6,873 matches
-
DE INSTITUȚII COMUNALE Deși au deținut un loc de primă importanță în asigurarea asistenței psihiatrice din Principate, ospiciile de mănăstire nu au fost singurele instituții specializate în această asistență. Alături de aceste ospicii, au coexistat unele instituții înființate din filantropie (milă domnească uneori), de comune (orașe, municipii) și chiar de comunități. Locul acestor instituții sanitare în cadrul istoriei psihiatriei românești este relativ modest. Importanța lor constă în semnificația lor generală, de asistență sanitară. În cadrul acestor instituții activitatea medicală s-ar fi putut desfășura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
când toate aceste articole sunt trecute în buget; pentru a li se da și tutun, nu li se dă decât o dată pe săptămână și în foarte mică cantitate". Din raport, pe lângă această mizerie materială, se desprinde și promiscuitatea morală care domnea la acest azil. "Slujile prevăzute pentru buget lipsesc și acelea care sunt după arătarea bolnavilor refuză să-i îngrijească, întrebuințându-i Domnul Inspector de acolo în trebile lui la casă și la vie". Brutalizarea bolnavilor era regulă. Cel mai grosolan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
fascinat într-atât încât, pentru a se putea reîntoarce, într-unul din anii de studii și-a vândut toată averea (după expresia sa: "așa cum își vinde alcoolicul ultima cămașă"). De altfel, Schiller afirmase odinioară că "nicăieri ca la Iena nu domnește o atât de înțeleaptă libertate și nu se găsesc pe o atât de mică întindere atât de mulți oameni superiori". Între Iena și Iași N. Leon stabilea asemănări. Era epoca centrelor universitare mici, cu excelentă ambianță de studiu. Având aceste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
un fel de hală dormitor destinată anului întâi, fiind unul dintre cei douăzeci și patru de „boboci“ găzduiți acolo. Când eram toți de față, diminețile și serile, își închipuie oricine ce vacarm se dezlănțuia. În după-amiaza de duminică de care voi vorbi, domnea însă o mare liniște în vasta încăpere, în ea neaflându-se decât eu și un alt student, care, ca și mine, citea. Făcuserăm cunoștință în urmă cu câteva zile, când amândoi ne înfățișaserăm cu bagajele la cămin. Îl chema Valeriu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Manolescu s-a folosit și se folosește, ca să zic așa, fără urmă de scrupul. Modelul Iorgulescu Cine a trecut pe la Uniunea Scriitorilor în primele zile după revoluție, sau chiar și în primele două-trei săptămâni, își amintește, desigur, ce atmosferă însuflețită domnea atunci în instituția noastră. Era pe holuri un necurmat du-te-vino de delegații străine, de gazetari adulmecători, de ofertanți sau de solicitanți de ajutoare, de scriitori foști exilați reveniți în patria izbăvită de dictatură, iar în sala mare de ședințe reactivatul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
se putea întâmpla acum, la Academia Bârlădeană. Ni se precizează că la reuniunile literare săptămânale ale Academiei care aveau loc joia, fie în ospitaliera casă a poetului G. Tutoveanu, fie în aceea a avocatului și profesorului de muzică Eugen Bulbuc, «domnea o vie atmosferă de emulație creatoare, participanții impunându-se prin verva ideilor, prin spiritul lor constructiv, prin patetismul convingerilor și idealurilor frumoasei vârste a tinereții». Vatra luminoasă de cultură, care era Academia, avea precedentele ei în revistele tradiționaliste care fuseseră
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
lor de tovarășa de viață a celui care greu își găsea liniștea pentru a se mai și odihni. Adrian Maniu era și devenise un obișnuit al casei. Venea entuziast și cu bucurie la prietenul său, deși avea „delicatețele” sale. Ghiulul domnesc de pe inelarul lui nu era mai niciodată același. Zăbovea des, dar fără exces, în fața unui pahar pe care îl cânta în fel și chip...Ionel Teodoreanu, avocatul și scriitorul avea și el verva lui. Cincinat împrăștia catrenele peste tot, după cum
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
venit cu niște camioane și au încărcat tot: cărți, tablouri, icoane și mobilele din bibliotecă, spune Gabriela, fiica lui V. Voiculescu într-un interviu publicat în Lumea magazin nr.4, 1997. — M-am trezit brusc în toiul nopții. În casă domnea o forfotă continuă. Pași grei răsunau pe parchet. Venise Securitatea. Printr o ușă întredeschisă am văzut în hol un bărbat în haină de piele, cu automatul agățat de gât. Prin fereastră se vedea o mașină mică, neagră, oprită în fața porții
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
duhnesc de fiecare răutate a lui Satan. Printre alte lucrări, a scris Principele (întrucât acesta este titlul pe care el l-a dat uneia dintre cărțile sale), în care portretizează pentru noi un astfel de principe încât dacă Satana ar domni în carne și oase și ar fi avea un fiu, căruia i-ar lasă moștenire suveranitatea după moartea sa, nu i-ar da alte instrucțiuni decât cele găsite în această carte 35. Deși cartea lui Pole a rămas în manuscris
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
să doresc să v-o trimit era nevoia ce ma frământa, și mă consumă și numai pot rămâne în această stare, mai ales că sărăcia mă face demn de dispreț și-mi sporește dorința pe care o am că acești Domni Medici să înceapă să mă întrebuințeze, fie și dacă ar fi că la început să mă pună să rotesc o iatră 186; fiindcă, daca apoi nu-i câștig de partea mea, atunci, nu aș mai putea să mă plâng de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
tu, Măria-ta, ca domn, fii bun și blând, fii bun, mai ales pentru aceia pentru cari mai toți domnii trecuți au fost nepăsători sau răi. Nu uita că, dacă 50 de deputați te-au ales domn, însă ai să domnești peste două milioane de oameni! Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace și de dreptate: împacă patimile și urele dintre noi și reintrodu în mijlocul nostru strămoșeasca frăție. Fii simplu, Măria-ta, fii bun, fii domn-cetățean; urechea ta să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
osebire de sex, de vrâstă, de condițiuni sociale, i-au ieșit înainte dincolo de barieră, ca un puhoi ce inundă câmpia, și nu voi uita niciodată uralele frenetice și nesfârșite ce au zbucnit din piepturile tuturora, când a apărut careta 72 domnească încunjurată de o ceată de călăreți țărani, trasă de opt cai de poștă, care veneau ca vântul într-un nor de colb, în pocnitul de harapnice și chiuitul surugiilor. Așa ceva nu se mai văzuse în Dorohoi. Impunătoarea și bărbăteasca figură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Vodă Carol, într-un cadru însă mult mai grandios, când s-a prezentat la tribuna camerei și a rostit următorul jurământ: "Jur de a fi credincios legilor țărei, de a păzi religiunea României, precum și integritatea teritoriului ei, și de a domni ca Domn constituțional". Președintele adunărei, Manolachi Costachi, adresă apoi Principelui următoarea cuvântare. "Măria Ta! În numele adunărei al cărei organ sunt, vin a Vă prezenta mulțămirile ei entuziaste și urările ce face pentru fericirea Domniei Măriei Tale... Națiunea ai cărei reprezentanți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
începutul domniei lui Vodă Carol n-a putut fiu scutit de oarecare zbuciumări. Noul regim venea în urma unei revoluțiuni de palat, în urma domniei agitate a lui Vodă Cuza, într-un timp pe când partizele politice, nefiind bine diferențiate, o întreagă confuziune domnea în spirite, pe când ideea liberală era taxată de subversivă, de anarhistă, iar ideea conservatoare de reacționară, separatistă, pe când principiul monarhic nu era bine împlântat în inima poporului. Prin urmare, spiritul public în continuă oscilațiune, întocmai ca și o mare rădicată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în fine, argumentele ad hominem 104 întovărășite de lovituri de perină care au raliat în sfârșit toate părerile asupra numelui "Junimea". De la prima ședință m-am simțit foarte îndemână în acest mijloc unde politica era cu totul exclusă și unde domnea spiritul de colegialitate cel mai intim, într-o atmosferă cu totul neatinsă de grijile și ocupațiunile zilnice ale vieței. Ce veseli și tineri eram noi pe vremea aceea? Ce plini de iluziuni și speranțe! Mulți dintre noi eram mușcați de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mânios răspunsei: Pentru Dumnezeu! Ce vreți, domnilor?... Să vă spun numaidecât că vulpea a fost bearcă 137, asta n-o pot face nici în ruptul capului, măcar de m-ați duce la spânzurătoare. Un strașnic hohot de râs peste care domnea, se înțelege, râsul lui Codreanu, întâmpină vorbele mele. Dânșii habar n-aveau că eu îi trăgeam pe sfoară cu povestea lui Odobescu. Dar culmea nu-i aici. Catrințaș, care ședea în picioare și ne asculta cu mâna la gură, avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
care se întemeiază pe alternanța stărilor de somn și veghe (sentiment pierdut de speța umană scrie el încă din jurul anului 1850). Muzica prin elementul melodic este un produs al stărilor de tensiune de la adormire la trezire: "Acest element inconștient care domnește în vis, care domnește în elementul muzical tocmai în ceea ce este melodic, trebuie preluat în arta predării, pentru a depăși materialismul prin arta educației" (11, p. 140). Desenul este o imitare a formei relevate în stare de trezire. Așadar, desenul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
alternanța stărilor de somn și veghe (sentiment pierdut de speța umană scrie el încă din jurul anului 1850). Muzica prin elementul melodic este un produs al stărilor de tensiune de la adormire la trezire: "Acest element inconștient care domnește în vis, care domnește în elementul muzical tocmai în ceea ce este melodic, trebuie preluat în arta predării, pentru a depăși materialismul prin arta educației" (11, p. 140). Desenul este o imitare a formei relevate în stare de trezire. Așadar, desenul și muzica sînt expresii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ci pe aplicarea lor în viața socială. Întemeindu-se pe afirmația lui Tertulian Anima est natura liter christiana (sufletul este de la natură creștin), G. G. Antonescu aprecia că în fiecare om există o cerință ascunsă care tinde ca spiritul să domnească asupra simțurilor și, în consecință, dacă în procesul educației se face apel la această cerință, elevul s-ar simți onorat și și-ar mobiliza forțele pentru a-și învinge tendințele rele. În concepția lui G. G. Antonescu, educația religioasă este
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1867-1918 și lupta sa pentru unire, E.D.P., București, 1974; VICTOR ȚÂRCOVNICU, Istoria învățămîntului din Banat pînă la anul 1800, E.D.P., București, 1978; NICOLAE ANDREI și GH. PÂRNUȚĂ, Istoria învățămîntului din Oltenia, Editura "Scrisul Românesc", Craiova, 1977. 44. ȘTEFAN BÂRSĂNESCU, Academia domnească de Iași, 1711-1821, E.D.P., București, 1962; ARIADNA CAMARIANO-CIORAN, Academiile domnești din Iași și București, Editura Academiei R.S.R., București, 1971; ELENA GRIGORIU, Istoricul Academiei Domnești de la Sf. Sava (Contribuții documentare), E.D.P., București, 1978. 45. C. C. GIURESCU et al., Istoria învățămîntului din
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
oamenii care trăiesc în condiții de nelibertate. în povestirile care au fost scrise după această călătorie, vorbește despre oamenii care tânjesc în lanțurile vieții, care se chinuie și suferă pe nedrept. Un loc al suferinței era și Siberia, iar nedreptatea domnea și aici: în „Insula Sahalin” viața este ca o închisoare în care oamenii sunt condamnați la suferință. Diferitele grupuri care trăiesc acolo sunt o adunătură întâmplătoare din care fac parte diferiți oameni. Chiar familiile cu copii trăiesc în așa fel
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
către Marea Operă? Minunile Curții-de-Argeș Se văd trei, însă există dispute între arheologi cum că ar fi mai multe monumente construite pe temeliile celor preexistente. Sunt celebrări în piatră ale dorului de Dumnezeu al românilor: ruina Bisericii Sân Nicoară, Biserica Domnească Sf. Nicolae și Biserica episcopală, numită și Mănăstirea Curtea de Argeș. Acestea sunt monumentele de care se leagă începuturile statului feudal al Țării Românești, pe care călători celebri ca sirianul Paul de Alep sau Robert Ainslie ori pictori ca Bouquet și Lancelot
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
înălțat, se pare, pe ruinele unui mai vechi lăcaș de cult din secolul XIII , fapt relevat de arheologi, care au confirmat că molozul provenit de la biserica din incinta curții, ruinată în 1330, a fost risipit în jurul noii biserici Sf. Nicolae Domnesc și în fața turnului intrării, în 1351-1352. Noul lăcaș, conservat până astăzi în stare bună, ctitorie începută de Basarab I, finalizată de Nicolae Alexandru la 1352, aparține „variantei constantinopolitane a tipului arhitectonic de plan cruce greacă înscrisă” , cu naosul larg, sub
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
dinastică a Mușatinilor, cât și pe stema Principatelor Unite și chiar și pe unele peceți ale unor domni din Muntenia, care au recunoscut astfel rudenia cu vreo familie domnitoare din Moldova sau exercitarea autorității în ambele tări, în care au domnit, cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazul lui Gheorghe Duca, ce a cerut în 1679, în cea de-a treia domnie, să se graveze pe sigiliul de stat al Țării Românești acvila cu crucea în cioc și bourul. Analizând
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
formelor sale sacre, să facem o scurtă digresiune, imaginându-ne că putem fi părtași la deschiderea unui mormânt voievodal...al lui Basarab, al lui Vladislav, al lui Neagoe, al unui Negru-Vodă. în 1920, după săpăturile întreprinse în Biserica Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Argeș, istoricul V.Drăghiceanu uimea comunitatea științifică prin Jurnalul său de săpături, în care a descris fondul istoric, numismatic și heraldic de o valoare excepțională descoperit:14 morminte domnești, unele neidentificate, cîteva profanate, dispuse ordonat, de parte și de
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]