KorAP: Find »[drukola/base=e & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...195 196 197 ...222 >

5,533 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

du? le s? �nceteze s? se mai amestece �n afacerile interne ale Rom�niei. Sovietul Soldă? ilor (de la Socola) a dat un r? spuns bombastic: Punctul 1: toate zvonurile privind o posibil? demonstra? ie de for?? ruseasc? sau orice alt? demonstra? ie din ziua de 23 martie s�nt false. Nici o trup? ruseasc? stă? ionat? �n zona Ia? i, Vaslui sau Socola nu va participa la astfel de demonstra? îi; Punctul 2: spre deosebire de Rusia ? arist? , noua Rusie revolu? ionar? nu inten? ioneaz

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
este s? n?toas?; Punctul 4: Toate zvonurile privind sl? biciunea Armatei ruse s�nt false. Aceast? nou? Armat? rus? democrat? este mai puternic? dec�ț oric�nd. Lumea va vedea de ce este �n stare aceast? nou? Armat? rus? �bazat? pe democra? ie�; ?i asta destul de cur�nd86. Dar �n atmosferă general? de pr? bu? ire ? i anarhie, aceste cuvinte nu prea aveau leg? tur? cu realitatea. �n ziua de 23 martie, c�teva unit?? i ruse? ți r? zvr? țîțe ? i?au f? cut apari

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
vre? i s? ne ajută? i s? ne traducem �n via?? reformele interne ? i s? ne ob? inem drepturile cet?? ene? ți. Dar trebuie s? �n? elege? i c? dreptul oric? rui popor de a fi st? p�n �n casa lui nu într? �n discu? ie�. Apoi, cu majuscule ? i caractere aldine grase: �NOI, ROM�NII, VREM ? I NOI S? FIM ST? P�NI �N CASĂ NOASTR?! � Apoi: �R? zboiul acesta v? a g? sit pe voi, ru? îi, al? turi de noi (adic? de rom�ni) �n ajunul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ru? îi, al? turi de noi (adic? de rom�ni) �n ajunul realiz? rîi reformelor la care am visat mereu �n ultimii cincizeci de ani de via?? constitu? ional?. A sosit acum ceasul; peste c�teva zile, Camera Rom�n? va lua �n discu? ie proiectele unei reforme agrare ? i electorale ? i, odat? cu aceste reforme, to? i cei din ? ara noastr? vom participa la procesul de restructurare a vie? ilor noastre ? i vom deveni cet?? eni liberi. Dac? mai exist? �nc? piedici �n calea acestui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i lucruri. Apoi Iorga s? a ridicat ? i a r? spuns, explic�ndu? i c? este con? tient de tot ce se petrecea ? i c? revolu? ia rus? deschisese por? ile �n fă? a anarhiei. Germania va profita cu siguran?? de situa? ie. Era con? tient de marile defecte ale guvernului Br? tianu, dar, ? i aici Iorga ? i?a ridicat glasul că ? i cum ar fi vrut s? fie auzit acolo unde se s? pau tran? eele: �Dar nu? mi pas? cine poart? stindardul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
dec�ț steagul ? i doar steagul ?? rîi noastre �l ap? r�95. Lui Iorga i se oferea o mare ? ans? , adic? s? devin? liderul ? i purt? torul de cuv�nt al genera? iei care avea s? ias? din tran? ee. O genera? ie care �ncepea s?? l priveasc? că pe liderul ei din cauza evidentei sale sincerit?? i, onestit?? i ? i incoruptibilit?? i (cunoscute de toat? lumea din ? ar? ? i neconstituind tr? s?turile majore printre conduc? torii Rom�niei de atunci). Priveau spre

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
unoscute de toat? lumea din ? ar? ? i neconstituind tr? s?turile majore printre conduc? torii Rom�niei de atunci). Priveau spre el pentru c? era un lupt? tor �nfl? c?raț, ca ? i un orator ? i animator de o erudi? ie f? r? egal. Istoricul? politician Iorga putea deveni un mare lider politic! Din nefericire pentru Rom�nia, va pierde aceast? ? ans?. O dat? cu venirea verii, armata rom�n? a �nceput ofensiva la Putna. Ar fi fost �ncununat? de reu? it

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
lupte cr�ncene ? i pierderi cutremur? toare de partea rom�n? �n timpul �ncle? ț? rilor corp la corp; dar rom�nii au r? mas neclinti? i. La Ia? i pluteau incertitudinea ? i teamă deoarece buletinele militare ? i alte ? tîrî care reu? eau s? ajung? acolo erau rare. Fiul cel mai mare al lui Iorga, Petru, lupta �n linia �nt�i. �n zilele acestea de team? , veneau uneori din furtună de fier ? i foc unele ? tîrî �ntunecate neconfirmate. Alteori, ? tîrî lini? titoare aduceau speran??. �n cele din

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ia Francez? a putut p? stră ? i transmite posterit?? îi realiz? rile pe care acesta le ură at�ț de mult. ?i avertiza: �Mul? imile fl? m�nde consider? �ntotdeauna c? guevrnul e vinovat ? i v? d salvarea �n opozi? ie... Fiecare revolu? ie �? i are propriul ei Robespierre; nu exist? dec�ț o singur? solu? ie, aceasta este ceea ce ne �nva?? experien? a istoric? 103. Lenin a �nceput negocierile pentru o pace separat?. Dezertarea ru? ilor face ca pozi? ia Rom�niei s? fie

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nu a f? cut politic? �n timpul r? zboiului ? i cu at�ț mai pu? în a participat la tragi? comedia unui guvern colabora? ionist; a r? mas la Ia? i. Că s? capete legitimitate, guvernul Marghiloman a organizat alegeri sub ocupă? ie inamic?. Cuza a fost ales ? i l? a atacat violent pe Br? tianu �n Parlament 111. Dup? alegeri, guvernul Marghiloman ? i?a continuat politică pe aceea? i linie că ? i mai �nainte. Că s? le fac? pe plac germanilor, el a �nceput

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
dansatoarea Zizi Lambrino că s? se c? s?toreasc? cu aceasta. Dup? acest gest pripit, a fost arestat ? i, drept pedeaps? , exilat p�n? �n toamn? la M? n?știrea Bistri? a. Carol era elevul lui Iorga. Primise cea mai bun? educa? ie posibil? ? i nu numai de la Iorga. Nu felul �n care fusese educat constituia problema prin? ului Carol, ci mai cur�nd felul cum se comportă. Scandalul a avut un efect zguduitor asupra deja greu �ncercatului cuplu regal. Iorga consideră c? Prin

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
mare complexitate spiritual?. O alt? carte interesant? este Originea ? i dezvoltarea statului austriac (Ia? i, 1918). Iorga a prezentat cre? terea Statului ? i a Imperiului Austriac, care s? a produs �ntr? o manier? conjunctural? oarecare, aproape f? r? nici o evolu? ie organic?. O cultur? ? i un mod de via?? au ap? rut totu? i �n timpul domină? iei habsburgice. Iorga nu a pierdut ocazia s? scoat? �n eviden?? importan? a caracterului universal al catolicismului �n acest proces sau pe cea a papalit?? îi, tr

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a dezmembrat. Istoricul I. Nistor ? i I. Flondor, am�ndoi na? ionali? ți rom�ni bucovineni ? i prieteni ai lui Iorga, au preluat conducerea la Cern? u?i, contrabalans�nd c�teva slabe ini? iative ucrainene autonomiste. Au lansat o invită? ie armatei rom�ne, iar la 16 noiembrie 1918 Bucovina se unea cu Rom�nia. Iorga exclama �ntr? un editorial: �Moldova lui ? tefan cel Mare s? a ridicat din nou�118. Apoi, brusc, prima păgîn? a �Neamului rom�nesc� era acoperit? de

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nu este ceva pe care po? i conta�123. NOTE TRIUMFUL NESIGUR Vreau s? c�nt muzică ce? mi place mie, sau nu c�nt deloc. Bismark Bismarck ? tia c? politică este arta posibilului. Nu se putea imagina o contradic? ie mai mare dec�ț cea dintre Realpolitik ? i S? m?n? torism. �n 1918, visul rom�nilor p? rea s? se fi �mplinit dincolo de cele mai fantastice visuri ale na? ionali? tilor. Take Ionescu a v? zut por? ile raiului deschiz�ndu? se

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
mai exac? i: cum credeau �n 1918 aceste popoare c??? i vor hoț? r� viitorul? Fostele imperii care st? p�niser? aceste regimuri fuseser? state multina? ionale. Acest lucru a dus la mari valuri de migra? îi ? i transferuri de populă? ie. Trasarea grani? elor conform principiului etnic devenea problematic?. Iorga era un admirator aproape f? r? rezerve al celuilalt om al secolului al XIX-lea, pre? edintele Wilson. Vom �mp? r? i perioadă interbelic? �n dou? p? r? i. Prima, de la 1918

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
plin? de speran? e cu o reform? agrar? , cea mai radical? din Europa postbelic? , f? c�nd dreptate la mai mult de 80% din rom�ni: ??r? nimea. Rom�nia Unit? (numit? �Rom�nia Mare�) a debutat �n nouă via?? cu o constitu? ie democrat? ? i votul universal 2. De? în�nd resurse bogate, i se spunea �o frumoas? făt? de m? ritat cu o zestre bogat? �. Ce altceva �? i mai putea dori o na? iune? Din nefericire, tabloul acesta roz nu prea reflectă realitatea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c�nd se �mplinesc. Acest lucru pare s? fie adev? raț pentru na? iunile Lumii a Treia, iar Rom�nia era mai mult dec�ț orice o na? iune subdezvoltat?. Că �n multe alte ?? ri ale Lumii a Treia, cea mai �nalt? aspiră? ie � �n Rom�nia era numit? �unitatea na? ional? � (azi i se spune �eliberarea na? ional? � � fusese realizat?. Problemele aproape de nerezolvat erau considerate că secundare �n timpul acestei lupte pentru eliberare na? ional?. Problemele acestea au ie? it dureros la iveal? , iar rom

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
na? ional? nu reprezenta un panaceu universal; ea avea s? adauge noi probleme la binecunoscutele probleme vechi. Unitatea na? ional? fusese realizat? cu pre? ul includerii minorit?? ilor � numite na? ionalit?? i conlocuitoare �, care alc? tuiau aproximativ 30% din populă? ie. �nainte de 1918 (cu excep? ia evreilor), nu există practic nici una. Din aceste minorit?? i, ungurii ? i evreii erau cei mai numero? i, plasa? i strategic ? i problematici. Alc? tuiau �mpreun? aproape dou? milioane ? i jum? țațe, un 15% deloc

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
victorioase) era at�ț de mare, �nc�ț toate noile state na? ionale din Europa central? ? i de sud? est adoptaser? sisteme democrate; a? a cum a f? cut ? i Rom�nia. Toate aceste schimb? ri erau consfin? ițe de nouă constitu? ie din 1923. Dar instaurarea unei democra? îi muncitore? ți este mai dificil de realizat. �n zona aceasta, condi? îi favorabile democra? iei existau doar �ntr? o singur? ? ar?: Cehoslovacia, mai ales �n Boemia. Acolo, democra? ia ar fi reu? it s? se instaureze

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ai ales �n Rom�nia), democra? ia, că s?? l cît? m pe Maiorescu, r? m�nea o �form? f? r? fond�. Cum spunea Iorga, democra? ia nu era �organic� bazat? pe tradi? iile ?? rîi. Nu există nici un precedent istoric de democra? ie �n Rom�nia. Prima ei �ncercare, criza, ? i fluxul �n plin? cre? tere al fascismului au spulberat? o. Rom�nia nu avea o burghezie autohton? , nici un standard viabil de contracarare a demagogiei politice, nici un nivel educa? ional care s? ajute electoratul s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
iunii. Este datoria să moral? s? aib? grij? că acestea s? r? m�n? a?a, deoarece numai r? uf? c?torii cuteaz? s? ignore aceste reguli. �n opera să, istoricul relateaz? izb�nzile ? i nenorocirile din trecutul na? iunii lui, ? i, gra? ie acestui fapt, se transform? �ntr? un fel de �str? mo? �. Astfel �nc�ț este datoria lui s? se pronun? e asupra alternativelor curente. �F? c�nd acest lucru, el nu?? i dep?? e?te sarcinile, ci mai cur�nd le �ndepline? te

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ț�rziu locul de na? tere al extremei drepte rom�ne. Perioada dintre 1918 ? i 1921 avea s? fie o perioad? de tulbur? ri de st�nga pe tot cuprinsul Rom�niei. La 13 decembrie 1918, a fost o demonstra? ie de st�nga �n fă? a Teatrului Na? ional de la Bucure? ți, care s? a transformat �ntr? o procesiune insurec? ional? care s? a �ndreptat spre Palatul Regal, strig�nd �Tr? iasc? Republică! � S? a tras �n mas? �mpotriva demonstran? ilor. Mi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
privind votul universal ? i reforma agrar?. Dup? reintrarea Rom�niei �n r? zboi, �n noiembrie 1918, regele a renun? at la colaborarea cu guvernul Marghiloman ? i l? a numit prim? ministru pe generalul C. Coand?. Dat fiind c? acesta primise o educa? ie francez? , era cea mai indicat? persoan? că s? trateze cu generalii Franchet d�Espray ? i Berthelot. Peste c�teva s? pt? m�ni, Ion Br? tianu devenea din nou prim? ministru. �n toamnă lui 1918, generalul (ulterior Mare? alul) Prezan a dat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ei ? i mai ales fă?? de na? ionalitatea rom�n?. Rom�nii preferau unirea cu cona? ionalii lor. La mijlocul lui martie 1919, colonelul Vyx i? a �nm�nat o not? lui K�rolyi, prin care �l anun? a c? liniile de demarca? ie care trasau �naintarea trupelor cehe, rom�ne ? i iugoslave (trasate �n multe cazuri peste zone locuite incontestabil de unguri) urmau s? fie considerate drept grani? e provizorii. �n acest moment disperat, singura posibilitate r? mas? era apelarea la solidaritatea internă? ional? a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
p? rerea generalului american Hill Bandholz (de? i nu s�nt pu? ini cei care �i pun la �ndoial? capacitatea de a?? i aminti exact ceea ce s? a �nt�mplat atunci) ? i a ? efului Misiunii Italiene la Budapesta, colonelul Romanelli. Dar �n compară? ie cu jaful la care s? au dedat Puterile Centrale �n Rom�nia, ac? iunile de la Budapesta ale trupelor rom�ne ar putea fi considerate drept ni? te flecu? te? e. Iorga �? i amintea c? for? ele rom�ne au recuperat din

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]