5,017 matches
-
2 linguri de smântână și 2 ouă. Sărați și piperați. Garnisiți pălăriile ciupercilor mari cu această umplutură și așezați-le Într-un vas termorezistent. Puneți pe fiecare pălărie câte un bob de margarină, dați la cuptor și lăsați să se coacă 15 minute. Păpădii sote cu usturoi Curățați 1 kg de păpădii și spălați-le În multă apă rece. Fierbeți-le timp de 15 minute Într-o oală mare cu apă sărată. Scurgeți-le, apoi uscați-le cu un șervet. Rumeniți
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
piperați. Serviți. Buchete de broccoli cu flori de portocal Desfaceți un broccoli frumos În buchete și puneți-le pe o farfurie. Amestecați 6 picături de extract de floare de portocal și 1/3 ceașcă suc de portocale. Turnați peste broccoli. Coaceți În cuptorul cu microunde timp de 1 oră, la temperatură ridicată. Varză chinezească cu ghimbir Desfaceți 1 varză chinezească și spălați bine frunzele. Tăiați vârfurile frunzelor și, pe cât posibil, nu utilizați decât partea albă. Tăiați varza pe oblic În bucăți
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
2 felii de pâine integrală. Adăugați 30 grame de pătrunjel proaspăt și mixați până obțineți niște mici firimituri verzi. Adăugați 1 lingură de parmezan ras. Presărați conopida cu firimiturile de pâine și stropiți cu 2 linguri de ulei de măsline. Coaceți 15 minute la cuptor, până când totul devine crocant. Conopidă În stil oriental Curățați 1 ceapă mare și 2 căței de usturoi, tăiați-le grosier. Desfaceți 1 conopidă mică În buchete. Scoateți semințele de la 3 capsule de cardamom. Încălziți puțin ulei
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
cu broccoli și puneți În mijloc câte un buchet de broccoli. Așezați formele Într-o tavă de copt adâncă. Turnați două pahare de apă În tavă și acoperiți totul cu folie de aluminiu. Dați la cuptor și lăsați să se coacă timp de 20-25 minute. Verificați coacerea Înfigând vârful unui cuțit Într-un flan. Serviți flanurile În forma În care s-au copt sau răsturnați-le În farfurii mici. Limbă-de-mare cu piure de broccoli Într-o tigaie antiaderentă, Încălziți la foc
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
de apă În tavă și acoperiți totul cu folie de aluminiu. Dați la cuptor și lăsați să se coacă timp de 20-25 minute. Verificați coacerea Înfigând vârful unui cuțit Într-un flan. Serviți flanurile În forma În care s-au copt sau răsturnați-le În farfurii mici. Limbă-de-mare cu piure de broccoli Într-o tigaie antiaderentă, Încălziți la foc mediu puțin ulei de măsline. Frigeți 450 grame de fileuri de limbă-de-mare, câte 2 minute pe fiecare parte. Scoateți-le din tigaie
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
ca și altele, spuse mai târziu la Florența În fața unui tablou de Paolo Uccello, aveau să fie premonitorii. Ori poate că, din Întâmplare și Începând de atunci, spusele ei și altele de mai târziu treziseră În Faulques ceva ce se cocea de multă vreme; poate că din ziua când o fotografie de-a lui - un foarte tânăr războinic angolez plângând lângă cadavrul unui prieten - fusese cumpărată pentru a face reclamă unei mărci vestimentare; ori din altă zi, nu mai puțin aparte
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ruină, de lângă Valencia, pe ai cărei pereți un anonim din secolul XVII, fără Îndoială un soldat În trecere pe acolo, pictase În grisai scene de la asediul castelului Salses, din Franța. Asta Îi semănase În minte unele idei, care s-au copt mai târziu, Între o vizită În sala de lupte de la El Escorial și un anume tablou văzut Într-un muzeu din Florența. Asta era tot. - Nu cred că-i tot, și-a arătat Markovic dezacordul. Astea-s poze de-ale
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
inevitabile? Regulile oculte ale universului? - Spus așa, sună exagerat. Dar asta cred. - Inclusiv urmele care Îi servesc de indicii vânătorului? - Cu siguranță. Aplecat peste balustradă, Faulques i-a arătat lui Markovic o cutie cu sardele și un pachet cu pâine coaptă pe vatră, iar celălalt a Încuviințat din cap. După ce a mai luat o cutie, două farfurii și tacâmuri, pictorul de război a coborât și a aranjat totul pe șervețele de hârtie Într-un colț liber al mesei, punând lângă sardele
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Ciocul Becherului, este o depresiune destul de adîncă, unde s-a format o baltă care s-a numit „ Balta Corbului ”, populată cu broaște țestoase și mulți șerpi. De jur Împrejurul bălții sînt tufe de alun, ce spre toamnă cînd alunele sînt coapte, freamătă de gălăgia copiilor care vin să le culeagă și a veverițelor ce se strîng aici din toate colțurile pădurii. Depresiunea coboară În pantă ușoară În matca Lupoița-Lupoaia. Ultimul deal ce Împrejmuiește terenul satului, vine dinspre nord, de la VÎrtopul Gorjului
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
clintire să nu aibă, după porunca domniei mele. İată și martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic și jupan Andreiu mare logofăt și Pangrati vistier, și...spătar și Pană comis și Sârbul stolnic și Manta paharnic și jupan Coci mare postelnic. İspravnic jupan Mitrea mare vornic. Am scris eu, İano, În cetatea de scaun În București, luna İulie 1 zi, curgător de la Adam, În anul 7102ă 1594 >. - İo Mihail voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Într-un document din
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fericirii, un proiect metafizic secret, ce nu va putea fi Împiedicat de nimeni. Moare crezând În Baghavad-Gita și În Zarathrustra, cărțile care Îi vor sta, În ultimii ani ai vieții, literalmente, la căpătâi. Moare pentru că, pur și simplu, se simte „copt pentru moarte”. Mizeriei și plictisului de a se ascunde sau de a fi purtat prin tribunale (unde, disprețuitor, ar păstra o tăcere ermetică!) Îi preferă despărțirea bruscă, seacă și orgolioasă de lume. De fapt, pentru el moartea e un proiect
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
viking rătăcit printre efeminații Sudului, știe că n-a avut nici o șansă de a se sustrage fascismului. Dar tocmai În numele acestei fatalități, e pregătit să suporte consecințele ultime ale unei opțiuni dramatice: Pe plan filozofic, moartea mă Încântă și sunt copt pentru ea. N-aș fi demn de numele de om, dacă la cincizeci de ani nu aș fi pregătit s-o Întâmpin. De altfel, sub o formă mistică instinctivă, o aștept Încă de la vârsta de douăzeci de ani. Uluitoarea complexitate
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mari mai cinsteau câte un pahar cu vin noi, copii furam șoric de pe purcel. După ce terminau cu tăiatul porcului, gospodinele pregăteau bucatele, umpleau chișca, făceau sarmale și cârnați pentru ziua de Crăciun. În ajun se mânca doar turte, fără drojdie, coapte pe plită și unse cu jolfă făcută din sămânță de cânepă și floarea soarelui cu zahăr. Seara lumina candelei lumina chipul Maicii Domnului din icoană, iar noi, toți așteptam dimineața de Crăciun. În prima zi de Crăciun mergeam cu toții la
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
trăsăturile caracteristice În doar cîteva rînduri: "Gheorghe Bălăceanu rămîne fidel esteticii concrete a vieții, cea care În curgerea veacurilor l-a Învățat pe român să simtă și să trăiască frumusețea covorului și a lemnului dăltuit și să cultive strălucirea smalțului copt În cuptoare de olar. Nu e pictorul grandilocvenței tematice, nici al distorsiunii poziționale, ... natura obligîndu-l să uite lecțiile de școală și aranjarea convențională a cadrului. și atunci redevine omul spațiului larg din valea Siretului, respirat În copilărie, și al vegetației
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
un măr care făcea mere de aur și, de când îl avea el, nu putuse să mănânce din pom mere coapte, căci, după ce le vedea înflorind, crescând și pârguindu-se, venea oarecine noaptea și le fura, tocmai când erau să se coacă. Toți paznicii din toată împărăția și cei mai aleși ostași, pe care îi pusese împăratul să pândească, n-au putut să prinză pe hoți. În cele mai de pe urmă, veni fiul cel mai mare al împăratului și-i zise: Tată
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
intelectuale”, atestă caracterul de magazin artistico-literar al revistei și orientarea ei antifascistă și antihitleristă. Colaborează cu versuri Ilarie Voronca, B. Fundoianu, Andrei Tudor, Horia Furtună, G. Spina, M. Blecher; cu proză - I. Călugăru, T. Arghezi (Poarta neagră, fragment), N. D. Cocea (Bătrânul Isac), Gala Galaction (Ceasuri de soare și azur, Note de călătorie din Palestina), F. Brunea-Fox (Note din Maramureș), Constanța Marino-Moscu, Ury Benador, F. Aderca, Șt. Antim, B. Iosif, I. Ludo, Horia Furtună, Constantin Graur. Semnează eseuri și articole critice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285177_a_286506]
-
de D. Stăncescu, se adresează lui Mihail Sadoveanu (care semna scrierile de început S., Mi-Sado, Misado, pentru a iscăli apoi cu numele întreg), lui I. Minulescu (semna Nirvan, I. M. Nirvan), lui Panait Cerna (S. Panait), lui N. D. Cocea (Nelly) și lui T. Arghezi (Ion Teodorescu). Revista era bogat ilustrată, publicând mai ales portrete de scriitori români (Gr. Alexandrescu, A. I. Odobescu, I. Creangă ș.a.), dar și străini (Baudelaire). Datorită creșterii simțitoare a numărului de cititori, se conta pe o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287045_a_288374]
-
altfel. Deși construit pe un conflict aparent naiv (bazat pe coincidențe și apariții bizare), romanul Zodia Vărsătorului de Apă (1988) oferă o lectură atractivă prin includerea în narațiune, ca personaje, a unor personalități ilustre, precum Șt. Luchian, George Enescu, N.D. Cocea, Adrian Maniu ș.a. În genere, proza autoarei se distinge prin ușurința alunecărilor în straniu și fantastic, prin finețea incursiunilor în psihologia feminină a vârstei nubile și prin antrenanta abordare, cu substrat livresc, a unor teme eterne, luate drept fundal al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
de "manifest", un text care să facă legătura dintre știință și politică. Împreună cu Alain Laurent, am fost însărcinat să-i dau o formă. După trei sau patru luni, ne-am dat seama, la citirea textului produs, că nu eram destul de copți pentru un astfel de proiect. Hotărând atunci să lucrăm altfel și să renunțăm la ideea unui text care ar ține prea mult cont de oamenii de știință și de determinismul biologic, am început să ne gîndim la sensul cuvintelor folosite
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
concurență printre capitaliști. Deci, salariile vor crește; deci, lucrătorii, dacă sunt prevăzători și economi, vor avea o mare ușurință în a deveni capitaliști. Și atunci vor putea să facă între ei combinații, asociații a căror idee va fi concepută și coaptă de ei înșiși. Taxa unică fiind excesiv de moderată, vor fi puține funcții publice, puțini funcționari, puține forțe pierdute, puțini oameni sustrași producției. Impozitele fiind reduse astfel la minimul indispensabil pentru a procura tuturor securitatea, vor fi de asemenea reduse la
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și în „Cuvântul liber”, „Bluze albastre”, „Veac nou”, „Reporter”, „Era nouă”, „Clopotul”, „Manifest”, M. autodeclarându-se mai târziu „soldat al Partidului”. Se împrietenește cu Șt. Roll și Al. Sahia. În 1944 face parte din conducerea Sindicatului Unic al Ziariștilor, alături de N.D. Cocea, Tudor Teodorescu-Braniște, Eugen Jebeleanu, Octav Livezeanu ș.a. Va parcurge o lungă carieră diplomatică și universitară. Astfel, între 1945 și 1947 este secretar general în Ministerul Informațiilor, între 1947 și 1949 însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Marea Britanie, între 1949
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287945_a_289274]
-
Streașina casei. Dintre autorii de versuri trebuie amintiți D. Teleor, Gheorghe din Moldova, A. Toma, Cincinat Pavelescu, Florian I. Becescu, Sofronie Ivanovici, P. Vulcan, V. Cozmin, D. Naum, D. Karnabatt, I. Minulescu (semna cu pseudonimul I. Minu) și N. D. Cocea (semna cu pseudonimul Nelly). Acestuia din urmă i se dădea, de altfel, la „Poșta redacției”, îndemnul de a mai trimite literatură, fiindu-i tipărite în continuare versuri și proză. Tot proză (schițe, nuvele) dau Gh. Becescu-Silvan și Ioan Adam. Câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
uzina de gaz, și alți asemenea, trăind într-o atmosferă dezolată de boleșniță, sub regim de "jigăreală". Și Gh. D. Mugur evocă mahalaua "cu grădini și uliți patriarhale", în care casele sunt "flăcări de mușcată, cerceluși și maghiran". N. D. Cocea zugrăvește lumea politică de după război (Fecior de slugă, Pentr-un petec de negreață, Nea Nae) cu o cruditate ostentativă, Vasile Savel, în romane documentare asupra epocii războiului (Miron Grindea, Vadul hoților), n-are spirit de observație, Ludovic Dauș a putut
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Drumurile unui noctambul). Bine reprezentat este sectorul de critică, în special prin recenzii, scrise frecvent de Al. Raicu, la cărți recent apărute: G.M. Zamfirescu, Maidanul cu dragoste, Mihail Sadoveanu, Locul unde nu s-a întâmplat nimic, Jean Bart, Europolis, N.D. Cocea, Fecior de slugă, G. Călinescu, Cartea nunții, Pompiliu Constantinescu, Critice. Un fulminant articol trimite Mihail Ilovici (O lichidare - Romulus Dianu, 8/1933). Revista mai conține eseuri, medalioane, cronici, plastice și muzicale, noutăți și informații editoriale, epigrame etc., semnate de Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288747_a_290076]
-
vreun preot ori student, voiau ca și preotul să fie de rând la bucătărie. S-a întâmplat ca rândul preotului să fie într-o duminică; el, după ce a intrat în bucătărie, a încuiat cu grijă ușa și a început să coacă legumele, după cum știa el să le gătească. Dar au sosit niște civili francezi și cereau cu insistență să le fie celebrată liturghia, dar nu era cine să le-o oficieze. Au venit atunci frații în mare grabă să bată la
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]