4,982 matches
-
ce alege și locul de colindat. Majoritatea hranei o găsesc pe sol. Asemeni celorlaltor maimuțe, precum și omului,degetele mâinii mandrilului se mișcă coordonat, atunci când animalul sapă, pigulește și când își pregătește hrana sau și-o introduce în gură. Atunci când se coc fructele, vine și vremea culesului. În acest sezon mandrilii și celelalte specii de maimuțe se strâng în grupuri în copaci. Mandrilii știu exact, în funcție de sezon,ce tip de hrană se găsește pe teritoriul lor. Urmașii fiecărui grup sunt produși de
Mandril () [Corola-website/Science/320207_a_321536]
-
fost una dintre rarele persoane care au dorit să-l susțină prin corespondența sa. Newman și-a descris starea sa de spirit, afirmând că se îndoia de peste trei ani de zile de validitatea anglicanismului, afirmând că a lăsat să se coacă hotărârea sa, ne mai simțindu-se în siguranță într-o "Biserică schismatică". De altfel, în afara consecințelor lucrărilor sale despre credință, John Henry Newman afirma că nu avea niciun interes să se convertească la catolicism: își pierdea statutul și prietenii, angajându
John Henry Newman () [Corola-website/Science/320290_a_321619]
-
Bucovina, remarcabile prin acuitatea observației, expresivitatea desenului, ilustrând vechea drama a țăranului român măcinat de suferințe și lipsuri în zadarnica luptă cu greutățile vieții, impresionează profund. La fel de valoroase sunt și portretele unor personalități precum Gala Galaction, Radu Boureanu, N. D. Cocea, Liviu Rebreanu ș.a. are și lucrari de "artă monumentală". Este, în același timp autorul unui volum de poezii. Prezent în numeroase expoziții personale și colective. 1897 10 mai (27 aprilie stil vechi) 1897 - Se naște, în Sankt-Petersburg, George, primul fiu
George Löwendal () [Corola-website/Science/321554_a_322883]
-
cu regina principală din vechiul Iuda și din Israel, iar această asociere fermă cu cultul regilor ar putea lămuri dispariția completă a zeiței atunci când monarhia a dispărut. William G. Dever a sugerat că Așerah era adorată drept Împărăteasa cerului (evreii coceau mici prăjituri pentru serbarea sărbătorii ei), dar John Day afirmă că „nu există nimic din primul mileniu î.e.n. care să denote că Așerah era «Împărăteasa cerului» sau s-o asocieze pe ea în mod special cu cerul.” Figurinele Așerei sunt
Așerah () [Corola-website/Science/320888_a_322217]
-
1950-1958) comuniștii obligau micii proprietari de teren să-și predea la stat aproape toată recolta (așa numitele "cote") , astfel că necesarul "de urgență " era obținut cu îmblăciul. Țăranii tăiau - în general cu secera - pâlcuri din grâul însămânțat și doar parțial copt întrucât nu mai aveau ce să mănânce, iar batoza din sat nu putea fi pusă în funcțiune pentru cantitățile infime (pentru batoză) de grâu secerat, astfel că îmblăciul era singura soluție de recoltare. Nu cunoaștem "capacitatea de producție" a acestei
Îmblăciu () [Corola-website/Science/316479_a_317808]
-
comercianți stradali, aceștia având în genere un cărucior sau, mai rar, un chioșc ("simigerie"). Un produs de panificație asemănător este polonezul "obwarzanek", sau "brezel" (în zonele cu populație vorbitoare de limbă germană), acesta fiind însă fiert frugal înainte de a fi copt. În anul 2014, la nivel național, erau înregistrate 4.000 de covrigării, din care 480 în București. La o vânzare medie de 500 de covrigi pe zi, piața covrigilor din România ajungea la o valoare anuală de 160 de milioane
Covrig () [Corola-website/Science/324950_a_326279]
-
să ai” (Tudor Sișu) și „Vara Trecută” (Voltaj). Realizarea a costat 5.500 de euro. La filmări au fost prezenți Spike, Grasu XXl, Maximilian, Vlad (Agresiv), Zekko (Anonim), Junky și Motzu. Videoclipul are scene simbol pentru privitor: pionieri, steaguri, banane coapte în hârtie de ziar pe șifonier, demonstrații sportive. „A fost viziunea excelentă a regizorului Marian Crișan. El a avut în cap și scenariul”, spune Guess Who. Așa au apărut în platoul 2 de la Buftea, în plină toamnă electorală, patru pionieri
Locul Potrivit () [Corola-website/Science/324442_a_325771]
-
film, debutând în cinematografie cu decorurile filmului "Secretul cifrului" (1959) regizat de Lucian Bratu, ca asistent al lui Ștefan Marițan. Colaborează cu mari regizori ai epocii: cu Ion Popescu-Gopo în "Pași spre lună" (1963) și "Comedie fantastică" (1975), cu Dinu Cocea în "Răpirea fecioarelor" (1968) și "Răzbunarea haiducilor" (1968), cu Sergiu Nicolaescu în "Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" (1972), "Ultimul cartuș" (1973), "Un comisar acuză" (1974), "Omul de aur" (1977), "Revanșa" (1978) și "Capcana mercenarilor" (1981) sau cu
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
-și deplaseze oștile de 80.000 de soldați de la Shkodra către Sofia, unde urmau să se unească cu oștile lui Hrana-Beg și cu achingiii tânărului Ali-Beg. În acest scop, sultanul încheie o înțelegere temporară cu venețienii prin intermediul sultanei Mara (Dina Cocea), fiica despotului sârb Gheorghe Brancovici și văduva fostului sultan Murad al II-lea. Oștile otomane urmau să ierneze în Cetatea Camenița din Lehia, iar în primăvara următoare trebuiau să pătrundă în Ungaria și în Polonia. Aflând că oștile turcești se
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
este un film românesc din 1971, regizat de Dinu Cocea după un scenariu scris de Eugen Barbu și Mihai Opriș. El este cel de-al cincilea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Mihai Mereuță și Colea Răutu
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
și aventuri având ca mobil inestimabilele bijuterii ale domniței și ample citări din Anton Pann: „Mai bine cu muta, decât cu limbuta”, „Bărbat bun și usturoi dulce nu s-a pomenit”, și tot așa, „o samă de cuvinte” în care Cocea încearcă să-și farmece admiratorii prin filmări patetic-expresioniste, ca lapidarea trădătorului aruncat în ocnă, apendice ridicol în contextul rudimentar aventuros al ansamblului.”"
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
Săptămîna nebunilor este un film românesc din 1971, regizat de Dinu Cocea după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriș și Dinu Cocea. El este cel de-al șaselea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Carmen Maria Strujac
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
Săptămîna nebunilor este un film românesc din 1971, regizat de Dinu Cocea după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriș și Dinu Cocea. El este cel de-al șaselea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Carmen Maria Strujac și Colea Răutu. Acest film continuă aventurile din "Zestrea domniței Ralu". Cu
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
este un film românesc din 1968, regizat de Dinu Cocea după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriș și Dinu Cocea. El este cel de-al treilea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Emanoil Petruț, Marga Barbu, George Constantin, Toma Caragiu, Olga Tudorache, Colea Răutu
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
este un film românesc din 1968, regizat de Dinu Cocea după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriș și Dinu Cocea. El este cel de-al treilea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Emanoil Petruț, Marga Barbu, George Constantin, Toma Caragiu, Olga Tudorache, Colea Răutu și Jean Constantin. Acțiunea filmului se petrece în Muntenia de la începutul secolului
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
pedofililor stambulii. După mazilirea soțului ei, Doamna Heracleea fuge cu bijuteriile care vor rămâne motor și pentru episoade următoare, iar Anița se perpelește în focul nemilos al geloziei. Al treilea episod al serialului se resimte datorită inconsistenței dramatice. Dar atunci când Cocea reușește să scape din capcanele scenariului și ale dialogului suprasaturat de culoare arhaică, impune zone de cinema elocvente, ca prologul filmului. Bilanț comercial: aproape 6 milioane de spectatori.”" Un alt critic, Ioan Lazăr, observă că deși „filmele cantonează într-un
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
Haiducii este un film românesc din 1966, regizat de Dinu Cocea după un scenariu scris de Eugen Barbu, Nicolae Mihail și Mihai Opriș. El este primul film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Ion Besoiu, Marga Barbu, Amza Pellea, Toma Caragiu, Jean Constantin, Fory Etterle și Ion Finteșteanu
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Opriș. Contractul pentru scenariu a fost încheiat la 15 octombrie 1962, filmul urmând să poarte inițial titlul „Amza haiducul”. Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă a aprobat scenariul în 1963. "Haiducii" a reprezentat filmul de debut al regizorului Dinu Cocea în lungmetrajul de ficțiune. Filmul a intrat în faza de producție la 1 decembrie 1964. Filmările au avut loc în perioada 1 iulie - 31 octombrie 1965, cadrele exterioare fiind filmate la Slănic Prahova și Sinaia, iar cele interioare la Mogoșoaia
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
grav la cap. Regizortul a fost nevoit să-l înlocuiască cu Ion Besoiu, deși nu-l considera pe acesta din urmă potrivit pentru rolul haiducului Amza. "„Eu aveam nevoie de o figură mai necioplită, mai din popor”", a afirmat Dinu Cocea. Actorul Jean Constantin făcea pe atunci doar figurație la Teatrul Fantasio din Constanța. Dându-și seama de potențialul comic al actorului, Dinu Cocea a creat special pentru el rolul țiganului Parpanghel. Jean Constantin a avut un succes mare în rolul
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
rolul haiducului Amza. "„Eu aveam nevoie de o figură mai necioplită, mai din popor”", a afirmat Dinu Cocea. Actorul Jean Constantin făcea pe atunci doar figurație la Teatrul Fantasio din Constanța. Dându-și seama de potențialul comic al actorului, Dinu Cocea a creat special pentru el rolul țiganului Parpanghel. Jean Constantin a avut un succes mare în rolul din acest film, începând să fie solicitat și de alți actori. În acest film a debutat actrița Aimée Iacobescu, care o va interpreta
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
să fie solicitat și de alți actori. În acest film a debutat actrița Aimée Iacobescu, care o va interpreta pe domnița Ralu în ultimele trei filme ale seriei. Ea abia împlinise 19 ani și a fost remarcată de regizorul Dinu Cocea pe când se plimba prin Sinaia împreună cu mama ei. Cele două femei au fost oprite pe stradă de către regizor, care i-a oferit fetei un rol în filmul "Haiducii". Filmul a fost vizionat de responsabilii cu cinematografia care au fost nemulțumiți
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
au fost oprite pe stradă de către regizor, care i-a oferit fetei un rol în filmul "Haiducii". Filmul a fost vizionat de responsabilii cu cinematografia care au fost nemulțumiți că în unele cadre apăreau preoți, biserici și cântece religioase. Dinu Cocea le-a replicat: "„Asta-i istoria”". A doua zi, regizorul a primit un telefon și i s-a spus că Nicolae Ceaușescu a cerut să vadă filmul. Potrivit proiecționistului, secretarul general al PCR ar fi zis la final: "„Bă, dar
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Împreună cu gașca lui de prieteni felini, Super motanul este Președintele comitetului pisicilor vagabonde, admirat de toți în afară de Polițistul Dibble. Chiar dacă trăiește într-un tomberon dintr-o alee murdară, Super motanul are cu siguranță țeluri înalte. Bietul Polițist Dibble! Super motanul coace atât de multe planuri, încât se pare că Polițistul Dibble nu va avea niciodată parte de liniște. Deși Polițistul Dibble încearcă să fie cu ochii pe Super motanul, adesea nu face decât să joace un rol în cea mai recentă
Super motanul () [Corola-website/Science/323724_a_325053]
-
mai pufoase când sunt terminate. După prăjire, gogoșile în formă de inel sunt de obicei acoperite cu o glazură sau cu un praf de zahăr după care sunt injectate cu gem. La fel cum pot fi prăjite ele pot fi coapte în cuptor. Acestea au o textură un pic mai diferită față de cele prăjite și un gust diferit datorită nivelului scăzut de ulei pe care îl absorb în timpul coacerii-ele având deci mai puține grăsimi decât cele prăjite. Versiunile prăjite mai sunt
Gogoașă () [Corola-website/Science/324164_a_325493]
-
sarea și apa minerală, până se obține o pastă omogenă, semilichidă. Se înfierbântă o tigaie cu marginile joase, se unge cu ulei, iar cu ajutorul unui polonic se toarnă un strat subțire de compoziție astfel încât să se acopere fundul tigăii. Se coace la foc iute, pe ambele părți, când este gata se răstoarnă pe o farfurie, continuând cu următoarea. După compoziția de umplere, în toate bucătăriile lumii se întâlnesc sute de specialități de deserturi și gustări, care au la bază foaia de
Clătită () [Corola-website/Science/324181_a_325510]