222,545 matches
-
Samuel Beckett și Thomas Bernhardt. Iar pentru nefilozofi, portretul pe care i-l schițează Perloff lui Wittgenstein e memorabil: un om fabulos de bogat care a renunțat la întreaga sa avere pentru a nu avea nici un fel de bătaie de cap materială; un ins chinuit de ideea sinuciderii, dusă la capăt de cei trei frați ai săi; evreu convertit la Catolicism dar avînd puternice înclinații spre Protestantism; exilat vienez stabilit în Anglia, unde declara tututor că e "neamț" pînă în măduva
Redescoperirea poeziei by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16398_a_17723]
-
cu gîndul la școală și te întrebi dacă nu cumva cel mai important lucru din toate este ca literatura să se studieze temeinic, cînd și unde trebuie, spre a putea fi pe deplin siguri că are rost să ne batem capul cu subtilități și nuanțe de lectură, cu ierarhii și variații canonice.
Anchete literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16423_a_17748]
-
politice; * Pentru că, în evaluarea distanței dintre "acum" și "înainte", omitem să luăm în calcul elementele care privesc calitatea vieții, elemente pe care nivelul de trai le incorporează cu obligativitate: cum se depozitează gunoiul, cât săpun și detergenți se folosesc pe cap de locuitor, cum arată străzile și drumurile, câte case se construiesc sau se renovează anual, cât de densă e rețeaua telefonică, cât de repede răspunde salvarea la apel, cât de constantă este alimentarea populației cu electricitate, apă și gaz, cât
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
fără încetare. întrebarea "ce mai faci" nu e la noi un simplu "how do you do"; iar răspunsul nu este în nici un chip optimistul "just fine", ci o poveste lungă, care conține cu obligativitate evenimente vrednice de compasiune; * Pentru că, puse cap la cap, smiorcăielile noastre crează o psihoză a catastrofei, care crește și se rostogolește ca o avalanșă, antrenând orice-i stă în cale; * Pentru că denivelările sociale care încep să se pronunțe acum ne șochează și ne indispun. în primul rând
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
întrebarea "ce mai faci" nu e la noi un simplu "how do you do"; iar răspunsul nu este în nici un chip optimistul "just fine", ci o poveste lungă, care conține cu obligativitate evenimente vrednice de compasiune; * Pentru că, puse cap la cap, smiorcăielile noastre crează o psihoză a catastrofei, care crește și se rostogolește ca o avalanșă, antrenând orice-i stă în cale; * Pentru că denivelările sociale care încep să se pronunțe acum ne șochează și ne indispun. în primul rând fiindcă nu
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
repovestire a uneia dintre variantele balcanice a Meșterului Manole. Rama în care scriitoarea pune legenda "deturnează" semnificația balcanică a mitului către una în care recunoaștem perspectiva occidentală. Aceeași soartă, a remodelării, o are și legenda zeiței Kali, cea al cărei cap ajunge pe trupul unei prostituate; mit indian, cu carieră europeană, ce i-a inspirat pe Goethe și pe Thomas Mann în încercarea de a găsi un sens contradicțiilor umane în mistica hindusă. Cea din urmă dragoste a prințului Genghi caută
Fascinația Orientului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16408_a_17733]
-
cazul Roșca Stănescu, editorialistul ia la rînd PRO Tv și alte reprezentante ale mass-media autohtone pe care, direct sau indirect, le acuză că au devenit lăudătoare ale PDSR. Spune Nistorescu: "Toți oamenii de casă ai partidului de guvernămînt au scos capul, au căpătat curaj și au declanșat campania de "lins" la adresa șefilor instalați în Piața Victoriei și în Palatul Victoriei și în Palatul Cotroceni. La Radio România Actualități, "mașina de periat" scoate fum, iar la ziare și reviste de buzunar începe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
jegos nu provoacă repulsie tocmai din acest motiv, ci se bucură de căutare. Cu cît murdărești mai tare, cu atît se cheamă că ești mai puternic în România. Dacă nu arunci sticla goală de Coca-Cola pe unde îți trăznește prin cap sau sticla de vodcă penală acolo unde ai golit-o, se cheamă că nu ești liber la tine în țară. Cei care se simt liberi folosind coșurile de gunoi par un soi de visători fără șansă față de cei care își
Libertățile murdăriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16443_a_17768]
-
jucători autohtoni pe care să-i recomande Boavistei, al cărei reprezentant pentru estul Europei este, Timofte a evitat să nominalizeze pe cineva" (Evenimentul zilei, 11.1.2001); "o figură aparte a fotbalului autohton, unul dintre puținii care și-au folosit capul" (ib. 12.4.1998). Alte citate (nu voi indică totdeauna sursele, fiind vorba de "adrese", adesea lungi și complicate, ale site-urilor din Internet) vorbesc de "presă autohtonă" (AnaLize, nr. 3, 1998); "Un Bill Clinton autohton?" (Monitorul de Cluj, 12
Autohton by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16452_a_17777]
-
o Balcanie ideală. Nu este misiune ușoară să scrii despre țăranul român după Galaction, Marin Preda, N. Velea, Ștefan Bănulescu, și mai ales despre condiția lui materială și spirituală desfigurată ireversibil de tăvălugul comunist. După unele detalii (cozi la alimente, CAP-uri, valoarea banilor) deducem că unele povestiri sunt scrise înainte de 1990, ceea ce nu știrbește cu nimic echilibrul și mesajul adesea dramatic al autorului. Ioan Neșu știe că epicul firesc, fluent cucerește încă și nu pregetă să-l profeseze în limitele
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
dispuneam noi înșine de propriii noștri monștri, maeștri și genii în materie de tortură [...]. Căci n-a existat nici un arestat, un anchetat, căruia să nu-i fi fost frîntă șira spinării". În jurul lui dispar prieteni, oameni cunoscuți, cad mereu alte capete, inclusiv cele ale comuniștilor ilegaliști, sînt fărîmate destine (cazul Dr. Lörinc): "Trăiam într-o nebunie colectivă, care a avut ca urmare dispariția vieții sociale normale, de comunicare interumană reală. [...] Această nebunie colectivă, această frică generală nu s-a limitat la
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
sufletul (percepția lirică a lumii)? G.S.: Sper că scriu în primul rând cu sufletul și abia apoi cu mintea (să nu uităm ce spuneam despre cunoaștere și derută). Dar mai cred și că trebuie să scrii cu amândouă - inimă și cap. Această întrebare face lumină în Ever After și sentimentul pierderii din acel roman, sentimentul despărțirii, dar cred că toate acestea trebuie să fie inerente oricărei narațiuni. Spunem o istorie fiindcă s-a întâmplat ceva. Suntem puși să privim trecutul - ceea ce
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
Fausto, lipsit de inhibiții; doar în scurte momente uită să fie cinic și imposibil; folosește spațiul public aproape că un dandy. De altfel Ciccio se arătă nu o dată impresionat de înfățișarea lui: "L-am privit cu nesfîrșită îndoială, admirîndu-l din cap pînă-n picioare pentru cicatricele și ciupiturile de pe față, nodul impecabil de la cravată, încheietura fină a mîinii drepte, robustețea agila a genunchilor picior peste picior. Pînă și mișcarea trenului îi sporea intensitatea gratiei legănîndu-i-o cu o lîncezeala austera și am descoperit
Călătorie în realitatea imediată by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16448_a_17773]
-
cornișe, răsuflători, burlane, trepte, tot ce trebuie. Multă, n-am, că am cărat-o cu geamantanul, cu trenul, cum am putut. Gemulețe cu zabrele, să nu fure țiganii. Să fiți cu ochii pe ei... Dar voi... voi... - se scarpină în capul lui alb, în soarele verii... voi să aveți grijă, atîta vă cer... Să fie o casă de veci trainica, să înfrunte veacurile alea ce vor veni, pricepeți?... Formă va privește. Știți voi mai bine ca mine ce este frumos. Da
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]
-
10, din care iarnă nici nu mai puteai să ieși de zăpadă căzută. S-a discutat despre firea ciudată, sălbatică, a cîinelui negru, ne-fidel (în definitiv) ne-credincios, știind deci numai de frică, ne-recunoscător, ne-ascultător, liber de capul lui (fără a ști măcar că e liber față de ceilalți membri ai speciei sale); despre firea să aspră de pustnic vrăjmaș, cu ghiarele lui oțelii aproape albastre... Un caracter adevărat. Aplicație. * Erau mulți morți, multe înmormîntări, mizerie, lipsuri, stare de asediu
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]
-
clasice în faza epigonică a realismului minor de după jumătatea secolului al XIX-lea. Confuzia dintre superficiala relatare jurnalistică și ceea ce "părinții fondatori" numeau "einfache Nachahmung der Natur", dintre sentințele grăbite și pătimașe și cumpănita sondare a adevărului se revelă din capul locului - meschina răzbunare a tînărului dezamăgit, probabil, de dragostea neîmpărtășită a unei "dame române" din Cernăuți, unde, ca student, își petrecea vacanțele, proiectează cumplite vini și păcate, explicabile după el prin date etnopsihologice și mai puțin sociopsihologice: "românca de astăzi
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
oboselii și decepției. Antidotul? Prietenia Chloé-i și evadarea împreună în Insulele Eoliene, unde vor și lucra (Lăură este angajată unei agenții de traduceri, antrenând-o și pe Chloé în munca ei), dar vor și trăi, măcar o vreme, numai de capul lor, în libertate absolută și fericite, ce mai încoace si-ncolo. De altfel, amintirea unor mai vechi experiențe similare le dă curaj. Totdeauna când "fugiseră" amândouă lucrurile au mers bine, s-au înțeles desăvârșit, au comunicat deplin. Erau și firi
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]
-
curs firii ei, Chloé renunța la ambiguitate și dă pe fata ce simte și ce vrea, în patetice, dezlănțuite mesaje epistolare presărate peste tot în camera Laurei (locuiesc în încăperi vecine la aceeasi pensiune din Stromboli): "...te iubesc, îmi pierd capul, mă pierd, mă simt ca un copil deasupra unui abis. Te iubesc cum n-am iubit niciodată un barbat(...) jur că am terminat cu ei, cu ei toți, că nu voi mai ține în brațele mele pe niciunul dintre ei
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]
-
Esrig, Lucian Giurchescu. Scenografia era semnată de Ion Popescu Udriște sau Dan Nemțeanu. Într-o distribuție se puteau întîlni, în Rinocerii (1964) să spunem, Radu Beligan, Ion Lucian, Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Ștefan Tapalagă, Val. Plătăreanu, Sanda Toma... Sau în Capul de rățoi al lui Esrig (1966) jucau Radu Beligan, Ion Lucian, Mihai Pălădescu, Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Mircea Albulescu, Amza Pellea, Val. Plătăreanu, Constantin Băltărețu, Vasilica Tastaman, Sanda Toma. Trebuie să mă opresc din această înșiruire și mi-e greu
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
imund. Să văd altceva. Ce? Urc la volan și, într-un sfert de oră, sînt în pădurile Bîrnovei. A nins. Doar aici a nins. Drum forestier: copaci de plumb, monumentali, un burete sfărîmat, o labă de iepure, un uliu fără cap, atîrnat, zi-i pădure și gata. Stop! La treizeci de metri, în cotul pîrîului, pe zăpadă, un lup de culoarea tutunului ține cu labele din față o cățelușă roșcată, o scapă, o prinde, nu-i vine bine încă, iar o
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]
-
au jucat în 29 Sf. Chiril al Alexandriei, Epistola 39 către Ioan al Antiohiei, P.G. 77, col. 180 C. 30 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I..., p. 28. 31 Ibidem, pp. 34-35. 32 Vincențiu de Lerin, Commonitorium, cap. XXVIII, Migne, P.L. 50, col. 675 apud Părintele Mitropolit Nicolae, op. cit., pp. 10-11. 33 Georges Florovsky, Grégoire Palamas et la patristique, în Istina, 1, 1961-1962, p. 116. 9 timpul când au trăit. Este de la sine înțeles că această preocupare n-
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
de Nyssa, referindu-se la cuvintele de învățătură ale Sfântului Apostol Pavel, spune că acesta nu grăiește cuvinte ale înțelepciunii omenești, ci cuvinte inspirate de la Duhul Sfânt: În toate câte le grăia nu mai era cel ce le grăia, ci Capul lui le rostea, precum a arătat corintenilor pe Hristos grăind și vorbind în sine (II Cor., 13, 3). Astfel traheia era bine glăsuitoare și bine sunătoare, articulând prin Sfântul Duh cuvântul adevărului. Astfel laringele se îndulcea totdeauna de cuvintele dumnezeiești
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
București, 1989, p. 118. 42 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire la Cântarea Cântărilor, traducere și note de Preot Prof. Dumitru Stăniloae, în Col. PSB., vol. 29, Editura IBMBOR, București, 1982, p. 219. 43 Sf. Grigorie Taumaturgul, Discursul adresat lui Origen, cap. XV, studiu introductiv, traducere, note și indici de Preot Prof. Const. Cornițescu, în Col. PSB., vol. 10, Editura IBMBOR, București, 1984, p. 34. 11 Sfinții Părinți - tâlcuitori autoriza i ai Sfintei Scripturi și misionari destoi l, operele rat inspirate, deosebindu
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
exploatării, a sclavagismului sau a robiei și a înjosirii omului sub toate formele, ea nu cunoaște odihnă combătând discriminările și ticăloșiile practicate de bogați sau de dregătorii timpului; unii Sfinți Părinți militează pentru viața de obște, după pilda creș sau <<capul tuturor bunurilor>>49. i Părinți - făuritori de cultură și literatură Sfinții Părinți au pus începutul unor culturi naționale ca cea armeană, cea georgiană, cea gotă, cea coptă, cea slavă. Unii dintre ei au creat alfabete în limba țării lor, au
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cu întunecarea propriilor 84 Prof. Teodor M. Popescu, La școala sfinților. Ce este și ce ne învață un sfânt, în rev. Fântâna darurilor, București, an. IX, nr. 3, martie 1937, pp. 106-107. 85 Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. III, 17.3., traducere, cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru, în Col. PSB., vol. 5, Editura IBMBOR, București, 1982, p. 321. 86 Aimé Puech, Les Apologistes grecs du 2-e siècle de notre ère, Paris, 1912, p. 15
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]