7,252 matches
-
gutural: — Aici moșul lui Șerban Vodă și strămoșul nostru... Brâncoveanu se opri, trase aer în piept: ...Mihai Viteazul l-a înfruntat pe Sinan Pașa. Selin pașa, știi câți oameni au pierit în mlaștina asta? Despre credincioșii lui Allah, Ibrahim Pecevi, cronicarul padișahului, scrie că au murit ca niște martiri, despre călăreții lui Mihai Vodă am pus noi să scrie pe cruce că au luptat ca niște viteji, căci noi ca mare logofăt am fost ispravnic la ridicarea pietrii de însemnare a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
n-au fost oare blestemați? Pe Iuda l-a blestemat cineva? Pe vânzători nu-i vrea nimeni, atâta tot. În Țara Românească, vodă Ștefan Cantacuzino nu putu să recunoască față de doamna Păuna, încă suferindă în urma vedeniei avute, adevărul pe care cronicarul cu sfială îl spune: „Și a fost Ștefan Vodă un domn ginecolatru”. Așa este, s-a lăsat stăpânit de ambiția nevestei sale și de cea a tatălui său, marele stolnic, și a uneltit să ajungă domn. Apoi a întors pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ajungă domn. Apoi a întors pe dos toate tainițele Brâncovenilor ca să găsească dovezile să-l trimită la moarte pe Io Constantin Voievod. Dacă nu era doamna Păuna să-l îmboldească mereu, poate că nu ar fi fost atât de aprig. Cronicarul spune că, în urma vedeniei în care doamnei, aflată la mânăstirea Dintr-un Lemn, îi apăruse în față, ca și cum ar fi fost aievea, retezarea capetelor Brâncovenilor, pe rând, unul după altul, și a simțit venind asupra ei sângele ce curgea în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Carol al XII-lea, după ce a pus țarul Petru să fie goniți de prin cetățile de la gurile Dunării. Auzi colo, să poruncească turcii să se șteargă cu dalta tot înscrisul ctitoriei! Doar visterniceasa Maria Cantacuzina și-a găsit dreptatea. Spune cronicarul că acolo în Moldova, când Mihai Racoviță a venit a doua oară vodă, a judecat în divan pricina visternicesei cu egumenul mânăstirii Hangu, și s-a arătat după adevăr că satele Bălțătești și Mânzești se cuvin visternicesei și nepoatei sale
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
întinzându-și gâtul pe butuc, își iertase vânzătorii, căci altfel cum ar fi putut nepotul său, ținut în închisorile Istanbulului și purtat prin surghiunuri, să se unească prin taina cununiei cu Maria, nepoata marelui spătar Mihai Cantacuzino? Cât despre ceilalți, cronicarii consemnează că Antonio Maria Del Chiaro, secretarul domnesc, când bătrânul stolnic este luat să fie închis la turci, pleacă degrabă în Italia, unde își scrie mărturiile sale despre multe cele întâmplate în vremea Brâncoveanului și Cantacuzinilor. Stă acolo o vreme
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sângele moșilor și strămoșilor noștri" Limba română a constituit unul dintre cei mai puternici factori de unitate, Întrucât ea a oferit modalitatea cea mai clară de identificare a românilor Între ei Înșiși ca si a lor de către străini. Așa cum arată cronicarul italian Antonio Bonfmi "Românii s-au luptat În așa fel, Încât par a se fi războit mai mult pentru păstrarea limbii decât pentru viață " Unitatea, libertatea, independența națională idei cu caracter de generalitate se formează În decursul studiului istoriei. Textele
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
ele. Rezultatele acestor experimente au fost până acum neconcludente. Acest lucru se datorează faptului că Dumnezeu nu ascultă aceste rugăciuni, sau cei mai buni dintre creștini distrug experimentul rugându-se în secret pentru ambele grupuri? Așa cum observa C. S. Lewis, cronicarul din Narnia, "creștinii și oponenții lor așteaptă la nesfârșit o nouă descoperire care să transforme chestiunile religioase în chestiuni științifice sau în absurdități incontestabile. Dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată"278. Îmbătrânind, îmi aduc aminte de un bun
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
care îi stoarce de bani pe călători cu un sânge rece perfect și fără nici cel mai mic scrupul. Numele de Călugăreni e celebru în analele române; aici a avut loc un remarcabil fapt de vitejie, pe 23 august 1595; cronicarii povestesc că voievodul Mihai (Viteazul), în fruntea a șaisprezece mii de valahi, a zdrobit aici o formidabilă armată otomană și i-a urmărit rămășițele până la Dunăre 67. Valahia e o câmpie imensă ce se întinde de la Dunăre până la Carpați, urmând
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
trecutul și să înțelegi sensul viitorului. Evoluția istorică a județului Vaslui este legată de viața și activitatea unor personalități care au contribuit la dezvoltarea civilizației, conștiinței, culturii și artei românești: voievozii Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Vasile Lupu, cronicarul Miron Costin, cărturarul Nicolae Milescu Spătarul - unul dintre primii călători europeni care au ajuns în Extremul Orient, apoi Dimitrie Cantemir - personalitate cu renume mondial, cărturar, filozof și stălucit om politic. Un rol important l-au avut, de asemenea, domnitorul Alexandru
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
cultură toate sferele vieții sociale înfloriseră la căldura și lumina acestui astru. Moldova rămânea după el mai puternică și mai frumoasă, mai temută și mai respectată, mai bogată și mai sigură de viitor. ATUNCI, ÎN IANUARIE 1475, LA VASLUI Scrie cronicarul turc Nesri că Mahomed sultan a trimis sol la Ștefan Vodă al Moldovei cu strașnică poruncă: „În acest an să-mi aduci tributul, în persoană, așa după cum îl aduce domnul Munteniei, ca să putem avea încredere în prietenia ta”. Dar Ștefan
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
În acest an să-mi aduci tributul, în persoană, așa după cum îl aduce domnul Munteniei, ca să putem avea încredere în prietenia ta”. Dar Ștefan nu era omul care să primească poruncă. A chemat țara la arme. Sultanul, cum înseamnă alt cronicar turc, a poruncit lui Soliman Pașa să părăsescă războiul din Albania și „să meargă, fără întârziere, împotriva domnului Moldovei ca să nu-i lase timp să-și continue pregătirile de război și ca să-l readucă sub stăpânirea Porții”. Venea, în vara
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
000 de luptători din cei mai vestiți. De fapt își luase un număr așa de mare de ieniceri, de spahii și de achingii ca să facă din expediția împotriva Moldovei un fel de plimbare triumfală, înru slava căreia să zbârnâie pana cronicarilor. Se vede că, pentru planurile de cucerire a Europei, lui Mahomed îi trebuia o izbândă repede și hotărâtoare împotriva ghiaurului de la răsăritul Carpaților. De aceea năpustea asupra Moldovei cu o armie așa de mare, într-un anotimp așa de neprielnic
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
cu toată vitejia. Și, asemeni tuturor marilor eroi, nu s-a cruțat nici pe sine și a dat asalt în fruntea alor săi, în miezul cel îndârjit și mai fioros al armiei otomane. „Pericolul ar fi devenit foarte mare - scrie cronicarul polonez Dlugosz - dacă nu s-ar fi aruncat Ștefan însuși în linia de luptă a turcilor”. Asta a aprins și mai mult inimile românilor. Dar nici Soliman nu era un general de rând. Văzuse și știa multe. Cucerise destule victorii
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Vaslui, Ștefan cel Mare își consolida domnia, intrând, totodată, în legendă. Iată de ce tocmai legendele, care au circulat în popor și unele din ele au fost culese și scrise de cei care le-au dat crezare, cum a fost sfătosul cronicar Ion Neculce, au păstrat știrea extrem de prețioasă referitoare la curțile domnești de la Vaslui edificate de gloriosul voievod. Valoarea istorică a știrii din „O samă de cuvinte” a fost confirmată de descoperirile arheologice de pe locul numit de localnici „Curțile domnești”, din
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
și săvârșitu-s-a în același an septembrie 20”. Încă din secolul al XVII-lea se încetățenise ideea că biserica domnească din Vaslui a fost zidită de Ștefan cel Mare după înfrângerea turcilor la Podul Înalt, lângă Vaslui, în anul 1475. Astfel cronicarul Grigore Ureche menționează că „într-acea laudă și bucurie au zidit biserica în târgul Vasluiului”. Statuia a fost ridicată pe un deal lângă satul Băcăuani, comuna Munteni de Jos, locul bătăliei de la Podul Înalt, amintind de marea victorie repurtată contra
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Nicolae Milescu Spătarul, de la Vaslui de moșia lui, prea învățat și cărturar, și știa multe limbi: elinește, slavonește, grecește și turcește, și era măndru și bogat”. Într-una dintre legendele așezate la începutul letopisețului sub titlul „O samă de cuvinte”, cronicarul moldovean Ion Neculce face o prezentare literară de o mare frumusețe unuia dintre marii oameni de cultură ai Europei răsăritene din veacul al XVII-lea - Nicolae Milescu Spătarul. Om de cultură, erudit, diplomat abil, peregrin neobosit, poliglot desăvârșit, contemporan cu
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
moldovean Ion Neculce face o prezentare literară de o mare frumusețe unuia dintre marii oameni de cultură ai Europei răsăritene din veacul al XVII-lea - Nicolae Milescu Spătarul. Om de cultură, erudit, diplomat abil, peregrin neobosit, poliglot desăvârșit, contemporan cu cronicarul Miron Costin, dar superior acestuia ca erudiție, Nicolae Milescu poate fi considerat primul „uomo universale” de la noi, deschizând tipologic o serie celebră de spirite enciclopedice care mai cuprinde nume precum: Dimitrie Cantemir, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Iorga, George Călinescu. Locul
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
nevoie, însuși se vâra, ca, văzându-l ai săi, să nu dea înapoi; și pentru aceea, rar război de nu biruia, și unde l biruiau alții, nu pierdea nădejdea, că știindu-se căzut jos, se ridica deasupra biruitorilor”. (Grigore Ureche, cronicar din Moldova) „Bărbat demn de admirat între principii lumii, este cel mai vrednic să i se încredințeze conducerea și stăpânirea lumii...” (După un cronicar polonez al vremii) „A fost un grozav măcel și puțin a lipsit să nu fie tăiați
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
biruiau alții, nu pierdea nădejdea, că știindu-se căzut jos, se ridica deasupra biruitorilor”. (Grigore Ureche, cronicar din Moldova) „Bărbat demn de admirat între principii lumii, este cel mai vrednic să i se încredințeze conducerea și stăpânirea lumii...” (După un cronicar polonez al vremii) „A fost un grozav măcel și puțin a lipsit să nu fie tăiați în bucăți și cu mare greutate Suleiman Pașa și-a scăpat viața cu fuga”. (Un cronicar turc despre lupta de la Vaslui) „...deci Ștefan Vodă
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
se încredințeze conducerea și stăpânirea lumii...” (După un cronicar polonez al vremii) „A fost un grozav măcel și puțin a lipsit să nu fie tăiați în bucăți și cu mare greutate Suleiman Pașa și-a scăpat viața cu fuga”. (Un cronicar turc despre lupta de la Vaslui) „...deci Ștefan Vodă a strâns boierii țării și mari și mici și altă curte măruntă, dimpreună cu mitropolitul și cu mulți călugări și i-a întrebat pe toți: le este cu voie tuturor să le
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
et influence (Éditions de l'Université de Bruxelles, Bruxelles, 2001). A publicat numeroase articole în reviste de specialitate și în culegeri de studii. (c) Erol Kulahci, 2005 (c) 2006, Editura Institutul European Iași, pentru prezenta traducere INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, cod 700198, C.P. 161 euroedit@hotmail.com http://www.euroinst.ro; editura ie@yahoo.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României: KULAHCI, EROL Natura și politica partidelor europene: social-democrația și criza șomajului / Erol Kulahci; trad. de Irinel
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
drumul spre răsărit, Erhard Busek, Werner Mikulitsch Europa, statul și democrația, Paul Magnette Europa in its Making, Silvia Marton Redactor: Irinel Antoniu Tehnoredactor: Mihaela Mîrza Bun de tipar: 2006 • Apărut: 2006 • Format 1/16 (54 ( 84) INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 700198 Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 euroedit@hotmail.com • editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro Tiparul executat la SC EuronovisSRL 1 Vom folosi, fără vreo distincție, noțiunile de europartide, federații europene
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
poate fi un portofoliu care să cuprindă: bibliografie; portret „Ștefan cel Mare”; album de vederi „Ștefan cel Mare în istorie”; poster - anii de domnie, lupte importante, ctitorii, locul de veci, canonizare; proză - portret fizic și moral al domnitorului făcut de cronicarii vremii; schemă - trăsături fizice și morale reieșite din lecturile studiate; fragmente din lecturi istorice scoase de pe Internet; imagini preluate de pe Internet privind tema dată; cântece: „Ștefan, Ștefan Domn!”; „La mormântul lui Ștefan” - versuri de Șt. O. Iosif; desene realizate de
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
s-a perindat pe continentul nostru începînd cu acel secol, boala infecțioasă mai recentă prezentând o difuzibilitate și o mortalitate mult superioare celor înregistrate pe aceleași meleaguri în trecut. Nu putem identifica holera actuală nici măcar cu acea "pestă", descrisă de cronicarii medievali ca fiind caracterizată de abundente evacuări sangvinolente, căci prezența masivă a sângelui în fecale dovedește că nu fusese vorba decât de o dizenterie bacilară epidemică 3. Epidemiologii de la mijlocul secolului al XIX-lea au socotit necesar să facă o
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
s-a resimțit groaznica boală în mediul sătesc din Moldova, un modest slujbaș public din Țara Românească, serdarul Ștefan Fănuță (1787-1853), fost președinte al Tribunalului Agiei (Poliției) din București, membru al Sfatului Orășenesc și publicist, cunoscut îndeobște ca ultimul nostru cronicar sub pseudonimul de Zilot Românul, a consemnat, sub impresia evenimentului, la un an distanță amintirea flagelului în stihuri naive, prea puțin șlefuite. Ca un drept credincios fiu al Bisericii, dar într-un spirit destul de conservator, piosul serdar își exprima, în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]