6,191 matches
-
pe prietenii mei de joacă, atunci copii, acum adulți, oameni gospodari la casa lor, cu nepoți trecuți de vârsta tinereții. Dintre toate activitățile lunilor de toamnă, mie îmi plăcea în mod deosebit "desfăcatul păpușoilor" (despănușatul). Pe aria șurii aveam câteva căruțe de porumb cu știuleți, care trebuia despănușat. Prin septembrie-octombrie, în fiecare seară, aveam "musafiri", ajutoare la porumb. Mama ne dădea câte o pătură, ne înveleam bine picioarele, ne așezam pe pănuși și începeam treaba. Ne adunam cam câte vreo douăzeci și cinci
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
alții, moara mărindu-și treptat capacitatea. Nu peste mult timp, moara noastră a devenit renumită în toată zona. Din satele vecine, Frătăuți, Măneuți, Gălănești, Baineț, Bilca, gospodarii veneau să macine cerealele, la Costișa. Din zori și până-n noapte, șiruri de căruțe încărcate cu saci de porumb, orz, secară și mai cu seamă grâu, intrau în ograda morii, care ajunse neîncăpătoare. Circula vestea din gură-n gură că "valțurile" morii sunt dintre cele mai bune. Făina de grâu obținută la ele este
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
El își lua două ajutoare (bărbați tineri) și mama mergea cu 4-5 femei, pentru legat snopii și adunat în clăi. Cât m-am rugat să mă ia și pe mine la grâu! Am scâncit chiar, dar degeaba. Când se pregătea căruța și mama punea de-ale mâncării în coș, eu m-am furișat și m-am vârât în palcul cu fân, al cailor, de sub jiț. Căruțașul, Silvestru Clemenciuc a înhămat caii, s-au urcat femeile în spate și mama pe jiț
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
m-am vârât în palcul cu fân, al cailor, de sub jiț. Căruțașul, Silvestru Clemenciuc a înhămat caii, s-au urcat femeile în spate și mama pe jiț și au pornit. Ce fericită eram! Fânul din palcă mirosea adormitor și în căruță, mă simțeam legănată. Am și ațipit. Nici n-a durat o oră și-am ajuns la ogoarele cu pricina. Au coborât toți și domnul Silvestru a dezlegat caii de la oiște să-i aducă să mănânce. A tras palcul și nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
credea ochilor. M-a luat în brațe și m-a așezat pe hat. Ce-au mai râs femeile! Mama nu și-a dat arama pe față, ci mi-a zis doar: Lasă, vom vorbi noi acasă! Te vei întoarce cu căruța, îndată ce termină caii de mâncat! Cu ochii în pământ, m-am lipit de ea și am rugat-o să mă ierte. Eu nu vroiam decât să ajut și să văd cum se lucrează la grâu. Bărbații coseau de zor, femeile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
trecuse supărarea. Nu știam ce să fac. N-am vrut să-i supăr și-am rugat-o pe Pachița să-i lase mai departe la culcușul lor. Silvestru Clemenciuc a înhămat din nou caii și mi-a făcut invitația în căruță. M-a așezat lângă el în jiț și-am ajuns acasă cu inima încărcată de bucurie. Oltea, sora mea mi-a atras atenția că, trebuie să terminăm mâncarea pentru cina lucrătorilor. I-am ajutat la curățat cartofii și aranjarea mesei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
din livadă, cât și din câmp, sătenii semănau semințe de bostani (dovleac). Toamna, când se secera porumbul, se strângeau și bostanii, copți peste vară. Nu era gospodărie să nu practice și acest obicei. Noi, reușeam să adunăm în livadă două-trei căruțe de bostani. Erau așa de mari și de frumoși! De culoarea portocalei, de formă rotundă sau ovală, îmi plăcea să-i selectez. Uneori găseam câte unul în formă de pară și-l puneam separat de ceilalți. Pe lângă cartofi, bostanii ne
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ca o încununare a succeselor dobândite ani de-a rândul. Soția sa, Reveca Pascari a lui Archip i-a fost mereu alături, sprijinindu-l cu multă atenție și afectivitate. În zorii fiecărei dimineți, era trează pentru a pregătii caii și căruța, pentru ca soțul ei să poată ajunge la timp pe tot traseul, cu poșta. Pasiunea pentru scrisori, colete, ziare, telegrame a soțului a molipsit-o într-o foarte mare măsură. Și-a iubit soțul și l-a înțeles, ajutându-l zi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Domnicăi Clemenciuc îi plăcea pe Luca Lavric, un fecior înalt ca un brad și frumos fără de pereche, deși familia lui nu se ridica la acel rang, ca a Burcenilor. Pentru a se căsători cu ea, băietanul lui Burciu, a luat căruța cu doi cai zdraveni, alți doi feciori și-au "furat-o" (luat-o cu forța) pe fată. Aceasta se zbătea-n căruță ca o pasăre în cușcă. Feciorii au fost nevoiți s-o lege de căruță cu lanțurile. În țipete
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ridica la acel rang, ca a Burcenilor. Pentru a se căsători cu ea, băietanul lui Burciu, a luat căruța cu doi cai zdraveni, alți doi feciori și-au "furat-o" (luat-o cu forța) pe fată. Aceasta se zbătea-n căruță ca o pasăre în cușcă. Feciorii au fost nevoiți s-o lege de căruță cu lanțurile. În țipete și urlete au ajuns la casa așa zișilor socri mari și au încuiat-o într-o cămară cu gratii la geamuri. Fata
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lui Burciu, a luat căruța cu doi cai zdraveni, alți doi feciori și-au "furat-o" (luat-o cu forța) pe fată. Aceasta se zbătea-n căruță ca o pasăre în cușcă. Feciorii au fost nevoiți s-o lege de căruță cu lanțurile. În țipete și urlete au ajuns la casa așa zișilor socri mari și au încuiat-o într-o cămară cu gratii la geamuri. Fata n-a mai contenit de plâns, până a doua zi, când părinții băietanului au
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
aparține inima ei, de când s-a ridicat fată în sat. Gospodarii i-au explicat băietanului că nu are rost s-o mai țină pe Domnica închisă în cămară, că nu-l va accepta niciodată de bărbat. Au înhămat caii la căruță, au luat fata pe jiț și-au dus-o acasă la părinți, cerându-și cu mult respect iertare, pentru fapta lor necugetată. Domnica, deși avea răni la mâini din cauza lanțurilor, era tare fericită. Luca a venit într un suflet la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
există viață". În satul meu era multă armonie, ceea ce mă făcea foarte fericită, în naivitatea mea de copil. Păcurarul, rufarul, blehariul, olarul, personaje nelipsite din viața satului În copilăria mea se obișnuia ca, unele personaje să umble prin sate, cu căruța cu diverse mărfuri. Așa era rufarul, păcurarul, bleharul și olarul. Rufarul strângea rufele vechi, zdrențele nefolositoare în schimbul unor mărunțișuri (obiecte ieftine). Femeile îl așteptau lună de lună, cu boccele de rufe la poartă. Rufarul se anunța prin strigătele sale: Hai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
rufele vechi, zdrențele nefolositoare în schimbul unor mărunțișuri (obiecte ieftine). Femeile îl așteptau lună de lună, cu boccele de rufe la poartă. Rufarul se anunța prin strigătele sale: Hai la rufe vechi!", " Hai la rufe vechi!". Copiii mici se țineau după căruța sa, ca după aur. Erau curioși să vadă lucrurile din enigmatica-i ladă, ce-o avea în căruță. În special fetițelor, le plăceau pieptenii strălucitori, panglicele, mărgelele, hurmuzul, broșele, inele și fluturii. Băieții preferau curelele lucitoare, țipătorile, fluierașele, coifurile, portofelele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
rufe la poartă. Rufarul se anunța prin strigătele sale: Hai la rufe vechi!", " Hai la rufe vechi!". Copiii mici se țineau după căruța sa, ca după aur. Erau curioși să vadă lucrurile din enigmatica-i ladă, ce-o avea în căruță. În special fetițelor, le plăceau pieptenii strălucitori, panglicele, mărgelele, hurmuzul, broșele, inele și fluturii. Băieții preferau curelele lucitoare, țipătorile, fluierașele, coifurile, portofelele, praștiile etc. Eu nu m-am lăsat până nu mi-am luat o broșă în formă de inimioară
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
podoabe". Rufarul era un personaj îndrăgit și totodată bine intenționat. Curăța satul de lucrurile nefolositoare (bulendre, cotrențe, zdrențe). Alt personaj mereu prezent în viața satului era păcurarul, un fel de negustor ambulant, care vindea păcură și petrol lampant. Avea o căruță cu doi cai zdraveni și înăuntru un butoi mare cu păcură (un lichid vâscos, negru sau brun-închis, rămas de la distilarea țițeiului). Păcura, ca să nu fie atinsă de intem perii, era protejată de un coviltir, adică un acoperiș la căruță, făcut
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o căruță cu doi cai zdraveni și înăuntru un butoi mare cu păcură (un lichid vâscos, negru sau brun-închis, rămas de la distilarea țițeiului). Păcura, ca să nu fie atinsă de intem perii, era protejată de un coviltir, adică un acoperiș la căruță, făcut dintr-un schelet de nuiele curbate, peste care se întindea rogojini sau pânză groasă. Păcurarul stătea pe un jiț vechi, în față-și mâna caii. Atârnate, pe ambele părți ale căruței erau două găleți de păcură sau chiar un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
protejată de un coviltir, adică un acoperiș la căruță, făcut dintr-un schelet de nuiele curbate, peste care se întindea rogojini sau pânză groasă. Păcurarul stătea pe un jiț vechi, în față-și mâna caii. Atârnate, pe ambele părți ale căruței erau două găleți de păcură sau chiar un butoi (când aveau casă nouă cu acoperiș de draniță): Când ne-am construit casa "cea nemțească" (în două table) acoperișul era de draniță (șindrilă). Tata a vorbit din timp cu păcurarul și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
le plăcea să strige și ei, ca păcurarul. Câinii lătrau pe ulițe și femeile ieșeau la porți să vadă ce se întâmplă. În felul acesta își făcea reclamă la marfa sa. Blehariul, de asemenea era nelipsit din viața satului. Avea căruța acoperită cu o pânză groasă susținută pe un schelet de lemn și în ea avea obiecte din tablă, tuci sau fontă (ceaune, căzănele, castrole, găleți, șăici și chiar butoiașe, bidoane etc.). Aduna "blehoance" vechi, găleți sparte, bidoane stricate, căzănele fără
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
trecut hotarul, Hai, veniți cu ce aveți: Cu blehoance, cu găleți! Dacă vreți să cumpărați Acasă nu stați! Vrei ceaune, căzănele, șăici, bidoane sau burlane? Acum repede veniți, Nu mai stați să vă gândiți! Ulița pe care intra blehariul cu căruța se umplea repede de lume și începea târguiala. Se bătea palma și ca să fie și mai cu noroc, se opreau la crâșma lui Grecu, la rachiu, pentru adălmaș. Olarul, de asemenea își făcea intrarea în sat destul de des, dar cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se umplea repede de lume și începea târguiala. Se bătea palma și ca să fie și mai cu noroc, se opreau la crâșma lui Grecu, la rachiu, pentru adălmaș. Olarul, de asemenea își făcea intrarea în sat destul de des, dar cu căruța plină de vale (oale de toate mărimile, cratițe, tigăi, ceainice, lighene, site, polonice, tacâmuri, servicii de farfurii, platouri, tase etc.). Strângea oale (vase) farfurii sparte, tacâmuri vechi și ruginite, tigăi. Striga pe ulițe de răsuna satul: Hai, la oale! Oale
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
colăcel. Ce bucurie pe mine! Am băgat-o repede sub bundiță și-am fugit acasă. Ceilalți au rămas acolo, alergând de la mormânt la mormânt, după pomeni. Pe seară, s-a întors și mama obosită de la târg. A venit cu o căruță până-n Frătăuții Vechi și de acolo pe jos, peste punți și peste prund. Când a dat în ulița noastră (ulița lui Gavaraș), Veronica lui Vițel s-a lipit de ea, rugând-o s-o asculte un moment. I-a spus
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
listă erau surorile tatei, nănașa, Măriuța Baroiului, mătușa Saveta lui Bida și mătușa Ileana Stolerciuc. Ele întotdeauna veneau însoțite de bărbații lor și de copii. De la Frătăuții Vechi veneau frații mamei: Toader, Victor și Ion Buzilă. Aceștia se întreceau cu căruțele lor înflorate (de sărbători) cu niște cai, ca niște zmei, de ageri. Și ei veneau cu soțiile și copiii (Iliuță, Mircea, Ileana, Varvara și Maria). Masa o aranjam în casa cea mare, unde aveam o mobilă adecvată pentru asemenea ocazii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
avea treabă, ori nu, dânsa, cu alte gospodine pregăteau de cu seară coșarca cu ce produse îi prisoseau și dis-de-dimineață, se pornea la târg. După ce trecea Suceava pe punte, numaidecât un costișan sau frătăucean, oprea caii și-o invita în căruță. Așa era și la întoarcerea acasă. (noi nu țineam cai, tata având serviciu la primărie). Când eu și Oltea eram la liceu, mama, săptămânal ne aducea "la cufăr" mâncare. (O pâine mare, de secară, crescută în coșărcuțe, slănină, cârnați, tobă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
finii și pe ei la horă, afară. Fiindcă au cam întrecut măsura cu paharul, n-au ieșit la joc, în schimb finii s-au așezat și ei la masă, la băut. Mama a reușit să vină c-un gospodar cu căruța până la gârlă și urca obosită pe ulița noastră, pe jos. Auzi fanfara cântând și nu se putea dumiri, unde este hora. O nevastă mai isteață, ieșită la poartă, a oprit-o și i-a zis, mai în glumă, mai în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]