17,484 matches
-
apă, Ce saduri, grădini adapă, Ce udă țărmul setos, Și-n ramuri multe-Împărțită, Curge mîndră, liniștită, Pe patu-i cel năsipos. În vale se văd desișuri, Saduri, livezi, alunișuri, Pe urmă ochiul zărește Un deal ce se prelungește. Verde și Împestrițat. Coastele-i sînt Învălite De vii, de semănături, De țarine felurite, De crînguri și de păduri. Munții mai În depărtare Se văd ca tulbure nor; Vara le e la picioare Și iarna pe fruntea lor. Iată, dup-a mea părere, Locul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de a caracteriza obiectele, altele decît cele citate pînă acum, observăm că toate indică un anumit grad de beție, de moliciune abstractă. Roza e beată, bucla e blîndă, stînca e uscată, dar pe ea a căzut raza unui dulce soare, coasta (rîpa) este dătătoare de delicii („coastă de delicii”) și de aceea e binecuvîntată, cascadele sînt „murmuroase” (Proscrisul), văile „Încîntătoare” etc. Obiectele (fizice și morale) primesc aceleași determinări abstracte și sînt, de regulă, valorificate prin capacitatea lor de a desfăta. De
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cele citate pînă acum, observăm că toate indică un anumit grad de beție, de moliciune abstractă. Roza e beată, bucla e blîndă, stînca e uscată, dar pe ea a căzut raza unui dulce soare, coasta (rîpa) este dătătoare de delicii („coastă de delicii”) și de aceea e binecuvîntată, cascadele sînt „murmuroase” (Proscrisul), văile „Încîntătoare” etc. Obiectele (fizice și morale) primesc aceleași determinări abstracte și sînt, de regulă, valorificate prin capacitatea lor de a desfăta. De a participa, altfel zis, la configurarea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ca tunetul, bate cavalele Ca un balaur.” Cavalcada se repetă În Peștera Muștelor aproape cu aceleași elemente: „Zmeul Încalecă, fuge cu vergura, Fuge pe vale; Calul se turbură; zboară, se spumegă, Mușcă-n zăbale. Zmeu-Îi ia frînele, repede-i sîngeră Coasta spumoasă; Calu-i se-naripă, fuge ca negura Vijelioasă, Cerul se scutură, munții se leagănă... Brazii săltară, Cerul cu stelele, brazii cu stîncele Se confundară. Văile murmură, frunzele freamătă, Aerul sună; Pletele verginei, sparte, sub aure Scîntei la lună. Însă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui Tommaso și a celor patru militari din armata spaniolă? În plus, bătea puntea navei înainte și înapoi, ca și cum ar fi vrut să-i scoată din sărite pe cei patru în uniformă. Dar nu plănuia s-o șteargă pe furiș. Coasta era un decor superb, urcând pe verticală, muntele alcătuia un amfiteatru natural. Mai în spate, o lizieră de dealuri azurii și norii aproape roșii. Corabia trase la mal cu dificultate în strigătele de bucurie ale celor ce așteptau de-o
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
șase sau șapte indivizi. Dădu binețe și se făcu că nu dă vreo atenție specială grupului respectiv. La început a fost un moment de ezitare, apoi izbucniră în râs și, bătându-l pe spate, îl luară cu ei. Sosiseră pe coasta de la Perniciaro, o vale îngustă, îngrozitoare, ce se căsca ca un soi de râpă imediat după ultimele case ale satului, pe latura opusă locului în care se afla locuința lui Tommaso. Se numea Perniciaro fiindcă, așa cum spuneau bătrânii, acolo odinioară
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
zbor. Se cufundă cu Telesio într-un dialog aprins despre Natură și Infinit. Iată, nu mai simțea nicio durere, acum puteau să-l taie și să-l jupoaie, să-i lase să i se scurgă sângele din piept și printre coaste, din mâini și picioare. Se uită la propriul sânge fără vreo emoție, surâdea spre călăii săi și se gândea: N-o să reușească să mă facă să recunosc că nu sunt nebun. Mai bine să ard pe rug ca Bruno sau
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
făcea câte-o observație din când în când, asta doar în primele zile, după care încetă și se recunoscu în poveste; Tommaso se amuză grozav relatându-i acelui nebun visul său. XIV Flota spaniolă ajunsese cu forțe sporite în largul coastelor calabreze; poate că ar fi fost de-ajuns câteva companii de pușcași pentru a bloca și împrăștia banda de turbulenți organizată de Tommaso Campanella, dar Viceregele voia să fie sigur că n-o să rămână niciun focar de răzmeriță nestins căva
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
găsiseră sute de jandarmi gata să respingă asaltul și să contraatace. Tommaso a înțeles pe loc că fusese trădat, dar de-acum era târziu atât pentru retragere cât și pentru a amâna răscoala. Observând navele spaniole cum înaintează compacte spre coastă, turcii virară brusc, luând-o spre largul mării, dispărând apoi imediat în zare; în alianța încheiată nu era prevăzută o confruntare inegală de forțe. Nu puteau exista speranțe de reușită s-a văzut clar pe loc și nu exista nici
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nimic nu va deveni o capcană primejdioasă, dar atunci când cineva afirmă că Dumnezeu nu se teme să se uite înlăuntrul propriei creații, înlăuntrul lumii fizice, atunci se vor ridica și strigăte scandalizate în contra ereziei, ca și cum s-ar teme să străpungă coasta lui Dumnezeu ascuns în natură. Avea dreptate Telesio! Cine a fost Telesio? Maestrul meu, un om care a îndrăznit să-l contrazică pe Aristotel. Te plictisesc, Căpitane... Într-o seară ploiasă, în timp ce marinarii chercheliți cântau ceva deocheat, Tommaso, fără să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
n-ar fi putut vorbi. Dar acolo era posibil orice, zidurile te puteau lovi, cuvintele te puteau lovi, chiar și sângele te putea lovi pe dinăuntru. Tot așa cum lumina orbitoare putea să răcnească, bastonul de cauciuc putea să icnească între coaste sau peste rinichi ori bocancul putea să scrâșnească din blacheurile lui colțuroase. Și tocmai de aceea, când se încovrigase, cu mâinile peste abdomen, încercând să apere ceea ce nu mai era al ei, auzi : „Ești drogată, ce-ai ?“. „Nu sunt drogată
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
deportărilor. Pământul celor morți se scutura ca o cergă peste pământul celor vii. Fețe translucide, ochi adânciți în orbite, acolo unde găvanele nu erau de-a dreptul scobite, mâini ale căror unghii zgâriau tencuielile, gemând în locul buzelor strivite, umeri îngustați, coaste străpungând, ca niște arcuri de oțel, pielea subțiată a piepturilor costelive. Li se auzea murmurul, fără a se înțelege ce anume spuneau. O apă curgătoare, un ritm anume al lanțurilor care legau gleznele una de alta, ca să împiedice fuga, care
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spate, să văd, poate ai, Doamne ferește,vreo piatră la rinichi, deși nu e cazul la vârsta dumitale. La această invitație, Tudorel arătă iar rea-voință și-și netezi poalele cămășii spre a rămâne acoperit. Doctorul se prefăcu a-l pipăi sub coaste, apoi deodată, brusc, trase cămașa în sus și prinse cu mâna lui vânjoasă brațul lui Tudorel spre a împiedica pe bolnav să se miște. Spatele lui Tudorel era zebrat de niște dungi roșiatice, ca și când ar fi fost vopsit. Doctorul trase
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
caracterizează prin lărgimea ei excepțională, de forma unei despicături lineare cu grosimea de trei mm. Ea nu e profundă, probabil din cauză că instrumentul cu care a fost făcută a întîmpinat rezistență în palton și haină. Lovitura a fost totuși dură, sfărâmând coasta. Plaga pare făcută cu un cuțit gros, cu marginile puțin tăioase, asemeni unui gladium antic. Obiectul a forțat epiderma mai mult prin violența apăsării, din care pricină rana are aspect de contuziune, fiind impregnată cu fire de lână provenind din
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vasculare, erupții, leziuni de grataj) cu evidențierea eventuală a unei telangiectazii la baza toracelui, ghirlanda Sahli, trebuie să ne facă să căutăm emfizemul pulmonar. Se inspectează forma toracelui (asimetrii, forme particulare - torace paralitic, înfundat, în pâlnie, prezența deformării transversale a coastelor inferioare la nivelul inserției diafragmatice apare la copiii cu rahitism sau astm bronșic sever), deformări ale regiunii mamare, șoc apexian evident. · Urmează palparea grupelor ganglionare axilare (intern, extern, anterior, posterior și vârful axilei), apoi palparea în furculița sternală a pulsațiilor
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
inițială, iar medicul va deplasa degetul cu 1,5 cm în interiorul punctului descoperit (unde se află șocul apexian adevărat) reluând numărarea spațiilor. Dacă șocul apexian nu este identificat nici în această poziție înseamnă, că între mâna palpatoare se interpune o coastă, aer (emfizem), lichid (pleurezie) sau pacientul are dextrocardie (rar). În mod normal șocul apexian este decelat în spațiul V intercostal pe linia medio-claviculară. Dacă însă este descoperit în afara liniei medioclaviculare are semnificația hipertrofiei ventriculare stângi, iar în spațiul VI intercostal
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
Colecția ACADEMICA 83 Seria Antropologie Apărut cu sprijinul UMR " Développement et sociétés ", IRD, Université Paris IPanthéon Sorbonne Coordonatorul seriei Antropologie este Nicu Gavriluță Laurent Bazin este antropolog, cercetător la CNRS (UMR Clersé, Lille). A condus cercetări în Coasta de Fildeș și Nordul Franței. Lucrările sale se axează pe studiul muncii și a raporturilor politice în societățile actuale, transformate de globalizare. Este președintele Asociației Franceze a antropologilor din 2006. Monique Selim este antropolog, director de cercetare la IRD (UMR
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
excluzând capitolele consacrate transformărilor din perioada colonială, care i se par "mult mai puțin noi și originale decât analiza economiei tradiționale"17, ceea ce este deja efectul unui refuz de a efectua o deplasare a problematicilor din jurul figurii centrale a statului. Coasta de Fildeș, unde se desfășoară anchetele celor doi antropologi, nu se mai află însă în conjunctura colonială: ea este atunci cadrul de emergență a unui stat-partid autoritar care este el însuși baza îmbogățirii rapide a unei burghezii politice private de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
că pot să îi neutralizeze realmente efectele. În acest joc dublu, circulația monetară și raporturile comerciale ocupă un loc central, în măsura în care sunt menținute în sfera semnificației originare ca instrumente principale ale coerciției coloniale. Vom evoca aici numai satele antemoro de pe coasta de sud-est a Madagascarului. O instituție regală a fost introdusă în perioada celei mai mari constrângeri impuse de administrația străină, în cursul anilor treizeci. Funcția ei principală era de a prezenta, ca paravan, un interlocutor unic intervenției funcționarilor, a căror
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
atât de bogate în semnificații, precum artizanii și birocrații. Mai întâi, satul. Cvasitotalitatea comunităților sătești sunt pe cale de a-și schimba stăpânul: arborele de cafea elimină palmierul natural. Faimoasa "revoluție a arborelui de cafea", îndelung analizată în Africa Occidentală (în Coasta de Fildeș mai ales, cu Kobben și Holas), are loc și în partea de nord a statului Congo, care cunoaște (însă cu ce întârziere, căci în ținuturile agni arborele de cafea s-a impus încă din 1910!) această restructurare a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pus în practică nu este decât reacția la ruptura totală cu economia culesului și adaptarea la o producție țărănească de culturi individuale (cafea, cacao, bumbac). Este vorba de o neadaptare născută dintr-o politică unică pentru regiuni extrem de diferite precum Coasta de Fildeș sau Congo, neadaptare pe care o vom regăsi de multe ori pe parcursul expunerii noastre. Această exploatare indirect forțată a palmierului natural este înlocuită într-un cadru mai vast de o activitate obligatorie care, în ce o privește, nu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ulei de palmier nu s-a putut transforma de la sine în producție voluntară? Să fie oare vorba de natura coercitivă a sistemului colonial al vremii? E absurd: în 1906-1908, arborele de cafea a fost introdus cu forța în țările Agni (Coasta de Fildeș); numeroase manifestări de opoziție au răspuns coerciției, însă, zece ani mai târziu, această activitate forțată a fost transformată în activitate voluntară, iar plantatorul l-a înlocuit pe lucrătorul servil. O a doua întrebare, mai vastă decât cea dintâi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
înseamnă a modela ansamblul peisajului uman din jurul ei; este vorba de o revoluție internă totală, care pune în cauză toate manifestările vieții satului. Numai în acest cadru de revoluție totală se poate transforma o producție coercitivă în activitate voluntară (cf. Coasta de Fildeș și producția de cafea). Banii (și, de aici, consumul monetar) proveniți din exterior în afara acestui proces revoluționar au un rol nu numai limitat, ci de-a dreptul negativ. Aceasta s-a întâmplat, în perioada respectivă, cu șefia; administrația
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pretenția de suveranitate asupra Taiwanului (Gu, 1996, p. 199). Mai mult, în martie 1996, la scurt timp înaintea primelor alegeri prezidențiale taiwaneze, China a derulat exerciții militare ofensive la scară mare, inclusiv lansarea de rachete de luptă în apele de coastă ale Taiwanului. Acest fapt a avut ca urmare desfășurarea în regiune a două grupări de luptă americane, incluzând portavioane. Friedman face chiar o paralelă între comportamentul Chinei din timpul crizei rachetelor din Taiwan și comportamentul Germaniei din perioada interbelică (Friedman
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și muritoare, ca și cum de aici, de pe pământ, s-ar fi schimbat într-o fire nepătimitoare și nemuritoare, care nu se pleacă nevoilor amare și dureroase ale trupului. Ca niște fiare sălbatice, crude și nemiloase, călăii, înconjurându-le trupurile, le găureau coastele, le strujeau cărnurile, le descopereau și le lăsau oasele goale! Nimic nu punea stavilă cruzimii și neomeniei lor. Iar când ajungeau la măruntaiele lor, când intrau până în adâncul trupurilor lor, și nu găseau comoara credinței aflată în ei, ca să o
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]