5,930 matches
-
reține vreo culpă medicală, considerându-se că atitudinea terapeutică a fost judicios indicată și corect efectuată, însă ineficientă, datorită prezentării tardive a femeii la spital. Se concluzoniază că decesul s-a "produs din vina femeii, prin supunere voluntară la manevre empirice în condiții septice cu scop abortiv, ca au produs complicații grave ireversibile". 2.4. Referat asupra decesului matern prin avort, B.V.19 B.V., de 21 de ani, căsătorită, a fost internată în 26 martie 1984 ora 14, la Spitalul Clinic
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
stării generale, pentru ca ulterior starea să i se agraveze prin apariția unei insuficiențe hemodinamice care nu a răspuns la terapia administrată, pacienta decedând la 29.03.84. Diagnostiul anatomo-patologic pus de IML nu conține nici o afirmație referitoare la manevre abortive empirice. Deși se concluzionează că: Decesul s-a produs din vina femeii prin supunere voluntară la manevre empirice în condiții septice cu scop abortiv recunoscute" se consideră că la secția de OG a spitalului Buzău decizia de efectuare a chiuretajului uterin
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
răspuns la terapia administrată, pacienta decedând la 29.03.84. Diagnostiul anatomo-patologic pus de IML nu conține nici o afirmație referitoare la manevre abortive empirice. Deși se concluzionează că: Decesul s-a produs din vina femeii prin supunere voluntară la manevre empirice în condiții septice cu scop abortiv recunoscute" se consideră că la secția de OG a spitalului Buzău decizia de efectuare a chiuretajului uterin pe un status clinic de "Avort toxico-septic luna a III-a" a fost total inadecvată, iar ca
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
constată că "Moartea numitei IM s-a datorat unei stări toxico-septice cu punct de plecare uterin, în cadrul unui avort septic luna a III-a. (...) Pe organele genitale nu s-au constatat leziuni ceea ce nu exclude eventualitatea unor manopere mecanice abortive empirice" (s.p.). Referatul nu reține aspecte nete de culpabilitate medicală, dar semnalează indicația nejustificată și neadecvată statusului, de efecutare a chiuretajului uterin la numai o oră de la internare, cu antibioterapie modestă, conduită ce a contribuit sigur la evoluția nefavorabilă și pentru
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
juridice și politice exercitate asupra femeilor ce veneau la spital în stare gravă și a medicilor care le îngrijeau. În primul rând, putem observa că obținerea mărturisirii pacientei este esențială pentru stabilirea faptului de a fi recurs la manevre abotive empirice, dat fiind faptul că examinarea anatomopatologică a IML-ului nu putea certifica fără drept de tăgadă recurgerea la aceste metode. Aceaste mărturisiri sunt obținute, așa cum transpare din foile de observație, și reluate în referatul de sinteză "în ultimul moment", "la
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
sau munca profesională și munca de îngrijire, respectiv maternitate, care se profilează pentru femeile, din societatea românească, la intersecția între opțiunile personale și constrângerile sociale. Acestea sunt modele teoretice de analiză care pot servi ca punct de plecare pentru cercetări empirice mai aprofundate și mai rafinate. Astfel: a) modelul cultural tradițional: poate include femei cu trei sau mai mulți copii, care ies pentru o perioadă lungă de timp de pe piața muncii sau chiar definitiv pentru a se dedica meseriei de mamă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
1, nr. 46. Teodorescu, Adriana, "Muncă și maternitate, o relație controversată? Reprezentări și percepții asupra muncii ale mamelor sau ale celor care se pregătesc să devină mame", în Maria Nicoleta Turliuc (coord.), în Gen și diferențe de gen în studii empirice, Editura Institutul European, Iași, 2014. Waylen, G., "Le genre, le feminism et l'Etat: un survol", în Ballmer-Cao, T.H., Mottier, V., Sgier, L., (eds.), Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000. Date despre autori Liviu Marius BEJENARU
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Champs Actuel, Paris, 2008; Adriana Teodorescu, "Muncă și maternitate, o relație controversată? Reprezentări și percepții asupra muncii ale mamelor sau ale celor care se pregătesc să devină mame", în Maria Nicoleta Turliuc (coord.), Gen și diferențe de gen în studii empirice, Editura Institutul European, 2014; Ramona Păunescu, Evoluții politice ale maternității. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2012. 29 Gilles Lipovetsky, A treia femeie, traducere din limba franceză de Radu Sergiu Ruba și Manuela Vrabie, Editura Univers, București, 2000, pp. 171-176. 30
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
2013, p. 122 35 Adriana Teodorescu, "Muncă și maternitate, o relație controversată? Reprezentări și percepții asupra muncii ale mamelor sau ale celor care se pregătesc să devină mame", în Maria Nicoleta Turliuc (coord.), Gen și diferențe de gen în studii empirice, Editura Institutul European, Iași, 2014, p. 128. ------------------------------------------------------------------------- AȘA NE-AM PETRECUT REVOLUȚIA 2 1 2 205 ALINA HURUBEAN Cuvânt-înainte GEORGETA GHEBREA Contextul de acțiune a egalității de gen înainte de 1989 ALINA ILINCA & LIVIU MARIUS BEJENARU Gen, revoluție și război. O
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
două etape care, deși depărtate În timp, asociază În mod reprezentativ aspecte semnificative antropopsihiatrice. Ne vom referi la aceste incidențe În mod particular. O trecere În revistă a istoriei antropologiei demonstrează adevărul elementar, că tulburarea psihică sau (cu un termen empiric, dar expresiv „nebunia”), a constituit o a doua față a omenirii; desigur, față care apare intermitent „ca umbra omului”; dar, ca și „umbra”, „nebunia” a fost și a rămas Însoțitor permanent al existenței ființei umane. Aceeași trecere În revistă a
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
rezultate și sugestii epistemologice și metodologice ca cele datorate lui H. Weil privind rolul problemelor din științe pentru dezvoltarea matematicii, dar și lui von Neumann ("The Mathematician" în Colected Works, Pergamont Press, Oxford, vol. 1. 1961) care analizează problema relevanței empirice a interpretării fizice a matematicii și continuând cu revoluția calculatoarelor. Lucrarea domnului Târziu se înscrie în registrul tematic care părăsește studiul structural al matematicii în favoarea unei problematici mai recente (cu rădăcinile amintite mai sus) ce vizează originea, evoluția și aplicațiile
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
pentru știință. În continuare este expusă starea din filosofia științei, unde realismul structural, după Worrall, ar fi soluția care păstrează ce este mai bun din realism (adică "argumentul lipsei miracolelor", care, după realism, oferă cea mai bună explicație pentru succesul empiric al teoriilor științifice) și se folosește de continuitatea la nivel structural tot ce contează în trecerea de la o teorie la alta sunt ecuațiile matematice care exprimă structura (realității). Analiza stăruie asupra miracolului utilității matematicii în fizică și în context se
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
nu ar fi cazul și ca unele "adevăruri necesare" ale logicii să fie respinse? (Putnam 1969: 216) Odată cu propunerea de către Einstein a teoriei relativității generale, s-a renunțat la ideea că geometria euclidiană reprezintă cadrul matematic potrivit pentru formularea legilor empirice care descriu unele fenomene empirice concrete. Acest lucru i-a făcut pe unii filosofi să afirme că dacă teoria relativității generale este corectă, atunci unele "adevăruri" despre care se credea că sunt necesare sunt respinse ca falsități și astfel întreaga
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ca unele "adevăruri necesare" ale logicii să fie respinse? (Putnam 1969: 216) Odată cu propunerea de către Einstein a teoriei relativității generale, s-a renunțat la ideea că geometria euclidiană reprezintă cadrul matematic potrivit pentru formularea legilor empirice care descriu unele fenomene empirice concrete. Acest lucru i-a făcut pe unii filosofi să afirme că dacă teoria relativității generale este corectă, atunci unele "adevăruri" despre care se credea că sunt necesare sunt respinse ca falsități și astfel întreaga clasă a "adevărurilor necesare" este
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
timp, să abandonăm sensul de necesar, nerevizuibil, certitudine apodictică. Pentru asta este suficient, după Friedman, să înțelegem că teoriile fizice precum cea a lui Newton și cea a lui Einstein sunt alcătuite din două părți care funcționează asimetric: o parte empirică (conține legi precum legea gravitației, ecuațiile lui Maxwell ale electromagnetismului etc.) și o parte a priori constitutivă (conține principiile matematice folosite în teorie precum geometria euclidiana și geometria minkowskiană, iar pe lângă acestea și anumite principii fizice fundamentale). De aici nu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
le luăm împreună? Friedman apelează iarăși la Reichenbach. Cele două părți sunt legate cu ajutorul unor principii ale coordonării care servesc ca reguli generale pentru realizarea unei corespondențe între reprezentările matematice abstracte care stau la baza unei teorii fizice și fenomenele empirice concrete. Problema pe care mi-am pus-o eu, într-o primă fază a fost dacă putem da/extinde astfel de argumente și în cazul logicii cuantice. Intuiția mea era că nici o experiență nu poate fi în așa fel de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
sa poate fi rezumată astfel: judecățile matematice nu sunt analitice, așa cum considerau predecesorii lui Kant, ci sintetice, iar metoda care a făcut ca matematica să găsească drumul sigur al științei nu poate fi asimilată cu analiza conceptuală sau cu examinarea empirică a unei figuri, ci cheia spre demonstrația matematică este abilitatea matematicianului de a produce figuri prin intermediul construcției în intuiția pură2. Am spus că, în viziunea lui Kant, judecățile matematice nu sunt analitice, ci sintetice. Spre deosebire de judecățile analitice, explicative, care se
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
sintetice, pentru a face legătura între conceptul subiectului și predicatul care îi aparține, am nevoie de încă ceva în afara acestui concept. De cele mai multe ori acest "încă ceva" este experiența. Asta revine la a spune că (majoritatea) cunoașterii noastre sintetice este empirică, iar acest lucru nu stă bine deloc cu pretențiile de certitudine apodictică ale cunoașterii matematice. Deci, pentru ca afirmația de mai sus să aibă sens, avem nevoie de un argument pentru ideea că, deși sintetice, judecățile matematice sunt a priori. Pentru
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
57) nu mai poate fi experiența, ci "trebuie să se ceară... ajutorul intuiției, căci numai prin mijlocirea ei este posibilă sinteza" (Prolegomene, p. 66; CRP, p. 61). Cum aceste judecăți sunt a priori, intuiția pe care se sprijină nu este empirică, ci pură. Dar ce sunt aceste intuiții pure? Pentru a răspunde la această întrebare, Kant se folosește de doctrina idealismului transcendental: intuițiile pure nu sunt altceva decât formele pure ale sensibilității, iar acestea din urmă sunt spațiul și timpul. Reiese
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
1.2. Aprioricitatea judecăților matematice Nu sunt analitice, dar sunt a priori. Kant identifică două criterii ale unei cunoștințe a priori: necesitatea și universalitatea. Plecând de aici, el argumentează că "judecățile matematice autentice sunt totdeauna judecăți a priori și nu empirice, deoarece conțin în sine necesitate, care nu poate fi scoasă din experiență"6 (CRP, p. 59). Lisa Shabel atrage atenția în legătură cu următoarea problemă care apare atunci când avem în vedere acest argument: "concepția lui Kant a construcției conceptelor matematice... sugerează că
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ajung la această teoremă cu ajutorul analizei conceptuale care nu mă duce mai departe decât de o simpla definiție, ci trebuie să judec sintetic. "Dar acest lucru nu este posibil altfel decât dacă îmi determin obiectul meu fie după condițiile intuiției empirice, fie după cele ale intuiției pure" (CRP, p. 525). Dacă aleg prima variantă, i.e. să îmi determin obiectul după condițiile intuiției empirice, atunci pot ajunge, prin intermediul unei cercetări empirice a figurii, la concluzia că suma unghiurilor unui triunghi este 180o
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
sintetic. "Dar acest lucru nu este posibil altfel decât dacă îmi determin obiectul meu fie după condițiile intuiției empirice, fie după cele ale intuiției pure" (CRP, p. 525). Dacă aleg prima variantă, i.e. să îmi determin obiectul după condițiile intuiției empirice, atunci pot ajunge, prin intermediul unei cercetări empirice a figurii, la concluzia că suma unghiurilor unui triunghi este 180o, și anume măsurându-le8. În acest caz, eu plec de la concept spre intuiția empirică ce îi corespunde și îl examinez in concreto în
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
altfel decât dacă îmi determin obiectul meu fie după condițiile intuiției empirice, fie după cele ale intuiției pure" (CRP, p. 525). Dacă aleg prima variantă, i.e. să îmi determin obiectul după condițiile intuiției empirice, atunci pot ajunge, prin intermediul unei cercetări empirice a figurii, la concluzia că suma unghiurilor unui triunghi este 180o, și anume măsurându-le8. În acest caz, eu plec de la concept spre intuiția empirică ce îi corespunde și îl examinez in concreto în ea și ajung astfel să cunosc a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
variantă, i.e. să îmi determin obiectul după condițiile intuiției empirice, atunci pot ajunge, prin intermediul unei cercetări empirice a figurii, la concluzia că suma unghiurilor unui triunghi este 180o, și anume măsurându-le8. În acest caz, eu plec de la concept spre intuiția empirică ce îi corespunde și îl examinez in concreto în ea și ajung astfel să cunosc a posteriori ceea ce se cuvine obiectului acestui concept. Problema este că eu ajung în acest fel doar la o cunoaștere empirică ce nu ne poate
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de la concept spre intuiția empirică ce îi corespunde și îl examinez in concreto în ea și ajung astfel să cunosc a posteriori ceea ce se cuvine obiectului acestui concept. Problema este că eu ajung în acest fel doar la o cunoaștere empirică ce nu ne poate da judecăți universale 9 și necesare. Numai prin intermediul intuițiilor pure se poate ajunge la judecăți sintetice și a priori. Astfel, cea de-a doua variantă este calea către cunoașterea matematică. Am vorbit până acum despre faptul
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]