5,606 matches
-
de răul Rudarica. Pe o lungime de 1,5 km, cheile devin înguste, pereții masivelor cristaline se apropie între ei, abia lăsând loc drumului forestier. Versantul stâng este mai sălbatic și mai semeț decât cel drept și datorită fenomenului de eroziune eoliană unele stânci au luat forme mai cidate ( Adam și Eva ). Versantul drept este mai bogat în vegetație ( Ogașul Fetei ). La intrarea în chei, pe versantul drept se ridică masivul Rudina Mare ( 825 m ), alcătuit din serpentine. Pe masivul de
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
fiind formate din calcare, râurile de aici dând naștere la chei adânci și sălbatice - Cheile Corcoaiei. Astfel, de la valea arasca ( afluent al Cernei pe stânga ) spre sud-est apar calcare, marmocalcare, gresii și conglomerate care au dat naștere la martori de eroziune (Piatră Closanilor, vârful lui Stan). Acestor roci le corespunde o culme prelungită și îngustă, cu spinare netedă, paralelă cu valea Cernei, cu înălțimi ce arareori depășesc 1100 m, ale căror flancuri sunt fragmentate de afluenți ai Cernei și Motrului. Treptele
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
Emil Costinescu (latifundiar și om politic la sfârșitul secolului al XIX-lea). În anii 1960 apare pe hartă sub denumirea de „Dezrobirea”. În Costinești, turismul a debutat în anii 1920, cu amatori de pescuit în mare și de cercetări arheologice (eroziunea falezelor dezgropa în zonă cioburi, bănuți, bucăți de inscripții) dar și-a luat avântul din 1949, o dată cu inaugurarea primei tabere destinate pionierilor. Zece ani mai târziu a fost deschisă tabăra internațională a studenților. Printre cei care au tăiat panglica s-
Costinești, Constanța () [Corola-website/Science/301137_a_302466]
-
Bătrânii afirmau că aceasta țoță era construită pe locul unui mormânt comun (necropola tumulară) necunoscându-se cu exactitate perioada în care au murit sau o eventuală lupta în care aceștia ar fi pierit. Cert este faptul că în urma proceselor de eroziune pe care răul Ialomița le exercita asupra movilei se găseau bucăți de metal ce păreau a fi săbii sau vârfuri de lănci precum și rămășițe omenești. Este posibil ca aceasta să fi fost una din cele trei movile rezultate în urma bătăliei
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
pomi fructiferi. Deși destul de bogat în humus, solul deluros runcean are nevoie de îngrășăminte și apa, mai ales în condițiile de umiditate scăzute, cănd pământul se usucă și crapă. Un fenomen specific Văii Ialomicioarei, si nu numai, este cel al eroziunii solului, consecință directă a tăierilor masive de arbori și arbuști, dar și a lipsei unui plan coerent de îndiguiri a mâlurilor râului ,si a principalelor pâraie ce-l alimentează. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Runcu se ridică la
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
produce inundații în timpul ploilor de primăvară și toamnă. Cursul acestei vai a fost canalizat în cea mai mare parte. De asemeni, au fost efectuate lucrări pe tot cuprinsul comunei deoarece pe panțele dealurilor, acolo unde nu se întâlnea fenomenul de eroziune, se produceau totuși alunecări de teren. Cele mai multe alunecări de teren au avut loc pe teritoriul satului Valea Cheii unde s-au format așa numitele "somardoale". Pe teritoriul satului Pietrari se află Valea Pietroasei - de la această vale și numele satului. Valea
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
întreruperi frecvente provocate de advecțiile de aer cald și umed din sud și sud - vest. Zona aferentă comunei Independența aparține în totalitate bazinului hidrografic al râului Siret, care primește afluenți pe partea stângă pâraiele ce se dezvoltă pe văile de eroziune orietate nord - sud, dintre care cele mai importante: văile Cainei și Lozovei, preluate de pârâul Bârlădel, al cărui curs este paralel cu Șiretul. Instituție centrală la nivel local: primăria comunei Independența - comună care-și începea activitatea oficial în anul 1884
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
de metri și care dacă ar fi captate ar da un debit de 12 metri cubi pe oră.Izvoarele rar întâlnite în localitate având debite foarte mici, cu ape ușor mineralizate.Ele apar pe terase datorită intersecției pânzelor freatice prin eroziunea fluviala mai aleas în gârlelele Ciuslucu, Conacheasca și Bârlovița. Apele stătătoare sunt reprezentate prin mici petice de mlaștină întâlnite întâlnite în lunca Bârladului ca urmare a existenței pânzei freatice mai aproape de suprafață. Aceste mlaștini au o vegetație specifică având o
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
de Iași, unde se termină în DN24. Relieful se prezintă sub formă de interfluvii largi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare. Pantele sunt cuprinse între 50 și 250 și de cele mai multe ori sunt afectate de eroziune și alunecări de teren. Tipul de sol dominant este cernoziomul. Pe văi există și locuri mlăștinoase. Zona este însemnată și din punct de vedere arheologic pentru că aici s-au descoperit resturi de mamifere: măsea de mamut (elephas primigenins), o specie
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
ridice față de relieful înconjurător la începutul erei terțiare. Ca și întregul lanț al Carpaților Meridionali, ridicarea a avut loc în trei etape succesive (în Eocen, în Miocen și în Pliocen). În fiecare din aceste etape s-au creat platforme de eroziune, ce se mai recunosc astăzi pe creste sub forma unor suprafețe aproape plane, fracționate de văi (de exemplu: creasta principală în Vârful Brătilei și în Vârful Comisul). Lista vârfurilor din munții Făgăraș cuprinde nu mai puțin de 107 vârfuri cu
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
Franței la sfârșitul războiului de o sută de ani. In partea de Nord este o câmpie nisipoasă acoperită de cea mai mare pădure din Franța - "la forêt des Landes", din care mare parte a fost plantată artificial pentru a preveni eroziunea solului. În sud, la Granița cu Spania se află Munții Pirinei, cel mai înalt vârf din regiune fiind "Pic de Palas" cu 2974 m. Orașele principale sunt Bordeaux, Pau, Bayonne, Mont-de-Marsan, Biarritz, Périgueux și Agen. Limbile vorbite în Aquitania pe lângă
Aquitania () [Corola-website/Science/300167_a_301496]
-
nivelul mării, acest pisc andin e cu 2 150 m mai îndepărtat de centrul Terrei decât Everestul datorită convexității Pământului în jurul Ecuatorului. Suprafața Pământului e un etern câmp de luptă între forța ascendentă de formare a munților și forțele de eroziune a gheții, apei și gravitației. După formarea unui lanț, dezagregarea începe să distrugă suprafața rocilor. Ghețarii, râurile și căderile de pietre transportă aceste resturi lăsând în urmă piscuri și creste individuale și numeroase văi. În acest stadiu se află masivele
Munte () [Corola-website/Science/300217_a_301546]
-
lăsând în urmă piscuri și creste individuale și numeroase văi. În acest stadiu se află masivele mai tinere, precum Alpii și Himalaya, care au început să se formeze acum 4,5-10 milioane de ani. Odata cu continuarea dezagregarii și a eroziunii, piscurile se transformă treptat în dealuri rotunjite. Se poate observa în unele părți din Scoția și Canada, unde munții s-au format acum circa 460-390 milioane de ani. Munții Himalaya sunt formați din roci sedimentare care s-au depus întâi
Munte () [Corola-website/Science/300217_a_301546]
-
ce se scurg de pe versanți, multe din ele sunt „înfundate”, au lățimi mici, pante accentuate lipsindu-le trotuarele și șanțurile de scurgere a apelor pluviale. Multe din ulițele satului în perioadele cu precipitații se transformă în mici torenți care prin eroziune de multe ori le transformă în ravene îngreunând mult circulația și accesul în gospodăriile limitrofe. Alunecările de teren ce afectează vatra satului au urmări negative și asupra stării ulițelor din vatră, a podețelor ce deservesc drumurile aducându-le într-o
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
evoluția umană; râurile și irigațiile asigură aportul de apă pentru agricultură, sunt suport pentru transportul maritim sau fluvial, fie comercial sau de agrement. O apă cu insuficienți nutrienți se numește oligotrofă. Scurgerea apei pe suprafața terestră este mecanismul prin care eroziunea sculptează mediul natural, duce la crearea văilor și deltelor cu suprafețe fertile favorabile dezvoltării de centre umane. De asemenea, apa se infiltrează în sol, ajungând în pânza de apă freatică. Această apă freatică ajunge din nou la suprafață sub forma
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
Dealurile Lopadei și pe care se extind vatra și moșia satului, sunt alcătuiți din roci plastice, argile și marno-argile, intercalate cu pietrișuri și nisipuri, au versanții cu pante mari fapt pentru care sunt afectați de alunecări de teren, șiroire și eroziune în suprafață - și a apei freatice aflată în cantități reduse, condițiile naturale sunt favorabile locuirii: a) climatul este continental-moderat, cu influențe foehnale, cu temperaturi medii anuale de circa 9oC și precipitații în jur de 550 mm/an; b) rețeaua hidrografică
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
la 1 km distanță de reședință comunei. Altitudinea medie a comunei este 747 m, iar climă este temperat continentală. „Depresiunea Sălciua apare că o depresiune intramontana de contact morfologic, iar din punct de vedere genetic este de tip tectonic și eroziune.” „Cele mai vechi urme de locuire omenească descoperite până în prezent pe teritoriul comunei Sălciua datează din epoca timpurie a bronzului, deci din primul sfert al mileniului ÎI î.e.n.” Ele constau dintr-o serie de tumuli (movile funerare) localizate în apropierea
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
oilor și vitelor mari la pășunat, cu excepția boilor, care se duceau în ciurdă pe platoul de pe Muntele Mare. Mai la îndemâna oamenilor erau locurile de pe terasele cu pante domoale de desupra satului, delimitate adeseori de păraie mari și foarte adânci, datorate eroziunii solului, de obicei împădurite, unde puteau zăcări în timpul verilor toride oile și vacile însoțite de viței: Doștină, Orziște, Lucaci, Față, Cărbunări. O atenție deosebit acordau sătenii ternurilor mai îndepărtate aflate la 5-6 km de sat la Meterg, sau După Stână
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
mică de 0,5%, altitudinea maximă absolută fiind de 170 m în estul satului Fiscut și cea minimă absolută de 125 m în vestul localității Sagu, prezentând o serie de microdepresiuni neuniform repartizate și o vastă rețea de vai de eroziune, versanții, care fac trecerea de la câmpia înaltă la văile de eroziune, de lungimi diferite, în majoritatea lor cu expoziție nordică și sudică, cu panțe ce variază între 1-30% și văile de eroziune, care străbat radial teritoriul, imprimându-i un slab
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
în estul satului Fiscut și cea minimă absolută de 125 m în vestul localității Sagu, prezentând o serie de microdepresiuni neuniform repartizate și o vastă rețea de vai de eroziune, versanții, care fac trecerea de la câmpia înaltă la văile de eroziune, de lungimi diferite, în majoritatea lor cu expoziție nordică și sudică, cu panțe ce variază între 1-30% și văile de eroziune, care străbat radial teritoriul, imprimându-i un slab aspect de piemont, etalând o adâncime ce oscilează între 10-30 m
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
repartizate și o vastă rețea de vai de eroziune, versanții, care fac trecerea de la câmpia înaltă la văile de eroziune, de lungimi diferite, în majoritatea lor cu expoziție nordică și sudică, cu panțe ce variază între 1-30% și văile de eroziune, care străbat radial teritoriul, imprimându-i un slab aspect de piemont, etalând o adâncime ce oscilează între 10-30 m, cu o densitate mai mare în partea estică, în perimetrul satelor Firiteaz, Fiscut și Hunedoara Timișană, cele mai importante fiind Valea
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
și Hunedoara Timișană și între 620-640 mm la Fiscut și Firiteaz (Atlasul climatologic, 1966). Precipitațiile sunt neuniform reprezentate de-a lungul anului, înregistrându-se un maxim în lunile mai-iunie, în timpul perioadelor ploioase, cu mențiunea că în timpul ploilor torențiale se produc eroziuni pe versanți, inundații în vai și stagnări de apă în depresiuni. Arondat zonelor de silvostepa și de silvostepa în tranziție spre zona de pădure, teritoriul comunei este lipsit de păduri compacte, în urma defrișărilor sistematice. În mod izolat, vegetația lemnoasa este
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
11,9%) și cl. a V-a 76 ha (0,8%). Factorii limitativi care influențează semnificativ calitatea învelișului de sol sunt dimensionați de rezervă de humus (mică pe 2,3% din suprafața), textura fină (80%), compactitate (66%), portanta redusă (17%), eroziunea de suprafață (2,7%), excesul de umiditate freatică (11%), excesul de umiditate stagnanta (foarte puternic 1,4%, puternic 30%, moderat 16%, slab 21%). Pentru combaterea limitărilor menționate se impun acțiuni de fertilizare ameliorativa radicală, executarea unor lucrări de afânare adâncă
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
Baltă. Distanță până la reședința județului Mehedinți, munincipiul Drobeta-Turnu Severin este de 31 km. Relieful comunei Godeanu ocupă o poziție centrală în cadrul Podișului Mehedinți din care înălțimile sale domină pe cele ale bazinelor limitrofe din jur, cu cel puțin 100 m. Eroziunea diferențiată influențată de structură litologica diferită a reliefului a dat naștere în decursul timpului la înălțimi și fragmentari diferite care au imprimat reliefului valori mari. Acest lucru n-a permis oamenilor să folosească văile ca mijloace de legătură între sate
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
pășuni, iar cele cu înclinare mai mică sunt acoperite cu pomi fructiferi, vițe de vie și sunt cultivate chiar cu cereale și cartofi. Relieful prezintă riscuri naturale pentru producerea de alunecări de terenului, că urmare a excesului de umiditate și eroziunii solului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bălțești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,88%), cu o minoritate de romi (11,01%). Pentru 3
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]