6,252 matches
-
regele s-a urcat la tribună a sosit și Ștefan „cu fruntașii neamului său, în mare pompă. Când se apropie de cortul regesc, fu despărțit de ai săi, așezându-se la mijloc șiruri de călăreți poloni. Descălecând, fu introdus în cort și, urcându-se singur pe tribună, se închină regelui, după obiceiul neamului său. Și, îndoindu-și genunchii ca să jure credință regelui, ținea în mână sceptrul Moldovei. Iar pentru ca să se vădească tuturor, și mai ales celor de față, supunerea și umilirea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tribună, se închină regelui, după obiceiul neamului său. Și, îndoindu-și genunchii ca să jure credință regelui, ținea în mână sceptrul Moldovei. Iar pentru ca să se vădească tuturor, și mai ales celor de față, supunerea și umilirea unui principe atât de mare, cortul regesc, care cu intenție era întocmit așa, căzu la pământ, tăindu-i-se legăturile, și cele ce se petreceau în ascuns se arătară vederii tuturor celor de față, uimiți de atâta măreție. Și, palatinul, cu sufletul mare cum era, nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ce cărau hrana în urma oastei, pe când ieșeau din Liov, au fost împrăștiați de vânt, încât abia au putut fi adunați de pe câmpuri. Un țăran nebun, la Liov, zicea: «vă duceți spre pierirea voastră». Trăsnetul a omorât pe un șleahtic sub cort și 12 cai. Un preot, făcând slujba, a scăpat jos cumnecatura”. Când campania a luat o întorsătură nefavorabilă polonilor, notează cronicarul, i s-a reproșat regelui că nu a ținut seama de semnele care prevestiseră dezastrul. De la Premislia, regele s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
când oștenii moldoveni au prins șase leși, Ștefan a trimis trei dintre ei împăratului turcesc și pe ceilalți i-a spânzurat. La 24 septembrie, oastea polonă ajungea la Suceava, iar la 26 începea asediul cetății. Regele „după ce s-au întins corturile... și după ce s-a așezat tabăra în formă de cerc, începură să așeze mașinile pentru dărâmarea cetății, care era durată din ziduri tari. Se întrebuințară la această împresurare mai multe tunuri, dintre care două mai ales erau de o mărime
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din toate părțile și, ceea ce nu întâlnim în confruntările dintre oștile feudale din apusul Europei, organizarea unui atac de noapte. Așa a procedat Țepeș, în 1462, așa a făcut Ștefan cel Mare la Baia, în 1467. Dând foc caselor sau corturilor, se crea confuzie, mai ales că dușmanul era surprins în timp ce dormea. În ambele cazuri, s-a urmărit uciderea comandantului, a sultanului și, respectiv, a lui Matei Corvin. Atacul s-a desfășurat în adânc. Chalcocondil scria că Țepeș “având făclii și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
comandantului, a sultanului și, respectiv, a lui Matei Corvin. Atacul s-a desfășurat în adânc. Chalcocondil scria că Țepeș “având făclii și torțe aprinse și înaintând cu armata în ordine desăvârșită și bine închegată, s-a pornit întâi asupra Porții (cortului) împăratului”. În lupta de la Baia, oastea lui Ștefan cel Mare, care înainta pe două ulițe, era organizată în formă de pătrat (careu), cum scrie Bonfinius. Rolul comandantului. Comandantul unei oști feudale pornea la atac în fruntea alor săi, conducând personal
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și înmormântată în 4 ianuarie 1966. A trăit în strada Mihai Kogălniceanu Nr.7 din Huși județul Fălciu. S-a stins din viață în cea mai neagră mizerie ! Și cât am stat în Bulgaria 2 luni, am trăit într-un cort cu soldatul Gheorghe Coțac din Compania 10 și de locul lui din comuna Sirețel județul Suceava. Și la înapoiere în Țara s-a oprit Regimentul în satul Turschi Izvor. Și acolo un soldat se lupta cu moartea: vărsa, dase pantalonii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
una. Și după ce a venit din Bulgaria, era învățător în comuna Vânători, din sus de Târgu Neamț, s-a îmbolnăvit de tuberculoză. Și într-o vară ploioasă eu mă duceam la Boboești la socrii mei preotul Mihai Vasiliu, cu un cort pe căruță; el, Vasile Știrbu a eșit din Școală bolnav și foarte slab, o umbră de om din cât a fost el de voinic și a zis: "Uite dle Rădășanu n-a avut unde se băga tuberculoza! S-a băgat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în costum de epocă ce mergea în frunte trăgând măgărușii legați cu o sfoară și sunând de zor dintr-un clopoțel asemănător cu cel legat la gâtul vacilor de la noi. Centrul orașului este plin de însemne, blazoane, costume de epocă, corturi și bazaruri și multă lume ce se învârte privind ca și mine spectacolul. Totul este potrivit și pentru un eventual - scenariu de film de epocă. Stilul arhitectonic al caselor poartă din plin amprenta medievală. Bine că nu au venit comuniștii
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
practic, ne-a păcălit Ministeru' pe Nicolina și cu Centrala. O spus: «- Voi nu sunteți de făcut vagoane și locomotive, ia treceți să faceți utilaje, că țara are nevoie de utilaje !». Și-o început-o cu conurile ale, parcă erau corturi de ălea de indieni, de ciment”. Neconcordanța cronologică poate fi cauzată de timpul necesar adaptării la noile cerințe impuse de diversificarea (în realitate, schimbarea) producției. Evident, astfel de transformări aveau nevoie și de o susținere financiară pe măsură. În 1969
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
practic, ne-a păcălit Ministeru’ pe Nicolina și cu Centrala. O spus: „- Voi nu sunteți de făcut vagoane și locomotive, ia treceți să faceți utilaje, că țara are nevoie de utilaje.” Și-o început-o cu conurile ale, parcă erau corturi de ălea de indieni, de ciment. Eram student în anul V și tot mai veneam pe-aici, prin fabrică, dacă știți problema cu lupu’ - unde lupu’ mănâncă, mai vine-o dată. Mai veneam. Stăteam de vorbă cu băieții, că dacă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Huși (subl. ns.), înainte de locul unde se afla podul nostru.”. Atacați de tătari și de turci, polonii au ajuns la Movila Răbâia. Aici, regele s-a oprit, a descălecat și s-a urcat în locul cel mai înalt, de unde a văzut corturile turcești ce se ridicau sub ochii săi, pe celălalt mal al Prutului, căci sosise seraskierul cu o armată numeroasă. Din ordinul regelui, ostașii au încercat să urce un tun lituanian în vârful movilei, dar nu au reușit. Armata s-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tradiționali și sacri: rugăciunea, sfințirea steagurilor, a armelor, binecuvântarea soldaților și a tuturor luptătorilor, administrarea sfintelor taine. Astfel, s-au remarcat preoții de regimente, de spitale, cei care ajutau în cadrul Crucii Roșii, apoi monahii care au îngrijit pe răniți în corturi și spitale de campanie sau spitale organizate în interiorul țării. Biserica s-a dovedit a fi la înălțimea chemării ei divine, organizând rugăciuni, ca să încurajeze, să mobilizeze conștiința întregului popor și încrederea în victoria finală. Elementele cu care a lucrat ea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
funcționar peruan al Organizației Statelor Americane, sub numele de Adolfo Mena Gonzalez, mai având asupra sa și un pașaport uruguayan pe numele Ramon Benitez Fernandez. Pe 7 noiembrie 1966 prima notă din "Jurnal": "Azi începe o noua etapă... 21.11... Cortul ni l-am făcut dintr-o copertină de camion care se udă, dar ne protejează cât de cât. Dormim în hamace... 6.12 ...Inti și Urbano au plecat să vâneze, pentru că mâncarea este cam puțină. S-au întors cu mâinile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
decesul lui Hemingway Finca a fost închisă, iar în vecinătate avea să se instaleze o baterie antiaeriană cu 16 tunuri sovietice de 100mm! În aceeași perioadă un grup de copii orfani a fost cazat la Finca pentru câteva săptămâni, în corturi instalate pe terenul de tenis. Nu li se permitea accesul la casa lui Hemingway, dar au descoperit drumul către subsolul acesteia, unde Papa își păstra "rezerva etilică" și au început "sa consume". Un fotograf elvețian, Luc Chessex, sosit la Finca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
poeziei și prozei dar mai ales ale publicisticii, asupra căreia s-au focalizat interesante discuții și pe cercetarea căreia s-au scris teze de doctorat, dar mai ales au încetat, în bună măsură, invectivele prin diverse gazete (ca la ușa cortului), și propaganda ostentativă contra antisemitului Eminescu, în special în afara hotarelor literaturii (în diverse conjuncturi politice), dar s-au împuținat simțitor și intervențiile encomiastice ale diverșilor pompieri de ocazie, de pe la serbările școlare (mai ales) sau cele festive, prilejuite de tradiționalele zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
omul reduce astfel doar presiunea asupra mediului citadin, deja antropizat, supus exclusiv legilor sale, deci smuls naturii. Iar În mediul natural, spre care evadează, omul nu duce cu sine doar un rucsac cu de-ale gurii și o foaie de cort, ci cară În rucsac - eufemistic vor- bind - toate facilitățile citadine cu care s’a obișnuit: șoseaua, benzinăria, buticul, cârciuma, hotelul, lada de gunoi; adică antropizează, chiar dacă În mai mică măsură, și acel mediu natural, cândva sălbatic, neobținând visata evadare din
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pe litoral. (Asta era înainte de 1989). Oamenii se plângeau că au pierdut un rucsac care s-a rostogolit la vale pe pantele abrupte ale vârfului Moldoveanu, astfel că au pierdut echipamente și hrană deosebit de importante pentru cineva care stă în cort pe cel mai înalt vârf de munte din România. Dar să mă întorc la muchia Tărâța și valea Podragu, de care mă leagă foarte multe amintiri plăcute, și chiar unele în care am fost la un pas de a mă
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
a prezentat scurt ca fiind Colonel Rădulescu, Șeful Catedrei Speciale din Institutul Politehnic. Și fără să lungească vorba, a început să ne recite din Scrisoarea a 3-a de Eminescu: .......... La un semn deschisă-i calea și s-apropie de cort Un bătrân așa de simplu, după vorbă, după port. „Tu ești Mircea?” „Da-mpărate!” .......... Apoi s-a ajuns treptat la scena luptei cu turcii. Glasul celui care recita devenea tot mai puternic, mai convingător, mai plin de forță, se simțea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
singurele tutungioaice evreice din București, fiice ale unui erou mort la Grivița; ca și pe habotnicul tipograf Binder, care-și clădea din trestie și stuf „cuștile“ sărbătorilor de toamnă, amintindu-i cei patruzeci de ani petrecuți de poporul ales În cort și În pustietățile Sinaiului; și, În sfârșit, pe coana Rița, blănăreasa văduvă, care a trăit până mai anii trecuți și numai cu pâine muiată În cafeluța neagră - și de aceea, poate, atât de subțirică la trup și cu min tea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a talentului lui, apărute În Ideea Europeană, În Convorbiri literare, În Gân direa și În Cuvântul liber, precum Cetate de Argint și cele fără titlu, numai cu o numerotație de cifre romane. Schimba totdeauna vorba!... Sta singuratec și tăcut În cortul lui sfânt, cortul biblic „al desco peririi“ cu nourul Domnului veghind deasupra și nelăsând pe nimeni să intre... [...] Emanoil Bucuța a Început să scrie În Ideea Europeană sub o rubrică proprie, „Carnetul unui drumeț“, care nu depășea o coloană-două și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
apărute În Ideea Europeană, În Convorbiri literare, În Gân direa și În Cuvântul liber, precum Cetate de Argint și cele fără titlu, numai cu o numerotație de cifre romane. Schimba totdeauna vorba!... Sta singuratec și tăcut În cortul lui sfânt, cortul biblic „al desco peririi“ cu nourul Domnului veghind deasupra și nelăsând pe nimeni să intre... [...] Emanoil Bucuța a Început să scrie În Ideea Europeană sub o rubrică proprie, „Carnetul unui drumeț“, care nu depășea o coloană-două și era semnată Em
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lamé prinsă În șold și În pantofii ei de argint, jucând cu toți dracii ei de țigancă - și, cerc Împre jurul ei, noi și femeile noastre de mâna stângă, printre lăutarii și tot neamul lor oacheș - Chiulabaua, Ca la ușa cortului și Hop și noi fe-ti-țe-le / Ri-di-căm ro-chi-țe-le / și bă-tând pi-cioru-n loc, / tra-gem sârba cea de foc. Iar la un bal al țiganilor În sala Oppler, am rămas toți Încre meniți de frumusețea, necunoscută de noi până atunci, a țigăn cilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aer liber, la care își dau concursul personalități ale artei muzicale românești, și continuând cu evocări cinematografice privind viața și creația marelui Enescu, toate aceste manifestări atrag numeroși iubitori de artă, având la dispoziție locuri la mesele amenajate sub un cort imens, ca la o mare sărbătoare a muzicii. Atrage atenția, în mod deosebit, participarea românească, de o valoare artistică de necontestat. Aș menționa mai întâi considerațiile marelui dirijor american Lawrence Foster, născut din părinți români și căsătorit cu ardeleanca Angela
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
grijă în acea noapte, nu aveam nici un număr de telefon la care să apelăm în caz de nevoie. În următoarea zi ne-am simțit destul de obosiți. Purtam în spate, noi, cei doi bărbați, cam câte 30 de kg.-haine, conserve, cort, saci de dormit etc.-partea feminină ceva mai puțin, dar destul de greu la drumul pe jos. Am plecat către Milești. Veneau în față dealuri mari. O căruță trece pe lângă noi, omul care mâna calul ne îndeamnă să urcăm. îi mulțumim
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]