5,962 matches
-
secolului al XIX-lea, activitatea minieră a orașului a intrat în declin. Orașul păstrează numeroase monumente: "Coloana" dedicată "Preasfintei Treimi" din piață cu același nume, "Biserică Sfântă Ecaterina", în stil gotic, "Casă Hallenbach", tot în stil gotic, "Starý zámok", "Klopačka", edificiu din 1544, biserica gotica "Frauenberg", dedicată Preacuratei Fecioare Maria, si, în sfârșit, elegantă "Piargska brâna" (poartă orașului) construită în anul 1544 și refăcuta în 1751. Banská Štiavnica este înfrățita cu cinci orașe ale lumii:
Banská Štiavnica () [Corola-website/Science/297387_a_298716]
-
albă - martor taciturn al acestor timpuri de demult apuse se înalță astăzi pe un dîmb la întrare în oraș. Tot aici a fost instalată și statuia din bronz a lui Vasile Lupu, domnitor al Țării Moldovei în anii 1634-1653. Acest edificiu este unul dintre primele monumente de arhitectură moldovenească medievală și a fost ridicat conform voinței domnești. Târgul a cunoscut o înflorire economică în timpul domniei (1634-1653) lui Vasile Lupu, care a refăcut lacul Orheiului, a construit poduri, a reamenajat mai multe
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
modern, neoromânesc și neoclasic. De asemenea, se efectuează lucrări de amenajare publică. Se planifica construcția unui dig împotriva inundațiilor și ridicarea catedralei în Piața Unirii. Proiectul acestei catedrale a fost realizat, dar lucrările de construcție sunt stopate în 1944. Printre edificiile noi apărute la Soroca pot fi menționate clădirea gimnaziului pentru băieți „A.D. Xenopol” (după 1932), farmacia (1934) ș.a. Este cunoscut și un plan al orașului din perioada interbelică, anterior anului 1924, unde sunt indicate străzile și principalele clădiri. În 2012
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
fie rău. Meniul trebuia să conțină „zeamă de lămâie, zeamă de portocale, mai târziu ceai, pe urmă lapte”, fără pâine și carne. În 1951, Stancu a publicat volumul "Călătorind prin URSS. Note și impresii de drum". El a scris despre edificii semnificative pentru „mișcarea comunistă internațională”. S-a plimbat pe sub zidurile Kremlinului, a vizitat Muzeul lui Lenin, Mausoleul lui Lenin, Galeriile Tretiakov, Biblioteca Lenin, Muzeul Marii Revoluții din Octombrie, strada Gorki, Piața Roșie. Cu „evlavie”, în numeroase rânduri, Stancu și-a
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
și Kaunaiainen alcătuiesc o populație de peste 1.000.000 de locuitori. În această zonă există 29% din locurile de muncă și o treime din produsul intern brut al Finlandei. Helsinki fiind un oraș important, întâlnim sediul guvernului statului dar și edificii culturale, educaționale sau de cercetare. În regiunile din împrejurimile orașului se întâlnesc în total 8 universități și 6 parcuri tehnologice. 80% din sediile companiilor străine aflate în Finlanda se află în Helsinki și zonele învecinate. Creșterea populației urbane se datorează
Helsinki () [Corola-website/Science/296644_a_297973]
-
este una din cele mai active din țară. În acest sens "Teatrul de Stat", "Teatrul Arcadia" și "Filarmonica de Stat" au secții maghiare. După religie, maghiarii orădeni sunt în cea mai mare parte romano-catolici sau reformați. Printre cele mai importante edificii religioase sunt Bazilica Romano-Catolică, Biserica "Sfântul Ladislau" și Biserica Reformată "Olosig". În ceea ce privește mass-media, există mai multe ziare în limba maghiară, precum "Reggeli Újság" și "Bihari Napló". Totodată postul de radio "Partium "emite în limba maghiară, iar postul de televiziune local
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
și încheind cu toamna, când au loc "Festivalul Toamna Orădeană" și "Săptămâna Teatrului Scurt", în lunile septembrie-octombrie. Printre cele mai importante instituții de cultură din Oradea este Teatrul de Stat. Clădirea Teatrului de Stat este una dintre cele mai însemnate edificii de patrimoniu din Oradea. Proiectul a fost întocmit de renumita firmă de arhitecți Fellner și Helmer din Viena, iar realizarea lui, care a durat doar 15 luni, din 10 iulie 1899 până în 15 octombrie 1900, s-a derulat sub asistența
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
care a făcut numeroase donații, cât și de sprijinul unor personalități importante ca Radu Rosetti, Vasile Pârvan, Alexandru Tzigara-Samurcaș, Nicolae Iorga, etc. Muzeul Militar Național din Oradea se află într-o clădire în stilul secesiunii vieneze de pe strada Armatei Române. Edificiul a fost construit în 1895 pentru armata ungară. Festivitatea de deschidere a punctul muzeistic militar Oradea a avut loc la 26 decembrie 1971, deși aceasta trebuia să aibă loc cu doua luni înainte, la 25 octombrie. Patrimoniul muzeului este alcătuit
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
zonă un mic sat de pescari. Astăzi cea mai mare parte din insulă este ocupată de impresionantul "Palais de Justice" și de catedrala "Notre-Dame de Paris". Insula este conectată cu sora sa mai mică, "Île Saint-Louis", care este ocupată de edificii construite în secolul XVII și XVIII. Caracteristicile majore ale Parisului sunt cheiurile străjuite de copaci de-a lungul Senei - în special malul stâng cu vânzătorii ambulanți de cărți (faimoșii "buchiniști"), podurile istorice care traversează Sena, celebrele bulevarde precum "Champs-Élysées" precum și
Paris () [Corola-website/Science/296639_a_297968]
-
lui Ștefan cel Mare, arhitectura se caracterizează prin individualizarea unui nou stil pentru Țara Moldovei. Aceste se deosebește prin prezența elementelor arhitecturale de influență străină, ce se îmbina cu tradiția locală. Are loc îmbinarea arhitecturii bizantin-orientale cu cea occidentală. Majoritatea edificiilor construite în acele vremuri se caracterizează printr-o arhitectură de model popular românesc combinat cu elemente decorative de factură gotică și bizantină. S-au reconstruit principalele cetăți menite să apere țara, în special a celor de pe Nistru: Hotin, Soroca, Tighina
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
parcurge cea mai înfloritoare perioadă, rolul său instituțional cunoscând o dezvoltare aparte, mai ales în domeniile de interes public: urbanistic, administrativ, cultural, asistență socială. Fenomenul se reflectă în plan constructiv prin lucrările de infrastructură, de amplificare, înnoire și înzestrare a edificiilor reprezentative pentru o curte și o cetate princiară. Palatul Principilor de la Alba Iulia va fi folosit vremelnic și de Mihai Viteazul ca reședință, o dată cu Unirea Principatelor de la 1600. La Alba Iulia, în a doua jumatate a secolului XVI, viața de
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
de la Guraslau, la 3 august 1601. Pe o măgura din acea zonă, un impunător monument veșnicește memoria celui care a împlinit cel dintâi străvechiul vis de unire a românilor. Zestrea monumentelor de arhitectură din județ, în afară unor cetăți și edificii monumentale, este deosebit de bine reprezentată și prin bisericile de lemn, în număr de peste 70, datând din secolele XV-XVII, lucrări de arhitectură populară de o inestimabila valoare. Cele mai frumoase exemplare pot fi văzute în localitățile Fildu de sus (biserică datând
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
arătat o mai mare dorință de colaborare cu ocazia alegerilor organizate la începutul lui mai de Lascăr Catargiu. Numai că, ingerințele administrative, dar și nemulțumirea unor electori față de radicali și fracționiști îndeosebi, care prin atitudinea lor puseseră în pericol precarul edificiu politic instituit în 1866, asigurau un succes consistent coaliției grupărilor conservatoare, marcându-se astfel un moment important în viața politică românească, prin depășirea instabilității guvernamentale și inaugurarea unei perioade de ordine constituțională și construcție legislativă. Pierzând puterea în asemenea împrejurări
Partidul Național Liberal (România) () [Corola-website/Science/296892_a_298221]
-
de coloane mai mici, aflate în intercolumniile colonadei exterioare. Porțiunile intercolumnice ale arhitravei sunt ornate cu busturi de compozitori celebri. Colonada interioară formează latura deschisă a unei loggii spre care dau ușile foaierului principal. Sala scării cuprinde întreaga înălțime a edificiului. Acest spațiu este considerat a fi capodopera lui Garnier, drept cea mai îndrăzneață inovație în domeniu din secolul al XIX-lea, deoarece realizează integrarea unor nivele de înălțimi diferite într-un ansamblu unitar. Pictura de tavan a operei a fost
Opéra Garnier () [Corola-website/Science/296919_a_298248]
-
m și lat de 18 m, cu uși glisante din stejar în trei zone distincte, cu geam de cristal, construite pe schelet metalic. Galeria conduce către spațiile reprezentative ale corpurilor de clădire. Ea se găsește în latura de est a edificiului, cu deschidere spre Piața Unirii. Acest spațiu a început să capete formă printr-un concurs de propuneri de finisare, acestea materializându-se prin prezentarea de machete de la scara 1/21 la mărime naturală în șantier. Ca finisaj, plafoanele sunt realizate
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
Cele mai multe dintre aceste construcții au fost proiectate de Giacomo Quarenghi sau Carlo Rossi. Fosta capitală imperială are foarte multe și prestigioase instituții de învățământ și cultură: Universitatea de Stat din Sankt Petersburg ocupă câteva clădiri de pe insula Vasilievski, inclusiv uriașul edificiu baroc al Colegiului al Doisprezecelea (1722-1744); Academia de Artă din Sankt Petersburg (1764-1788) se ridică în fața unui chei împodobit cu grifoni și sfincși egipteni autentici; Institutul Smolnîi (1806-1808), inițial prima școală pentru femei din Rusia, a fost ales de Lenin
Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/296896_a_298225]
-
din România, a fost renovat și astăzi este considerat ca simbolul municipiului. Geamia veche și sinagoga veche se mai pot încă vedea (a doua nu mai are acoperiș), iar Moscheea nouă construită în 1910 în stilul maur se poate vizita. Edificiul roman din secolul II sau Farul zis Genovez (construit în 1860 de inginerul francez Blaise-Jean-Marius Michel, denumit de turcii otomani „Mișel Pașa”, pe soclul genovez din Evul Mediu) sunt, împreună cu biserica grecească de pe Bd. Mircea cel Bătrân, cele mai vechi
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
Timp de aproape 150 de ani cetatea nu a mai suferit asedii. Ultimul voievod român care a încercat o recuperare a ei a fost Mihnea al III-lea, dar acest lucru nu a făcut altceva decât să ducă la refacerea edificiului și la fortificarea orașului. Treptat cetatea din insula își pierde importantă. Ultima oară când e folosită drept bastion de apărare a fost în timpul luptelor ruso-otomane (1768-1774). Deși a fost cucerita de ruși, cetatea revine turcilor care fortifica orașul, devenind magazie
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
poștă și telegraf. Existau patru școli de fete și opt de băieți, având în total 694 de elevi, si un gimnaziu cu 168 de elevi; cultele religioase aveau șase biserici ortodoxe (întrucât în perioada otomană cultul creștin nu putea construi edificii de cult, majoritatea datează de dupa 1830, una singură, biserica „Sfanțul Nicolae”, fiind o geamie musulmană transformată, iar biserică „Adormirea Maicii Domnului” fiind construită deasupra unei biserici subterane care a funcționat în timpul dominației turcești), o capelă catolică și două temple mozaice
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (în , în ) este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii gotice din Transilvania. Edificiul a fost ridicat în Piața Centrală din Cluj și se numără printre monumentele emblematice ale orașului. Este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). Biserica Sf. Mihail
Biserica Sfântul Mihail din Cluj () [Corola-website/Science/298216_a_299545]
-
printre monumentele emblematice ale orașului. Este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). Biserica Sf. Mihail din Cluj este considerată a fi unul dintre cele mai impozante edificii de cult din România, cu 70 de metri lungime (locul al cincilea în țară după Biserica Neagră din Brașov, Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia, Catedrala Evanghelică din Sibiu și Catedrala Romano-Catolică din Oradea) și cu o înălțime maximă a
Biserica Sfântul Mihail din Cluj () [Corola-website/Science/298216_a_299545]
-
și parohul. Această libertate s-a materializat inclusiv prin ridicarea unei biserici parohiale. Biserica a fost înălțată pe un teren care servise drept cimitir și unde existase o capelă dedicată Sf. Iacob. Au rămas foarte puține date referitoare la ridicarea edificiului. Principalul document păstrat este unul eliberat de curtea papală de la Avignon, din ianuarie 1349, prin care li se iertau păcatele celor care ar ajuta financiar construcția lăcașului. Construcția s-a desfășurat în două faze: prima a început în anul 1316
Biserica Sfântul Mihail din Cluj () [Corola-website/Science/298216_a_299545]
-
prăbușire. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic, de pe fațada de nord, fiind terminat în 1860. Turnul a rămas și astăzi ca cel mai înalt turn de biserică din România. În perioada reformei protestante edificiul a deservit pe rând diverse comunități religioase: astfel, în perioada 1545-1558, a fost biserică luterană, între 1558 și 1566 a devenit calvinistă, iar din 1566 a devenit biserică unitariană, ramânând astfel pentru o perioadă de 150 de ani, până când a
Biserica Sfântul Mihail din Cluj () [Corola-website/Science/298216_a_299545]
-
romano-catolice, ca urmare a Contrareformei. După revenirea la catolici, biserica a fost restaurată sub influența barocului de către artiștii Johannes Nachtigall și Anton Schuchbauer, sub îndrumarea parohului János Biro. Tot atunci cei doi artiști au realizat amvonul. De-a lungul vremii, edificiul a fost martor la diverse momente importante: aici a fost botezat Matia Corvin, regina Izabella a predat în lăcaș însemnele regale trimișilor împăratului Ferdinand I. Aici au fost investiți principi ai Transilvaniei Gabriel Bethlen, Sigismund Rákoczi, Sigismund Báthory și Gabriel
Biserica Sfântul Mihail din Cluj () [Corola-website/Science/298216_a_299545]
-
bisericii a fost mutat în fața Bisericii Sf. Petru din Cluj. În schimb, parohia a fost despăgubită cu unele terenuri din zona centrală a orașului, terenuri pe care biserica a ridicat cele 2 clădiri „în oglindă” de pe actuala stradă Iuliu Maniu. Edificiul este o biserică gotică de tip hală, cu un cor boltit în cruce pe ogive și flancat de altare laterale. Bolta, vitraliile și sculpturile se remarcă prin măreția specifică a catedralelor gotice. Deasupra porții de intrare se află un blazon
Biserica Sfântul Mihail din Cluj () [Corola-website/Science/298216_a_299545]