7,605 matches
-
A: 8.1. Permisele de conducere auto nu vor fi eliberate sau nu vor fi reînnoite solicitanților ori șoferilor care suferă de: - tulburări psihice severe, fie congenitale, fie datorate unei boli, traume sau unor operații neurochirurgicale; - retard psihic sever; - probleme comportamentale severe datorate îmbătrânirii; tulburări de personalitate care afectează serios discernământul, comportamentul său adaptabilitatea. 8.2. Fac excepție cazurile în care solicitarea este sprijinită de aprecierea unei autorități medicale competențe și, daca este necesar, de controale medicale regulate. Grupa B: 8
ORDIN nr. 87 din 3 februarie 2003 (*actualizat*) pentru aprobarea listei afecţiunilor medicale incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule sau tramvaie şi a listei substanţelor cu efect psihoactiv, contraindicate conducătorilor de autovehicule şi tramvaie (produse sau substanţe stupefiante ori medicamente cu efecte similare acestora). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148164_a_149493]
-
este indicat altfel, nefiind incluse produsele care conțin aceste țesuturi sau care sunt derivate din acestea; ... h) animale suspectate de a fi infectate cu encefalopatie spongiforma transmisibila - animalele vii, tăiate sau moarte, care prezintă ori au prezentat tulburări neurologice sau comportamentale ori o deteriorare progresivă a stării generale ca urmare a afectării sistemului nervos central și pentru care informațiile colectate pe baza examinării clinice, a răspunsului la tratament, a examinării post-mortem sau a analizelor de laborator ante- ori post-mortem nu permit
NORMA SANITARA VETERINARA din 3 aprilie 2002 (*actualizata*) privind stabilirea regulilor de prevenire, control şi eradicare a unor encefalopatii spongiforme transmisibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142781_a_144110]
-
legii; ... g) forță majoră; ... h) nu susține evaluarea psihologică care se efectuează periodic, la reluarea activității, la solicitarea comisiilor de expertiză/evaluare a capacită��ii de muncă sau când este dispusă ca urmare a constatării motivate a existenței unor indicii comportamentale temeinice care ar putea reclama necesitatea examinării psihologice; ... i) în alte cazuri expres prevăzute de lege. ... ---------- Art. 27^25 a fost introdus de pct. 20 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din 16 iunie 2016 , publicată în
LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 (*actualizată*) privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142813_a_144142]
-
un important factor disturbant în spațiile destinate adăpostirii animalelor. 2. Spațiile de găzduire și de experimentare trebuie să fie bine izolate împotriva surselor de zgomote puternice în gamă sunetelor audibile sau a sunetelor de înaltă frecvență, pentru a evita tulburările comportamentale și fiziologice ale animalelor. Zgomotele bruște pot cauza schimbări ale funcțiilor organelor, dar, cum adesea acestea nu pot fi evitate, uneori se recomandă că în încăperi să se mențină un sunet continuu de intensitate moderată, cum ar fi muzică. F.
INSTRUCŢIUNI din 1 aprilie 2002 privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144528_a_145857]
-
un important factor disturbant în spațiile destinate adăpostirii animalelor. 2. Spațiile de găzduire și de experimentare trebuie să fie bine izolate împotriva surselor de zgomote puternice în gamă sunetelor audibile sau a sunetelor de înaltă frecvență, pentru a evita tulburările comportamentale și fiziologice ale animalelor. Zgomotele bruște pot cauza schimbări ale funcțiilor organelor, dar, cum adesea acestea nu pot fi evitate, uneori se recomandă că în încăperi să se mențină un sunet continuu de intensitate moderată, cum ar fi muzică. F.
INSTRUCŢIUNI din 20 mai 2002 privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144536_a_145865]
-
perfecționarea sistemului de plasament familial că sistem tranzitoriu spre reintegrarea în familia naturală sau spre adopție 5.6.3. Promovarea instituțiilor de tip familial, în special pentru copiii mai mari de 10 ani, copiii cu handicap sever, copiii cu probleme comportamentale Obiectivul 5.7. Suport special pentru copiii care trăiesc în condiții de sărăcie extremă Capitolul 6 Sistemul de monitorizare și evaluare De ce este nevoie de monitorizare și evaluare? Monitorizarea și evaluarea activității de implementare a politicilor de combatere a sărăciei
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
sensibilității vizuale, auditive, kinestezice. 3. Teste de personalitate (chestionare, teste proiective, teste situaționale) privind: - echilibrul emoțional, autocontrolul, responsabilitatea; - sistemul de atitudini și aspirații, nivelul intereselor și motivației vocaționale; - integrarea socială și atitudinile interpersonale. 4. Observația subiectului sub aspect constituțional și comportamental cu referire la: - simptomatica stabilă - tip constituțional, aspecte fizionomice; - simptomatica dinamică - ținută, mimica, modificări vegetative, vorbire; - dinamică de comportament în timpul examinării. 5. Anamneza/interviul cuprinzând date generale cu privire la evenimentele principale ale traseului existențial și cu privire la evenimentele cruciale din viața personală
INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146157_a_147486]
-
uzate; - diagnoze energetice. * Îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul transport: - standarde de performanță pentru motoarele autovehiculelor; - dezvoltarea infrastructurii eficiente pentru transporturi. * Informare: - crearea gradului de conștientizare; - baza de date: acces, specificații tehnice, sisteme informaționale; - diseminarea, colectarea și colaționarea informației tehnice; - studii comportamentale. * Perfecționare și instruire: - schimb de personal (directori, experți și studenți); - organizarea de cursuri internaționale pentru perfecționare. * Finanțare: - dezvoltarea cadrului legislativ; - finanțarea cu terți; - societăți mixte; - cofinanțare. ACT FINAL al Conferinței Cartei Europene a Energiei I. Sesiunea plenară finală a Conferinței
PROTOCOLUL CARTEI ENERGIEI din 17 decembrie 1994 privind eficienta energetica şi aspectele legate de mediu (traducere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146577_a_147906]
-
a noxelor chimice existente în atmosferă locurilor de muncă și elaborarea de toxiprofesiograme; - Elaborarea atlaselor de poluare a mediului pe zone de influență a unităților investigate în perioade mari de timp; - Cercetări imunologice, hematologice și biochimice privind modificări citochimice și comportamentale în cazul expunerii cronice la noxe; - Cercetări privind metode de depistare precoce a îmbolnăvirilor profesionale; 4.3.17. Programul de membrane: - Cercetări pentru realizarea unor membrane microporoase din olefine; - Cercetări pentru realizarea membranelor cu aplicație în procese electrochimice, în separarea
HOTĂRÎRE Nr. 27 din 27 ianuarie 1994 privind aprobarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110072_a_111401]
-
cantitatea de informație sau experiența încorporabilă de către studenți; 2. axa temporală la care se raportează verificarea. În funcție de cantitatea de informație sau experiență încorporabilă de către studenți, analiștii au stabilit două tipuri: 1. evaluare parțială, în care se verifică elemente cognitive sau comportamentale secvențiale (prin ascultarea curentă, extemporale, probe practice curente); 2. evaluarea globală, în care se verifică o cantitate mare de cunoștințe și deprinderi obținute prin cumulare (examene). Din perspectivă temporală, putem identifica: Evaluarea inițială este acea evaluare care se efectuează la
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
stilul în care “bate” farul din dreapta al fazei scurte, mai ales că acolo s-ar putea găsi un eventual pericol - pieton care circulă pe partea dreaptă, căruță nesemnalizată luminos, obstacol nesemnalizat, etc. 16. CONDUCEREA ECOLOGICĂ Reprezintă un ansamblu de măsuri comportamentale și de verificare tehnică a vehiculului, menite să reducă consumul de combustibil și implicit poluarea atmosferică. Depoluarea motoarelor reprezintă o preocupare permanentă a "motoriștilor" din toată lumea, deoarece la scară planetară, poluarea chiar este o problemă (vezi schimbările de climă din
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
și conduita cologică. Și pentru că atitudinea ecologică a conducătorului, presupune o inimă cunoaștere a funcționării motorului său, vom începe cu un minim de orie legată de amestecul carburant și regimurile de funcționare a otorului, pentru a înțelege mai bine regulile comportamentale ulterioare, rivitoare la viteză și la apăsarea pedalei de accelerație. Spuneam că fiecărui regim de funcționare îi corespunde un anumit tip de amestec, cerut chiar de motor, pentru a funcțion cinci regimuri de funcționare ce se succed în funcționarea motoarelor
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
de diagnosticare a acestor defecțiuni, dorind să înțeleagă mai bine propriul motor și nevoile acestuia, le recomand cartea “Diagnosticarea la bord a motoarelor”. După cum am văzut în definiția conduitei ecologice, discuția trebuie rțită în două direcții. În primul rând una comportamentală, care are în e modul în care conducătorul conduce, și una de verificare tehnică a ulului, pentru a-l păstra în interiorul parametrilor corecți de funcționare. Reguli comportamentale din perspectiva conducerii ecologice: 1. Planificarea traseului de urmat înainte de plecarea în cursă
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
definiția conduitei ecologice, discuția trebuie rțită în două direcții. În primul rând una comportamentală, care are în e modul în care conducătorul conduce, și una de verificare tehnică a ulului, pentru a-l păstra în interiorul parametrilor corecți de funcționare. Reguli comportamentale din perspectiva conducerii ecologice: 1. Planificarea traseului de urmat înainte de plecarea în cursă și evitarea traseelor accidentate, aglomerate sau cu lucrări. 2. Pornirea motorului fără apăsarea clapetei de accelerație și demarerea rapidă de pe loc, fără a aștepta “încălzirea motorului”. 3
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
care și-o exprimă împreună cu credințele, decide, respectând un set de reguli, asupra educației, carierei, locului de muncă, partenerului de viață. 4. Cultura îmbină vizibilul cu invizibilul. Modul de comportament al unui individ reprezintă partea vizibilă a culturii sale. Exprimarea comportamentală este un simbol al unor valori profunde, determinate pentru modul de gândire și acțiune al indivizilor, valori care constituie partea invizibilă a culturii. Se consideră că fiecare organizație, indiferent de regiunea, țara sau sectorul din care face parte, are o
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
cele mai importante elemente ale organizației. 2. presupunerile implicite, cu referire la credințe, percepții de care membrii organizației nu sunt conștienți și care sunt considerate ca fiind de la sine înțelese. Componentele observabile ale culturii organizaționale se referă la: 1. normele comportamentale, formale și informale. Primele sunt determinate în cadrul organizării manageriale și sunt predominante în cadrul organizației. Cele informale sunt reprezentate de așa-zisele reguli nescrise ale organizației; 2. statutul, adică poziția și prestigiul unui individ. Acesta poate avea o triplă determinare: ierarhică
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
nu, să facem față acestor probleme Spunem că, în cazurile de reușită, am luat decizia cea mai potrivită. Astfel, în acest prim segment de analiză, interesează sursele de stress, adică acei factori capabili să producă modificări și tensiuni afective și comportamentale semnificative asupra organismului uman. În ceea ce privește simptomele de stress, acestea se pot prezenta fie ca imediate, sub formă de: indigestie, amețeli. dureri de cap, dureri de spate, pierderea poftei de mâncare, insomnii și iritabilitate sporită. Privind în timp, printre simptome se
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
această problematică, să precizăm că efectele potențate ale stress-ului pot fi grupate in cinci mari categorii cu influențe negative asupra persoanelor analizate : efecte subiective: anxietate, agresiune, apatie, plictiseală, oboseală, indispoziție, scăderea încrederii în sine, nervozitate, sentimentul existent de singurătate; efecte comportamentale: predispoziție spre accidente, spre alcoolism, abuz de cafea, tendința de a mânca și/sau de a fuma excesiv, comportament impulsiv; efecte cognitive: scăderea abilității de a adopta decizii raționale, concentrare slabă asupra problemelor ivite, scăderea capacității de atenție, hipersensibilitate la
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
decursul timpului în fiecare organizație, care predomină în cadrul său și care îi condiționează direct și indirect funcționalitatea și performanțele. Sau un sistem de valori, convingeri și obiceiuri împărtășite într-o organizație care interacționează cu structura formală pentru a produce norme comportamentale . Cultura organizațională, la care facem apel, conține ca armătură specifică, un set de credințe, valori și norme comportamentale ce asigură percepția angajaților asupra a ceea ce se întâmplă în organizație, a ceea ce este dorit și acceptat, precum și a ceea ce reprezintă amenințări
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
performanțele. Sau un sistem de valori, convingeri și obiceiuri împărtășite într-o organizație care interacționează cu structura formală pentru a produce norme comportamentale . Cultura organizațională, la care facem apel, conține ca armătură specifică, un set de credințe, valori și norme comportamentale ce asigură percepția angajaților asupra a ceea ce se întâmplă în organizație, a ceea ce este dorit și acceptat, precum și a ceea ce reprezintă amenințări exogene (caz în care intervin și factorii stresori). De aceea, atunci când se analizează raportul dintre cultura organizațională și
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
stress-ului pe durată mai îndelungată, se pot folosi, atât de către manageri, antreprenori, cât și de către fiecare individ în parte, a următoarelor strategii de optimizare activității umane, în condiții lucrative și sub acțiunea factorilor de stress : 1. Îmbunătățirea autocontrolului emoțional și comportamental, precum și a abilităților de autoconducere; 2. Redefinirea priorităților, reconsiderarea obiectivelor, a criteriilor de evaluare și a scalei de valori personale, realizate în funcție de necesitățile individuale și condițiile reale de mediu; 3. Ameliorarea și reconsiderarea permanentă a manierelor de abordare a problemelor
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
toate variantele în direcționarea strategiei, toate dezavantajele reale sau intuite. Procesul schimbării în managementul strategic nu trebuie să apară într- un mod dramatic sau peste noapte. Procesul trebuie să fie lent și graduat. Experții Cvert și March în cartea „Teoria Comportamentală a firmei”, 1963, arată că executivul (conducerea executivă) „îmbină cu pricepere analiza formală, tehnicile comportamentale și politica firmei, pentru a genera mișcări treptate (step by step) semnificative spere final, care inițial au fost concepute în termeni generali, dar care sunt
ROLUL MANAGEMENTULUI STRATEGIC ?N POLITICA AFACERII by Dana-Claudia CAZACU () [Corola-publishinghouse/Science/83114_a_84439]
-
nu trebuie să apară într- un mod dramatic sau peste noapte. Procesul trebuie să fie lent și graduat. Experții Cvert și March în cartea „Teoria Comportamentală a firmei”, 1963, arată că executivul (conducerea executivă) „îmbină cu pricepere analiza formală, tehnicile comportamentale și politica firmei, pentru a genera mișcări treptate (step by step) semnificative spere final, care inițial au fost concepute în termeni generali, dar care sunt redefinite și transformate constant conform noilor informații, ce apar pe piață”. Exemplu 1 Un producător
ROLUL MANAGEMENTULUI STRATEGIC ?N POLITICA AFACERII by Dana-Claudia CAZACU () [Corola-publishinghouse/Science/83114_a_84439]
-
obiective de producție (output), care se referă la obiectivele concrete ale muncii obișnuite din relații publice și obiective de impact, care la rândul lor sunt: informaționale - vizează popularizarea unui produs, eveniment, etc.; 6 atitudinale - vizează modificarea atitudinii publicului față de organizație; comportamentale - vizează modificarea comportamentului față de organizație. Obiectivele se impart În două categorii: informaționale: care oferă date despre un produs, eveniment, o companie etc.; motivaționale: urmăresc să convingă publicul și să determine comportamente. Obiectivele se fixează prin documente scrise și trebuie să
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
U.) rolul principal care face posibil fenomenul de conștiință și că, deși nu sunt procese identice, limbajul și gândirea se intercondiționează. Omul se definește pe sine ca personalitate, în relație cu ceilalți semeni, cu societatea în ansamblul ei, prin acțiunile comportamentale, atitudinale și de limbaj, iar gradul de cultură al unei persoane se reflectă cu precizie în modul său de exprimare orală și scrisă. Stimați participanți, mă adresez dumneavoastră și pe această cale, cu mesajul cultivării limbii, în sensul de a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]