5,945 matches
-
filosofi pogorâți din dubă-n agora, supraveghind haosul general. Nu am încă de unde să știu dacă, până diseară, Băsescu se va pupa pe obraz cu Tăriceanu sau dacă Geoană va da mâna cu aceștia, așa, în văzul poporului. Sunt însă convins că subiectul „24 ianuarie la Iași“ va fi ilustrat, ca-n fiecare an, cu imagini ale indivizilor din fruntea statului, jucând Hora Unirii în Piața Unirii, ca într-o posibilă continuare la reclama despre coniacul Unirea. Pun deja pariu că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
dorința zeilor e de neînțeles pentru muritori : Nu-i bine niciodată ca noi să prorocim/ [...] ce rămâne este în seama zeilor,/ Și nu suntem în stare să le-nțelegem sfatul. (IV 2). Apariția lui Ahile nu-i sperie pe troienii convinși că asediul s-a încheiat și că grecul este sortit pieririi : E sigur că Achile e-n ziua lui din urmă,/ Spre-a o vedea să mergem. E ceasul hotărât/ Dea zeii ca să-nceteze împresurarea Troii (IV 2). Plin de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
i se cere să săvârșească o nouă crimă împotriva unui necunoscut, drept condiție a dezvăluirii drumului spre Kolonos, singura cetate dispusă să-l găzduiască. Încă înainte de a afla noua pretenție a zeilor, Oedip este reticent în a apela la ei. Convinsă că singura scăpare pentru cei rătăciți stă în bunăvoința divină, Antigona își îndeamnă tatăl să ceară sprijinul nemuritorilor : Zeii sunt puternici și drepți. Ei te încearcă. Supune-te încercărilor trimise de ei (I 1). Cu experiența catastrofelor trecute, Oedip rămâne
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mă prinseseră zeii. Sunt liber. Zeii își mușcă neputincioși pumnii văzându-mă neatârnat de ajutorul lor (III 2). În schimb, Antigona, care cunoaște oracolul adresat lui Eumet, ca și faptul că acesta a pornit deja în căutarea victimei sale, este convinsă - asemenea corului antic - că oricum s-ar potrivi lucrurile, zeii vor ieși câștigători din țesătura aceasta (III 2). Încrezător în propriile forțe, Oedip îi amintește fiicei sale că au avut întotdeauna poziții diferite față de divinitate, răzvrătirea lui opunându-se smereniei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și-ți strig : ajunge ! E prea mult pentru slăbiciunea mea și pentru tristețea mea. Am căutat să te mulțumesc cum am putut. Dar oricum : e prea mult. Dar, după cum descoperă fata în sfârșit, Toas judecă situația așijderea, el declarându-se convins că musafira a luat asupra ei un lucru foarte greu. La întrebarea Ifigeniei de ce nu i-a spus până atunci părerea lui care ar fi scutit-o de o sarcină cumplită, regele răspunde că s-a temut să nu-i
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
celui demascat : acesta caută să-l alunge de la catedră și din oraș. Presimțindu-și soarta și intuindu-și vina ancestrală, tânărul susține că să-ți părăsești patria e parcă ți-ai ucide mama (III, p. 87). Iubita eroului, Aglaia, e convinsă că cel drag nu poate fi intimidat de nicio forță a întunericului într-o epocă istorică guvernată de raționalitate : O să-l amenințe cu răzbunarea zeilor ? Trăim o eră luminată. Cine mai crede în ceva supranatural ? (III, p. 88). În schimb
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
califică drept scârbos (II, p. 62). În fața aceluiași spectacol, Pythia se arată absentă (II, p. 60), complet detașată, nemulțumită (II, p. 61), ironică și tristă (II, p. 62), plictisită, oarecum jenată (II, p. 63), nervoasă (II, p. 65), nu prea convinsă (II, p. 66). În schimb, Oedip privește avalanșa imaginilor uluit, fascinat (II, p. 60), îngrijorat și, în același timp, amuzat, alarmat (II, p. 61), excitat, morbid (II, p. 62), speriat (II, p. 63). Fără să-și poată desprinde privirea de pe
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cantată decât de dramă, Suplicantele prezintă înfruntarea dintre două grupuri de personaje la fel de vinovate de lipsa măsurii : Danaidele, care refuză însoțirea cu vreun bărbat, și egiptenii dornici să le impună nunta cu forța. Piesa este mai puțin relevantă pentru exegeta convinsă că actul dramatic nu poate crește decât prin înfrângerea determinismului și liberarea eroului (p. 63). Având în centru evenimente contemporane din războaiele medice, inadecvate idealizării de vreme ce lipsesc perspectiva în timp și mijloacele de transfigurare a realității, Perșii înfățișează victoria grecilor
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
complexitatea operei lui Sofocle. Fără a îmbrățișa răspunsul exclusiv al pietății, sau pe cel al explicației raționale (p. 174), dramaturgul nu decide cine are dreptate dintre oamenii care urmează propria direcție a determinării (p. 175). Unii se pleacă înaintea zeilor convinși că toate încercările vin de sus, alții fac propriile alegeri. Lipsa de comunicare domnește pretutindeni, fiecare vede altceva în oameni, în lucruri, în întâmplări, judecata asupra celor din jur fiind subiectivă și parțială (p. 177). Oglinzile divergente reflectă mici și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
la ideea că denumirile vechi: "la cetate", "cetățuia" sau "grădiște" ar putea evoca existența în trecutul mai îndepărtat a unor posibile dovezi privind așezări, locuințe ale străbunilor noștri, pe o cale de comunicație de a cărei importanță eram pe deplin convinși. Așa s-a ivit inițiativa, cu sprijinul fratelui, pe atunci istoric cu aspirații, ca tata, persoana cea mai autorizată, băștinaș, cunoscător al legendelor locului să sugereze antamarea de săpături arheologice pe aria pe care noi sesizasem forme mai ciudate ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
ordine și medalii la nivel național. Prin factura sa umană și prin pregătirea profesională s-a dovedit a fi un bun hușean, un bun român și un om de talie internațională. Participă la toate acțiunile culturale organizate cu diferite prilejuri, convins fiind că valorificând o serie de tradiții culturale vom dăinui ca neam și ca națiune. Prin îndelungata sa activitate didactică și științifică, profesorul universitar Ion Gugiuman s-a impus ca o personalitate distinctă care și-a adus contribuția din plin
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mărunte, dar contemplându-l îți dă totuși convingerea unor ordini judicioase în elementele naturii”. Referindu-se tot la lucrările sale, prof. Mihai Iancu spunea : „Frumusețea încântă ochiul, pe când rațiunea cere explicații”. Meditând asupra acestor reflecții, de care autorul era profund convins, prof. Mihai Iancu apare ca un demn urmaș al lui I. Simionescu și George Vâlsan, deoarece el privește geografia ca un tot unitar (natură și omă. Menționăm că în același timp autorul și-a creat o cale proprie în cercetarea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
acesteia 17. 3. Fundamentul filosofic al Constituției americane În celebra sa lucrare Despre democrația în America 18, Alexis de Tocqueville analizează istoria Constituției Americii din dublă perspectivă: una a opoziției aristocrație-democrație și cealaltă evoluționistă, care va duce la instaurarea democrației, convins fiind că societatea înaintează ireversibil spre forme politice care asigură egalitatea și libertatea oamenilor. America devenea pentru acesta spațiul de explorare a ipotezelor sale, dar pentru a ajunge la analiza originalei Constituții americane, el investighează profilul oamenilor și al comunităților
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
condusă de profesorul Ioan Stanomir prezentase Președintelui Traian Băsescu raportul său pe tema revizuirii regimului constituțional 2. Cu câteva luni înainte, fusesem numit, împreună cu profesorul francez de origine româna Mattei Dogan, președinte onorific al acestei comisii. Am acceptat această responsabilitate, convins fiind de importanța temei, pe marginea căreia scrisesem anterior câteva texte 3. Rolul pe care l-am jucat de la distanță în elaborarea raportului final al comisiei a fost, însă, unul modest, limitându-mă la a face câteva comentarii pe marginea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și pe toți cetățenii interesați să citească cu atenție Raportul Comisiei. Personal, rămân un fervent apărător al principiului bicameralismului, în condițiile în care atribuțiile celor două Camere vor fi redefinite pentru a le acorda atribuții și competențe diferite. După cum rămân convins că esențială este crearea unui echilibru între puterea executivă și cea legislativă, în condițiile în care vom reuși să garantăm independența puterii judecătorești. Revizuirea Constituției este, însă, un subiect delicat, care riscă să devină prea ușor ținta unor facile manipulări
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
azi, mi-a spus doctorul. Or să te mute la etajul patru." "La patru!? Nu vreau la patru, vreau la Colombes!" "Dar ești la Colombes, mami..." "Imposibil. Trimite-l pe tata aici!" Soțul ei confirmă, e la Colombes. Nu e convinsă: "Cum la Colombes? Uită-te la benzile luminoase, mașina doctorului Sinus se întoarce în garaj. Scrie pe perete!" "Da, dar ăsta e garajul prefecturii de poliție." "Și ce căutăm noi la prefectura de poliție?" "Spitalul are un zid comun cu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
poate că nu-i reușise, putea să accepte asta, dar nu ofensa modelul: "N-am urâțit-o." Constantin puse capăt discuției: "Du-te și-i cere iertare lui Lillișu și să nu mai aud nicio vorbă despre portretul ăsta!" Puțin convinsă și rănită în mândria ei de artist, Nel se execută. Fetele se împăcară, dar Lillișu refuză să se întoarcă în sufragerie înainte de plecarea locotenentului. Un domn de o anume vârstă se întoarce acasă cu metroul. Foarte mulțumit că găsise loc
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mare post, căutând liman de limpezire a gândurilor, intrăm în librărie sau ne oprim la pangarul bisericii de parohie, cumpărăm o carte despre viața unui mare ostenitor întru Hristos, pe care o strecurăm cu nădejde în geantă și plecăm acasă convinși ca umblăm impreună cu un prieten. Se întâmplă însă, ca uneori titlul care ne-a cucerit să cuprindă între paginile sale vreun tratat de teologie, a cărui înțelegere presupune cunoașterea în prealabil a unor noțiuni de dogmatică ce nu sunt
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
sînt numeroși (de aici porecla de cameră "bleu orizont", de la culoarea uniformelor soldaților) îi convinge încă o dată pe politicienii englezi să persiste în această atitudine. Cu toate că provine dintr-o familie socialistă, președintele Republicii, Alexandre Millerand este în realitate un naționalist convins. Guvernul francez își menține trupe în Rhenania, în Sarre, în Silezia de Nord și la Constantinopol. Politica sa de alianțe compensatorii cu micile puteri ale Europei Centrale îl face să apară în ochii a numeroși europeni drept belicos, ceea ce nu
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de stat și care s-a instalat la putere în anii douăzeci. De acum înainte, fascismul ajuns la putere avea să devină pentru o mare parte a burgheziei europene mai mult sau mai puțin importantă, mai mult sau mai puțin convinsă, în funcție de țară și în funcție de soliditatea structurilor și practicilor democratice un model de guvernare și de organizare socială, mult mai bine adaptat la cerințele momentului comparativ cu democrația liberală și instituțiile parlamentare. Acesta asigură integrarea maselor într-o societate aproape distrusă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
putea "uni toate statele europene", care constituie însă preludiul unei apropieri tot mai mari între statele totalitare. Ofensiva hitleristă în Europa Centrală Anul 1937 aduce o perioadă de răgaz în escaladarea violenței care caracterizează de doi ani politica statelor totalitare. Convins însă că insolența și intimidarea îi vor permite să-și realizeze scopurile și că nu are de ce se teme de democrațiile "decadente" și erodate de spiritul pacifist, pe 5 noiembrie Hitler își anunță colaboratorii cei mai apropiați că a venit
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
NATO în alte domenii decît cel strategic. Acesta este obiectivul urmărit la începutul anilor 1950 de promotorii "Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului" (CECA). Ideea este a celui care din 1946 este președintele Comitetului francez al planificării, Jean Monnet, "european" convins, cel care în plin dezastru din 1940 concepe un proiect de asociere permanentă franco-britanică, proiect prezentat lui Paul Reynaud pentru a încerca să împiedice neimplicarea Franței. În plin război rece, tot el este promotorul unei Europe a cărbunelui și oțelului
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și la alte țări europene interesate, ceea ce ar constitui o primă etapă a unei comunități largi și mai specializată. Aceasta este ideea pe care Comisarul general al planificării o va prezenta ministrului francez de externe, Robert Schuman, și el european convins, născut în Lorena anexată și împărțită îatre două culturi diferite. Acesta și-a însușit rapid proiectul lui Monnet și pe 9 mai 1950 îl expune în linii mari într-o declarație prezentată tuturor țărilor europene. Succesul este imediat, dar nu
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
parte a suveranității sale sînt mai numeroși și mai influenți, dar nu suficienți totuși pentru a învinge indiferența populației. Cu toate acestea, de la sfîrșitul lui 1954, deci imediat după respingerea proiectului armatei europene de către parlamentarii francezi, mici grupuri de europeni convinși, în fruntea cărora figurează Jean Monnet și prietenii săi, ca și conducătorii Beneluxului, vor relansa proiectul comunitar fundamentat pe problemele foarte concrete ale integrării economice. Ori această relansare se va face cu o rapiditate și o amploare neașteptate, ducînd în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
1955 și întocmirea lui prin guvernul condus de Edgar Faure pare să fie favorabilă evoluției opiniei publice. Celelalte inițiative se referă la elaborarea unui proiect de Piață Comună generală. Acestea pornesc de la ministrul Economiei vest germane Ludwig Ehrard care, liberal convins, dorește înlăturarea piedicilor din calea schimburilor internaționale, din mediile conducătorilor olandezi și de la belgianul Paul-Henri Spaak și unii și ceilalți partizani ai unei integrări economice globale într-o structură supranațională. Încă din anul 1955, între reprezentanții celor două mari tendințe
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]