5,206 matches
-
asigurarea uniformității. Elementele principale ale unui standard de securitate informațională sunt: • scopul și aria de aplicare, prin care se oferă o descriere a intenției standardului (realizarea unui tip de server pe o anumită platformă); • roluri și responsabilități la nivel de corporație pe linia definirii, execuției și promovării standardului; • standardele cadrului de bază, prin care sunt prezentate declarațiile de pe cel mai înalt nivel, aplicabile platformelor și aplicațiilor; • standardele tehnologiei conțin declarațiile și descrierile aferente (configurația sistemului sau serviciile nesolicitate de sistem); • standardele
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Security Institute, „2002 CSI/FBI Computer Crime and Security Survey”, volumul VIII, numărul 1, primăvara 2002, și raportul CSI/FBI din 2003 Cei chestionați au declarat că sursele de atac sunt din următoarele categorii: angajați nemulțumiți (89%), hackeri independenți (72%), corporații de pe teritoriul SUA (48%), corporații străine (29%), organizații guvernamentale străine (21%). Tabelul 6.2.Total pierderi anuale din frauda informațională, 1997-2002 *Au fost primite răspunsuri de la peste 500 de organizații. Sursa: datele sunt preluate de pe site-ul Computer Security Institute
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Computer Crime and Security Survey”, volumul VIII, numărul 1, primăvara 2002, și raportul CSI/FBI din 2003 Cei chestionați au declarat că sursele de atac sunt din următoarele categorii: angajați nemulțumiți (89%), hackeri independenți (72%), corporații de pe teritoriul SUA (48%), corporații străine (29%), organizații guvernamentale străine (21%). Tabelul 6.2.Total pierderi anuale din frauda informațională, 1997-2002 *Au fost primite răspunsuri de la peste 500 de organizații. Sursa: datele sunt preluate de pe site-ul Computer Security Institute, „2002 CSI/FBI Computer Crime
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sisteme, îndeosebi naționale. Problemele operaționale se referă la aspectele naționale ale culturii, educației și instruirii, ale managementului personalului, guvernării, structurilor legale și factorilor organizaționali. Aspectul organizațional joacă un rol esențial pentru succesul sistemelor informaționale globale la nivelul organizațiilor. În cazul corporațiilor multinaționale este nevoie de realizarea complementarității între strategia de utilizare a sistemelor informaționale cu cea a afacerii, astfel încât să fie atinse obiectivele urmărite. Pentru sistemele informaționale globale, literatura de specialitate mai apelează și la alți termeni, precum: • Global Information Technology
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
categorice a lui Bill Gates, în ianuarie 2002, ceea ce nu se mai întâmplase decât în decembrie 1995. Mesajul lui, adresat miilor de angajați Microsoft, era unul foarte clar: importanța securității informatice. Cu alte cuvinte, revizuirea problemelor de securitate a produselor corporației. Astfel a ieșit prima ediție a cărții Writing Secure Code, cu subtitlul Tehnici și strategii practice de securizare a codurilor aplicațiilor într-o lume a rețelelor, sub acesta, pe copertă, apărând mesajul lui Bill Gates, care în traducere liberă ar
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Grupuri de astfel de echipamente „zombie” pot fi folosite de un al treilea actor pentru a lansa atacuri de blocare a serviciilor (DoS) nodurilor-cheie de pe Internet și ale altor firme importante sau infrastructuri critice. Nivelul 2: marile firme Marile organizații (corporații, agenții guvernamentale și universități) sunt ținte obișnuite ale atacurile cibernetice. Multe dintre aceste entități fac parte din infrastructurile critice. Firmele necesită politici de securitate informațională clar definite și eficiente, precum și programe pentru auditarea respectării celor mai bune practici de securitate
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în „Normal template” și sunt făcute redenumirile următoare: StartOfDoc, AutoOpen, InsertPageBreak, FileSave. Melissa: • este probabil unul dintre cei mai răspândiți viruși; • în martie 1999 a zguduit lumea pentru câteva zile, prin faptul că au fost afectate un număr considerabil de corporații internaționale; • atacă fișierele Word, când sunt deschise; • când documentul este deschis, Melissa pornește Microsoft Outlook și transmite prin e-mail propriile copii la primele 50 de nume găsite în Address Book. Conținutul mesajului tipic este: Important Message From <nume>, indicând numele
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
un șir mare de spații și abia apoi extensia adevărată, distructivă. Altă metodă de protecție constă în folosirea programelor antivirus. Există și în programele de e-mail componente antivirus încorporate, cum sunt cele din Microsoft Outlook sau Outlook Express. De asemenea, corporațiile pot avea propriile lor politici pe linia protejării utilizatorilor împotriva virușilor de e-mail. Outlook Express din versiunea Windows XP este utilizat de multe corporații și conține opțiuni mai sigure decât Microsoft Outlook împotriva virușilor. Ca procedură de protecție, puteți parcurge
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de e-mail componente antivirus încorporate, cum sunt cele din Microsoft Outlook sau Outlook Express. De asemenea, corporațiile pot avea propriile lor politici pe linia protejării utilizatorilor împotriva virușilor de e-mail. Outlook Express din versiunea Windows XP este utilizat de multe corporații și conține opțiuni mai sigure decât Microsoft Outlook împotriva virușilor. Ca procedură de protecție, puteți parcurge următorii pași: 1. din meniul e-mail, selectați Tools>Options; 2. din Options, selectați Security; 3. în meniul Security, din Virus Protection, selectați Restricted sites
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
preview pane și veți putea vedea doar header-ele mesajelor, fără textul lor, putând astfel evita execuția unor viruși de acest tip. E puțin mai incomod, dar e mai sigur. Microsoft Outlook, în mod surprinzător, deși e cel mai folosit de corporații, este mai puțin performant în lupta cu virușii. Setările pe linia securității se realizează astfel: 1. din meniul e-mail, selectați Tools; 2. din Tools, selectați Options; 3. la apariția casetelor de dialog din Options, selectați tab-ul Security; 4. în Secure
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
o anumită formalitate și înregistrarea unor date pentru obținerea sa, acordându-se automat persoanelor calificate pentru ceea ce ele au creat prin munca lor. O persoană calificată se consideră a fi o persoană britanică sau protejată prin legile în vigoare, o corporație înregistrată care își desfășoară activitatea pe teritoriul britanic și pe baza legilor engleze. Publicarea lucrării ce se constituie subiect de copyright nu este esențială pentru obținerea acestuia. Data publicării va afecta, totuși, termenul de copyright, care, în mod normal, este
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
articole, potrivite și cu situația noastră de astăzi, când parlamentarii și revoluționarii ne dau spectacole destule, iată și titlul altor materiale din „Breslașul": „Din durerile noastre" de M. Vasiliu; „Prin luptă la izbândă" de Gh.D. Ferman; „Casa de ajutor a Corporației meseriașilor" de dr. Dinder; „Tot săracul plătește scump" de Kârjă; „Suferințele Moldovenilor" etc. Se publicau și versuri: „Dorobanțul" de Stephanovici; „Dorul breslașului" de Ioan Popovici, sculptor polietor; „Luxul" de N.V. Ostafi, cântăreț. „Foița" ziarului „Breslașul" publica un serial: „Educație 38
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
începutul secolului al XII-lea, Cluny posedă 184 000 de mănăstiri peste tot în Europa, tot atâtea locuri destinate creării și circulației științei și cunoașterii. Universitățile care le urmează sunt legate de dezvoltarea urbană. Universitas magistrorum et scolarium este o corporație intelectuală de profesori și studenți care se bucură de numeroase privilegii, pentru a se "autoguverna". Studenții sunt admiși, indiferent de originea sau de statutul lor personal, cu condiția să aibă dorința de a se instrui și de a accede la
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
tipice de schimbare a culturii organizaționale nu sunt bazate pe cercetări riguroase și nu sunt implementate într-un mod care să demonstreze relațiile cauză-efect dintre ceea ce s-a făcut și ceea ce s-a obținut; • „intraprenoriat.” - introducerea spiritului antreprenorial în cadrul unei corporații mari este o idee bună dacă e aplicată cu atenție. De prea multe ori, metoda este aplicată de mântuială, generând tensiuni, gelozii și probleme motivaționale care cântăresc mai greu decât orice beneficii potențiale; • participarea angajaților - cu ani în urmă, când
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
obișnuit nu sunt evaluate. Hopkins și colaboratorii săi (1992) afirmă că sunt vândute atât de multe strategii ineficiente companiilor, încât ar trebui să se înființeze un fel de agenții de protecție a firmelor, „pentru a-i feri pe directorii de corporații sau agenții, vulnerabili și inconștienți, de oamenii de știință, consultanții și managerii lipsiți de scrupule și inconștienți care le promit salvarea, dar, de fapt, nu le oferă decât tehnologii netestate, inutile sau chiar dăunătoare”. Partea a IV-a. Transformarea bunelor
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
mai multe activități manageriale, ci și că șefii trebuie să-i motiveze pentru ca să-și asume noile comportamente și responsabilități. Managementul nu realizează abilitarea de unul singur, comunicând, și nici măcar prin training. Fiind invitat să țin un discurs la o mare corporație nu cu mult timp în urmă, am ascultat mai mulți manageri discutând despre situația companiei. Cel mai presant lucru era cum să reducă cu 15% costurile operaționale. Discutau despre eliminarea unei linii de producție, vânzarea fabricii și închiderea unui depozit
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
valoare sunt oferite învingătorului sau învingătorilor, unii oameni vor minți, vor înșela și îi vor sabota pe ceilalți pentru a câștiga. Cu ceva ani în urmă, am efectuat o evaluare a unei promoții naționale de vânzări sponsorizată de o mare corporație americană în care primii 2.500 de învingători ai concursului au câștigat excursii la Superbowl. Din punctul de vedere al organizației, era o strategie de mare succes. Cu toate acestea, la o privire mai atentă, s-a constatat că mai
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
încerci să mergi pe apă timp de câteva minute, după care te-ai înecat”, a mai spus el. Sfatul lui Jones este un avertisment pentru toți managerii, dar mai important este că acțiunile BCBS din Alabama servesc drept exemplu. O corporație de marketing Deoarece atât Thrasher, cât și Jones au avansat de pe posturile deținute în departamentele de vânzări și marketing ale BCBS, ei au făcut cu ușurință un salt care le pare dificil unor directori. Ei au realizat importanța stimulării vânzărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
profituri Tot personalul de la BCBS din Alabama primește compensații în conformitate cu formula plată-pentru-performanță. „Toți au posibilitatea să riște niște bani și să câștige niște bani în plus în baza modului cum contribuie fiecare”, a explicat Vines. Depinzând de poziția ocupată în cadrul corporației, procentul de plată la risc se bazează numai pe elementele ce țin de performanță asupra cărora angajatul deține controlul, cu procentul rămas bazat pe performanța companiei ca întreg. Pe măsură ce o persoană urcă pe scara ierarhică, odată cu creșterea responsabilității și deci
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
să afle dacă sunt pe drumul cel bun în ceea ce privește performanța, în cazul în care lor le vine greu s-o facă singuri. Primul pas de a crea aceste rețele în cadrul BCBS a fost să se alinieze planul strategic cu planurile corporației. Apoi compania a dezvoltat un plan operațional cu un buget aferent. În final, împărțirea câștigurilor sau plata pentru performanță au fost determinate axând obiectivele individuale asupra unor comportamente care priveau trei obiective distincte ale corporației. „Fiecare plan operațional trece printr-
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
alinieze planul strategic cu planurile corporației. Apoi compania a dezvoltat un plan operațional cu un buget aferent. În final, împărțirea câștigurilor sau plata pentru performanță au fost determinate axând obiectivele individuale asupra unor comportamente care priveau trei obiective distincte ale corporației. „Fiecare plan operațional trece printr-o rețea care presupune trei obiective corporatiste, iar fiecare obiectiv individual al unui angajat este legat de cele corporatiste”, a spus Thrusher. „Am încercat să petrecem mult timp pentru a le explica asociaților ce se
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
interguvernamentale, precum și nivelul global. Referitor la "actorii" relațiilor internaționale, răspunsul poate părea la prima vedere simplu-guvernele statelor lumii. În realitate, pe scena internațională evoluează, după cum am precizat, organizațiile interguvernamentale, ai căror membri sunt guvernele naționale (ONU, FMI, OPEC, NATO)138, corporațiile multinaționale, agențiile birocratice ale ministerelor de externe, liderii individuali și cetățenii. Statele joacă în mod evident rolul cel mai important în relațiile internaționale, iar sistemul internațional reprezintă setul de relații dintre statele lumii, structurat conform anumitor reguli și tipare de
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
susține că, deși acestea sunt componente ale statului, ele sunt, de asemenea, forțele cauzale în exercitarea puterii de stat. Grupurile de interese influențează politica externă. Tot mai mult, acestea tind să opereze și peste granițe, devenind actori trasnaționali 139. Alături de corporațiile multinaționale, organizațiile nonguvernamentale influențează zi de zi relațiile internaționale 140. Relațiile internaționale evoluează într-un context geografic fix. În acest spațiu, oamenii trăiesc într-un sistem interdependent global în care evenimente întâmplate la mii de km. distanță îi afectează. În cadrul
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Între piețe și organizații ...............................69 Negociere și reciprocitate: asigurare și Încredere ................................. 72 Analiza alternativelor de guvernare a cooperării sociale ...................... 76 IV. Cooperarea În cadrul organizației: relația agent - principal ................... 86 1. Agent și principal ....................................................................... 87 2. Problematica relației agent - principal ......................................... 89 3. Corporația modernă - „proprietate difuză” - o abordare economică .... 93 4. Proprietate versus control ............................................................. 96 5. Corporația modernă - „proprietate difuză” - o abordare normativ instituționalistă ........................................................................... 104 6. Teoria „multiplilor investitori sociali” ............................................ 111 7. Concluzii ..................................................................................... 117 V. Analiza instituțională a organizării socialeconomice ........................... 119 1. Instituții
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de guvernare a cooperării sociale ...................... 76 IV. Cooperarea În cadrul organizației: relația agent - principal ................... 86 1. Agent și principal ....................................................................... 87 2. Problematica relației agent - principal ......................................... 89 3. Corporația modernă - „proprietate difuză” - o abordare economică .... 93 4. Proprietate versus control ............................................................. 96 5. Corporația modernă - „proprietate difuză” - o abordare normativ instituționalistă ........................................................................... 104 6. Teoria „multiplilor investitori sociali” ............................................ 111 7. Concluzii ..................................................................................... 117 V. Analiza instituțională a organizării socialeconomice ........................... 119 1. Instituții și acțiune rațională .......................................................... 119 2. Instituții și organizare socială ....................................................... 127 3. Instituții și conceptul
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]