190,047 matches
-
nimic în schimb. Într-adevăr, era timpul s-o ia cu încredere și curaj de la capăt, și într-o bună zi se hotărî. Intră pe net și se apucă să caute din nou oferte interesante pentru un jurnalist ca el. Constată că lumea presei, cu revistele și ziarele ei, nu se schimbase prea mult de când nu mai putuse să profeseze. Trustul lui Sorin Lumânărescu continuase să prospere, își înființase un post privat de televiziune și devenise, grație unor condeieri gata să
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
cu o logică fără cusur: dacă sunt grasă, sunt urâtă și dacă sunt urâtă, au să mă ducă iar acolo. Și noapte de noapte se trezea plângând... Sunt copii care mor în leagăne pentru că nu sunt mângâiați, este un adevăr constatat de lumea medicală. Și ele fuseseră deja părăsite odată. Știu și nu le pot face și eu asta. Nu le pot lua raiul pe care l-am construit pentru ele, oricât de mare ar fi suferința mea, își repeta Arm
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
constituit din organisme alese și/sau nu-mite (guvernatori, prefecți, consilii principale, județene, sau departamentale ș.a.). Nu există un model omogen al guvernării locale, ci o diversitate de situații specifice și cîteva modele reprezentative, așa cum am arătat. Ca tendință, se poate constata, pe măsura extinderii sectorului public, o creștere a responsabilităților administrative și economice transferate guvernelor locale, nu întotdeauna însoțită de sursele financiare necesare, acestea rămînînd în majoritate "captive" ale guvernului central, care intervine prin "puncții" financiare asupra nivelelor mai joase de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dat, Statul ar avea capacitatea de a produce și de a face respectate niște reguli de funcționare, menținînd o anumită ordine socială și o relativă egalitate între indivizi, fără a le pune în cauză libertățile. De aceea s-a putut constata, din punct de vedere istoric, o complementaritate între liberalismul economic și un sistem politic democratic și pluralist, fără a se putea susține însă că unul este la originea celuilalt. Cele expuse mai sus nu acreditează ideea că acesta ar fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
acorda o greutate specifică mai mare celor a căror capacitate de plată este mai importantă. Agregarea valorilor monetare ascunde faptul că avantajul obținut de unii sub forma cîștigurilor de timp este parțial compensat printr-o pierdere a riveranilor care vor constata o degradare mai accelerată a mediului. Metoda operează deci o agregare a cîștigurilor și a pierderilor ce ating în mod inegal diversele categorii de cheltuieli. Aceeași remarcă se impune și în cazul costurilor asociate morții unui individ și în cazul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
influența alcoolului. Dar producerea de băuturi alcoolizate creează locuri de muncă și posibilități de export. A interzice pur și simplu producerea și consumul de alcool ar avea efecte directe catastrofale, fără a mai socoti efectele indirecte, cum au fost cele constatate în Statele Unite sau în Rusia în perioadele de prohibiție. Piața neagră va prinde avînt, îmbogățindu-I pe infractori, iar un alcool de proastă calitate va fi pus în circulație, degradînd sănătatea consumatorilor. 2.4. Demonopolizarea și privatizarea întreprinderilor publice În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
declara; dacă sunt invitați mai mulți cetățeni să cumpere o mașină de tuns iarba pentru utilizarea ei colectivă, vor fi puțini voluntari. Dar de îndată ce unul dintre ei cumpără utilajul, el își descoperă numeroși "prieteni" pregătiți să împrumute aparatul. Se poate constata cum comportamentul pasagerului clandestin trimite la atitudini cu implicații preponderent locale. Nu este vorba numai de a pedepsi lipsa de bun simț a unora. Toate serviciile publice sunt o ocazie de manifestare a acestuia. Așa stau lucrurile în educație, alimentare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
alții și transmise prin formare sau experiență. Dar se poate, de asemenea, avea în vedere, în parte, o inițiativă a indivizilor care modifică regulile în funcție de datele noi sau alcătuiesc altele. Referindu-ne la inițiativa economistului contemporan Olivier Favereau, se poate constata că activitățile economice nu răspund unei singure logici. Dacă există efectiv numeroase domenii unde se aplică raționalitatea substanțială a calculului economic ghidat de prețurile relative, caracteristica organizațiilor este, din contra, de a urma o raționalitate procedurală bazată pe reguli. 4
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
publice (politics) rămîne încă larg pozitivă. Efectuată a posteriori, ea tinde să precizeze condițiile de formare și de realizare a diferitelor politici, integrînd abordările în termeni de organizație și de producție de servicii. În particular, ea se interesează de deficiențele constatate în execuția unui program și caută originile acestora. 4.4.2. Controlul politicilor publice Lucrările autorilor contemporani oferă o viziune destul de sintetică a diferitelor forme posibile ale disfuncționalităților politicilor publice. Le putem repera evaluînd diferite cupluri de indicatori ai acțiunii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
că o anumită diversitate este necesară pentru atingerea unei vieți sociale armonioase. Dar aceasta nu se rezolvă prin decret. Cu acest exemplu, descoperim ambițiile și limitele voinței de evaluare. Într-adevăr, cu cît nivelul este mai ridicat, cu atît se constată mai multe contradicții în chiar inima nevoilor sociale ce se exprimă. Cînd se compară efectele politicii de asigurare cu locuințe sociale cu nevoile și cu problemele, se constată, de pildă, că realizarea în deceniile trecute, cu prioritate, a unor mari
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
evaluare. Într-adevăr, cu cît nivelul este mai ridicat, cu atît se constată mai multe contradicții în chiar inima nevoilor sociale ce se exprimă. Cînd se compară efectele politicii de asigurare cu locuințe sociale cu nevoile și cu problemele, se constată, de pildă, că realizarea în deceniile trecute, cu prioritate, a unor mari zone urbane a condus uneori la fenomene de segregare. Dar era dificil de procedat altfel, deoarece prețul terenului împiedica realizarea a mii de locuințe sociale în centrele orașelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dintre principalii determinanți ai crizei de la începutul anilor 1930. În fapt, dincolo de opoziția fundamentală a tezelor lui Hayek și Keynes, ambele înregistrează efecte perverse. Această noțiune a fost definită ca fiind rezultatul neintenționat al unor decizii individuale raționale. L-am constatat în cazul reglării indirecte, care constituie, într-o anumită măsură, un efect pervers pozitiv. Dar există și efecte negative. Odată cu chestiunea indivizibilităților și externalităților, am întîlnit deja situații în care producția anumitor bunuri, calificate drept colective, nu putea fi asigurată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
continuare, Keynes precizează că dacă toate salariile scad în același timp, aceasta riscă să reducă cererea globală pe piață. Anticipînd această situație, antreprenorii nu vor mai angaja, indiferent care ar fi prețul muncii. Este, de altfel, ceea ce Keynes a putut constata cu ocazia vizitei sale la Chicago, în 1931, în plină criză. Plecînd de la această constatare locală și temporală, Keynes va genera un raționament cu vocație universală. Plasîndu-se din punctul de vedere al colectivității, el va repune în cauză legea lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
modernă, zisă monopolistă, corespunde în fapt unei relaxări a regulilor funcționării comerciale. Aceasta presupune o atomicitate a actorilor și o liberă determinare a prețurilor de către piețe, cu scopul de a selecționa cererile și ofertele. Această idee sub-zistă și astăzi, însă constatăm ponderea crescută a organizațiilor. Fir-mele, prin mișcarea de concentrare, și-au mărit proprietatea, dar ele sunt preocupate de riscurile scăderii prețurilor. Odată cu creșterea puterii sindicatelor, cu recunoașterea lor legală, salariații își apără și ei interesele, creînd un "oligopol social
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
reglementării Economistul american George Stigler poate fi considerat drept fondatorul acestui curent de gîndire ce repune în cauză virtuțile intervenționismului statal. Pentru a înțelege punctul său de vedere, vom apela la un exemplu marginal și edificator: în Statele Unite s-a constatat o creștere semnificativă a accidentelor datorate instalațiilor electrice în instituțiile de stat, unde reglementarea este mai strictă. Acest paradox se explică printr-un efect pervers destul de clasic: reglementarea a făcut ca în sectorul public, corporația instalatorilor electrici să reușească să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sau mentale, excluziuni etc.). Toate aceste mecanisme care sin-tetizează noțiunea de Stat asistențial există acum în toate țările industrializate. Astfel, prelevările obligatorii, care au progresat ca tendință în mai toate țările, sunt concretizarea acestei noțiuni de redistribuire a veniturilor. Se constată și creșterea redistribuirilor interpersonale, între diferite categorii socio-profesionale, sau a celor interregionale. Dar solidaritatea capătă și forme mai discrete, dar nu mai puțin esențiale. Salariul minim pe economie, de exemplu, asigură o dublă funcție: tinde să evite o prea mare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de marja de manevră a națiunii. În cazul monedei unice europene, manevrarea ratelor de schimb în interiorul zonei euro nu mai e posibilă. Rămîne alternativa mobilitate-scădere a costurilor unitare? Nu, pentru că mai există o ieșire și anume transferurile. Este ceea ce se constată și atunci cînd se observă relațiile dintre două zone cu o dinamică inegală aflate în interiorul unei națiuni. Într-adevăr, între două regiuni ajustările se pot produce și mobilitatea activelor și/sau scăderea costurilor unitare. Dar e de asemenea posibil să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
prietenul nostru cel mai bun ne-a trădat - și ce fidel ne era! -, că vardistul fură - și doar îl vedeam cu toții cum ne păzea avutul! -, că propriii copii ne mint - și cât i-am învățat de bine! - și tot așa, constatăm că aproape toți cei din preajmă sunt cu mult mai buni sau mai răi decât i-am crezut...” „Pe cei neînțeleși”, a zis Profesorul de naturale, „îi socotim sfinți sau nebuni... Pe meșter era să-l facă fărâme mulțimea...” „Pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
mă întreba pe mine, singurul om cu pregătire medicală din ”marea familie a Adevărului”, așa cum o numea chiar el. Nu dorea să-și alerteze fiica, pe Ana Maria Tinu, un reputat diabetolog. În decembrie 2002, cam pe la jumătatea lunii, am constatat o schimbare de atitudine. Dumitru Tinu nu era un expansiv, dar în acea perioadă devenise și mai rezervat ca de obicei. La ședințele de sumar, abia auzeai ce spune, vorbea foarte rar și nu te privea în față. Părea , de
Ultimul control medical al lui Dumitru Tinu. Ce planuri avea pentru fiul său by Val Vâlcu () [Corola-journal/Journalistic/80452_a_81777]
-
subiectul acestei cronici, care este remarcabilul volum de investigații semnat de Ion Vianu. Dacă frunzărim galeria recentă de studii preocupate de înțelegerea exactă a celor câtorva sute de pagini scrise de Mateiu Caragiale (cât cuprinde temeinica ediție de la Univers Enciclopedic), constatăm că surprizele reale sunt puține. Cine nu s-ar fi așteptat să-l vadă defilând erudit pe Barbu Cioculescu, în studiul apărut, din nefericire, la o minusculă editură din Târgoviște? Cine nu ar fi pariat pe extraordinarele palimpseste scoase la
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
îi produc Monicăi Lovinescu mîhniri pe măsură, pe care exegetul le receptează cu o respectuoasă, plenară participare, socotindu-le a fi "cele ale unui om care a alergat în permanență cu privirea îndreptată înainte și care este pus acum să constate că toate speranțele și idealurile sale au rămas în urmă. Sînt deziluziile date de trecerea inexorabilă a timpului, de vîrsta care nu iartă și care este scadența ultimă a iluziilor fiecărei vieți". Astfel confesiunea criticului nu e prezumțios ori astuțios
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]
-
măsuri pentru evacuarea lor. Nu a mișcat nimeni niciun deget până la prânz. Am văzut că elicopterele salvau oamenii cazați în hotelul alăturat, care era la circa 40 de metri de al nostru, unde se prăbușise terasa. Ceva mai târziu, am constatat că rămăseserăm în hotel doar turiștii români, moldoveni și ucrainieni. Turiștii nemți și ruși fuseseră evacuați în liniște, fără ca noi să știm nimic. Tot atunci am constatat că bulgarii făcuseră liste cu cei care urmau să fie evacuați, dar românii
Mărturii de COȘMAR din Bulgaria. Salvarea s-a făcut pe criterii etnice by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/80537_a_81862]
-
de metri de al nostru, unde se prăbușise terasa. Ceva mai târziu, am constatat că rămăseserăm în hotel doar turiștii români, moldoveni și ucrainieni. Turiștii nemți și ruși fuseseră evacuați în liniște, fără ca noi să știm nimic. Tot atunci am constatat că bulgarii făcuseră liste cu cei care urmau să fie evacuați, dar românii nici măcar nu au fost anunțați. Am cerut apă și mâncare, dar nimeni nu ne băga în seamă. După ce au plecat nemții, au dispărut băuturile de la bar apoi
Mărturii de COȘMAR din Bulgaria. Salvarea s-a făcut pe criterii etnice by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/80537_a_81862]
-
că îi apără reputația fostului procuror general al României, cu privire la acuzațiile de plagiat ce i se aduc. În documentul de admitere a cererii de apărare a reputației, magistrații se referă la decizia Consiliului Național de Etică (CNE), care, în octombrie, constată că Lăură Kovesi nu a plagiat. Aceeași comisie, constată în iulie, tot în cazul unei acuzații de plagiat, anume cea a doctorului Victor Viorel Ponta, că lucrarea să nu e plagiata. Plenul CSM a admis joi cererile de apărare a
Kovesi îl ”apără” pe Ponta în scandalul plagiatului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80542_a_81867]
-
informează luju.ro. În admiterea cererii de apărare a reputației profesionale, CSM condus de Oana Hăineală și Alină Ghica, au ca paradigmă a deciziei hotărârea CNE a Cercetării Științifice, care funcționează pe langă ministerul Educației. Pe 5 mai 2012, acesta constată că fostul Procuror General al României nu a plagiat. Prin urmare, magistrații îi apără reputația procurorului Kovesi, pentru că ”reputația profesională este o consecință a integrității morale și profesionale de care trebuie să dea dovadă fiecare judecător și procuror și oferă
Kovesi îl ”apără” pe Ponta în scandalul plagiatului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80542_a_81867]