu
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
se plaseze în interiorul textului, înscriindu-i înțelesul spiritual, mistic pe suflet, pentru a reuși să-i guste fructele 23. Prin urmare, pentru Origen, contactul mistic în sensul experienței interioare cu Dumnezeu, prin definiție, este obținută în și prin Biblie - textul Cântării Cântărilor devine textul evoluției sufletului spre Dumnezeu. Toate referințele Scripturii la limbajul simțurilor, ordinar, extern - în special descrierile erotice ale Cântării Cântărilor - trebuie să fie traduse în limbajul senzației interioare, în care sufletul ajunge să simtă și să-L cunoască
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
plaseze în interiorul textului, înscriindu-i înțelesul spiritual, mistic pe suflet, pentru a reuși să-i guste fructele 23. Prin urmare, pentru Origen, contactul mistic în sensul experienței interioare cu Dumnezeu, prin definiție, este obținută în și prin Biblie - textul Cântării Cântărilor devine textul evoluției sufletului spre Dumnezeu. Toate referințele Scripturii la limbajul simțurilor, ordinar, extern - în special descrierile erotice ale Cântării Cântărilor - trebuie să fie traduse în limbajul senzației interioare, în care sufletul ajunge să simtă și să-L cunoască pe
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
pentru Origen, contactul mistic în sensul experienței interioare cu Dumnezeu, prin definiție, este obținută în și prin Biblie - textul Cântării Cântărilor devine textul evoluției sufletului spre Dumnezeu. Toate referințele Scripturii la limbajul simțurilor, ordinar, extern - în special descrierile erotice ale Cântării Cântărilor - trebuie să fie traduse în limbajul senzației interioare, în care sufletul ajunge să simtă și să-L cunoască pe Dumnezeu Cuvântul. Conform lui Origen, deși simțurile spirituale au fost create ca sensorium 24 pentru fiecare suflet în prima creație
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
Origen, contactul mistic în sensul experienței interioare cu Dumnezeu, prin definiție, este obținută în și prin Biblie - textul Cântării Cântărilor devine textul evoluției sufletului spre Dumnezeu. Toate referințele Scripturii la limbajul simțurilor, ordinar, extern - în special descrierile erotice ale Cântării Cântărilor - trebuie să fie traduse în limbajul senzației interioare, în care sufletul ajunge să simtă și să-L cunoască pe Dumnezeu Cuvântul. Conform lui Origen, deși simțurile spirituale au fost create ca sensorium 24 pentru fiecare suflet în prima creație (sau
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
1, 26) și apoi ca format din „mâzga pământului” (Gen. 2, 7)? Pe aceste fundamente și-a construit Origen principiile fundamentale pentru concepția sa asupra a ceea ce Karl Rahner numea „organele cunoașterii mistice”25. În al său „Comentariu asupra Cântării Cântărilor”, Origen a exprimat această idee astfel: „Scripturile divine utilizează omonime, adică, utilizează termeni identici pentru a descrie aspecte diferite ... astfel că vei găsi denumirile membrelor trupului transferate celor ale sufletului; sau, mai curând, facultățile și puterile sufletului sunt denumite membrele
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
utilizează termeni identici pentru a descrie aspecte diferite ... astfel că vei găsi denumirile membrelor trupului transferate celor ale sufletului; sau, mai curând, facultățile și puterile sufletului sunt denumite membrele sale”26. Prin urmare, limbajul potent al simțurilor care apare în Cântarea Cântărilor, citit corect, relevă limbajul și mai puternic al experienței interioare în Dumnezeu - „o senzualitate care nu are nimic senzual în ea”, după cum a spus Origen 27. În tâlcuirea sa la cartea biblică Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie de Nyssa pune
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
termeni identici pentru a descrie aspecte diferite ... astfel că vei găsi denumirile membrelor trupului transferate celor ale sufletului; sau, mai curând, facultățile și puterile sufletului sunt denumite membrele sale”26. Prin urmare, limbajul potent al simțurilor care apare în Cântarea Cântărilor, citit corect, relevă limbajul și mai puternic al experienței interioare în Dumnezeu - „o senzualitate care nu are nimic senzual în ea”, după cum a spus Origen 27. În tâlcuirea sa la cartea biblică Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie de Nyssa pune accent
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
potent al simțurilor care apare în Cântarea Cântărilor, citit corect, relevă limbajul și mai puternic al experienței interioare în Dumnezeu - „o senzualitate care nu are nimic senzual în ea”, după cum a spus Origen 27. În tâlcuirea sa la cartea biblică Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie de Nyssa pune accent pe năzuința constantă a sufletului pentru unirea cu Logosul divin și posibilitatea omului de a se apropia de Hristos, posibilitate care există chiar și pentru sufletele cele mai păcătoase 28. Sfântul Grigorie o
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
al simțurilor care apare în Cântarea Cântărilor, citit corect, relevă limbajul și mai puternic al experienței interioare în Dumnezeu - „o senzualitate care nu are nimic senzual în ea”, după cum a spus Origen 27. În tâlcuirea sa la cartea biblică Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie de Nyssa pune accent pe năzuința constantă a sufletului pentru unirea cu Logosul divin și posibilitatea omului de a se apropia de Hristos, posibilitate care există chiar și pentru sufletele cele mai păcătoase 28. Sfântul Grigorie o identifică
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
de a se apropia de Hristos, posibilitate care există chiar și pentru sufletele cele mai păcătoase 28. Sfântul Grigorie o identifică pe Mireasă în principal cu sufletul individual, în timp ce Origen o identifică în principal cu Biserica. Patrologul Johannes Quasten remarcă: „Cântarea Cântărilor reprezintă pentru el uniunea de iubire dintre Dumnezeu și suflet, în forma unei căsătorii. Acest aspect al cărții este cel care predomină în comentariul Sfântului Grigorie, spre deosebire de Origen, care, în special în omiliile sale asupra subiectului, preferă să considere
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
a se apropia de Hristos, posibilitate care există chiar și pentru sufletele cele mai păcătoase 28. Sfântul Grigorie o identifică pe Mireasă în principal cu sufletul individual, în timp ce Origen o identifică în principal cu Biserica. Patrologul Johannes Quasten remarcă: „Cântarea Cântărilor reprezintă pentru el uniunea de iubire dintre Dumnezeu și suflet, în forma unei căsătorii. Acest aspect al cărții este cel care predomină în comentariul Sfântului Grigorie, spre deosebire de Origen, care, în special în omiliile sale asupra subiectului, preferă să considere Mireasa
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
27 Origen, „Contra Celsum” 1.48, în Origenes Werke, vol. I, 98.20-22; cf. Bernard McGinn, op. cit., p. 158. 28 Cf. Dania Marinov, op. cit., p. 2-12 et passim. 7 Oricum, mult asemănător lui Origen 30, Sfântul Grigorie postulează că lucrarea Cântarea Cântărilor posedă niveluri mai profunde de înțeles, dincolo de intriga literală. Înțeleasă corect, funcționează ca un text paradigmatic pentru transmiterea atât a cunoașterii filosofice, cât și a celei teologice: „Din nou, Cântarea Cântărilor (τò ᾎσμα τῶν ᾀσμάτων) ne este prezentată ca
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
Origen, „Contra Celsum” 1.48, în Origenes Werke, vol. I, 98.20-22; cf. Bernard McGinn, op. cit., p. 158. 28 Cf. Dania Marinov, op. cit., p. 2-12 et passim. 7 Oricum, mult asemănător lui Origen 30, Sfântul Grigorie postulează că lucrarea Cântarea Cântărilor posedă niveluri mai profunde de înțeles, dincolo de intriga literală. Înțeleasă corect, funcționează ca un text paradigmatic pentru transmiterea atât a cunoașterii filosofice, cât și a celei teologice: „Din nou, Cântarea Cântărilor (τò ᾎσμα τῶν ᾀσμάτων) ne este prezentată ca ghid
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
asemănător lui Origen 30, Sfântul Grigorie postulează că lucrarea Cântarea Cântărilor posedă niveluri mai profunde de înțeles, dincolo de intriga literală. Înțeleasă corect, funcționează ca un text paradigmatic pentru transmiterea atât a cunoașterii filosofice, cât și a celei teologice: „Din nou, Cântarea Cântărilor (τò ᾎσμα τῶν ᾀσμάτων) ne este prezentată ca ghid pentru toate tipurile de filosofie și cunoaștere a lui Dumnezeu (Φιλοσοφίας τε καì θεογνωσία)”. Sfântul Grigorie operează cu o concepție dublă a textului care corespunde celor două niveluri de înțeles
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
lui Origen 30, Sfântul Grigorie postulează că lucrarea Cântarea Cântărilor posedă niveluri mai profunde de înțeles, dincolo de intriga literală. Înțeleasă corect, funcționează ca un text paradigmatic pentru transmiterea atât a cunoașterii filosofice, cât și a celei teologice: „Din nou, Cântarea Cântărilor (τò ᾎσμα τῶν ᾀσμάτων) ne este prezentată ca ghid pentru toate tipurile de filosofie și cunoaștere a lui Dumnezeu (Φιλοσοφίας τε καì θεογνωσία)”. Sfântul Grigorie operează cu o concepție dublă a textului care corespunde celor două niveluri de înțeles. Nivelul
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
exegeză de acest tip a operei Sfântului Grigorie întâlnim într-una dintre notele lui Langerbeck de la începutul omiliei a V-a (GNO, p. 137). El propune o comparație între abordarea gnostic/origenistă și cea a marelui Capadocian pentru fragmentul de la Cântarea Cântărilor 2:8. Aici, demersul arhipăstorului din Capadocia este calificat ca mistic. Langerbeck sugerează prin observațiile sale din pagina următoare, unde Sfântul Grigorie afirmă că sfârșitul tuturor înălțărilor nu este „contemplația și cunoașterea adevărului”, că acesta intră aici în polemică
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]