6,312 matches
-
pe socoteala artei, fără să le fi soluționat într-un fel sau altul ? Noi suntem convinși că nu și motivele acestei convingeri sunt mai multe. Mai întâi, religia nu e un simplu compartiment al vieții omenești alături de știință și de estetică. Universală prin natura revelată a adevărului ei dogmatic, ea e în mod logic integrală prin disciplina morală în care cuprinde pe om și societatea omenească pentru a le reda destinația fericirii de dincolo de moarte. Nimic din ceea ce e spirit și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îi conturează direcția. Față de autonomia disciplinată de Biserică, autonomia artei înțeleasă modern e ca un torent de apă revărsată în nisipurile incapabile să-i dea un contur. Al patrulea, negativismul modern nu s-a mulțumit cu simpla afirmare a autonomiei esteticii, așa cum e liber s-o înțeleagă, ci, falsificând funcția artei, a căutat să facă din ea o uzurpatoare a religiei, o religie a estetismului pur. Față de asemenea simulacre caricaturale, teologia nu poate întârzia să restabilească adevărul. Al cincilea, neputința mărturisită
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e liber s-o înțeleagă, ci, falsificând funcția artei, a căutat să facă din ea o uzurpatoare a religiei, o religie a estetismului pur. Față de asemenea simulacre caricaturale, teologia nu poate întârzia să restabilească adevărul. Al cincilea, neputința mărturisită a esteticii moderne de a defini frumosul și esența artei pe cale experimentală face cu atât mai necesară afirmarea punctului de vedere teologic în acest domeniu. În Biserică, estetica nu e ceva străin, ci e ceva constituțional sau structural. Întreaga structură a ei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
simulacre caricaturale, teologia nu poate întârzia să restabilească adevărul. Al cincilea, neputința mărturisită a esteticii moderne de a defini frumosul și esența artei pe cale experimentală face cu atât mai necesară afirmarea punctului de vedere teologic în acest domeniu. În Biserică, estetica nu e ceva străin, ci e ceva constituțional sau structural. Întreaga structură a ei este, dacă voiți, un sistem estetic, însăși ființa ei spiritual-materială, transcendent imanentă, ne-o arată ca pe o capodoperă magnifică a întemeietorului ei, ce poate sluji
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
catedră, în loc să se generalizeze, a fost desființată, iar învățământul artistic, care privește și doctrina și practica specific ortodoxă, exclus din nou. Și totuși, problemele pe care acea disciplină era chemată să ni le lămurească există mai departe așa cum le pune estetica laică, autonomă, care ignoră programatic punctul de vedere creștin, când nu-l combate direct. Actualizarea lui în această a doua parte a cărții noastre, fie și numai în mod sumar, răspunde unei necesități de orientare. Orientare nu numai în sensul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cel ce vine să propage duhul ortodox în lumea contemporană. Dacă în artă, adică în poesic, în roman, în pictură, în muzică, se proclamă dreptul de libertate artistică al instinctelor animalice,lucru care îngreuiează enorm acțiunea de încreștinare a sufletelor estetica autonomă vine cu teoriile ei pseudo-experimentale sau științifice să justifice toată această erupție de bestialitate. Trebuie să fim înarmați cu punctul nostru de vedere în asemenea probleme, care e superior tuturor celor formulate în numele haoticei și evazivei științe a esteticii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
estetica autonomă vine cu teoriile ei pseudo-experimentale sau științifice să justifice toată această erupție de bestialitate. Trebuie să fim înarmați cu punctul nostru de vedere în asemenea probleme, care e superior tuturor celor formulate în numele haoticei și evazivei științe a esteticii laice. Și ca să fim înarmați, trebuie mai întâi să-l cunoaștem în elementele lui esențiale. Știința teologică are față de cea laică privilegiul că, răzimându-se pe principii neschimbate și posedând o bogăție de cugetare milenară, fecundată de aceleași principii, nu tremură
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
principii. Vom lua în considerare numai aceste principii care, mai mult în parte decât în total, constituie preocupările fundamentale ale disciplinei estetice actuale și care ating raportul dintre religie și artă. Zicem: mai mult în parte decât în total, fiindcă estetica actuală, voind să se constituie în știință exactă după modelul științelor experimentale, a renunțat la unele principii, pe care estetica mai veche punea un mare temei, renunțare determinată de incompatibilitatea lor cu experiența științifică. Estetica modernă respinge în cea mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
disciplinei estetice actuale și care ating raportul dintre religie și artă. Zicem: mai mult în parte decât în total, fiindcă estetica actuală, voind să se constituie în știință exactă după modelul științelor experimentale, a renunțat la unele principii, pe care estetica mai veche punea un mare temei, renunțare determinată de incompatibilitatea lor cu experiența științifică. Estetica modernă respinge în cea mai mare parte pe cea veche, adică pe cea care era în vigoare până mai deunăzi, obiectându-i că s-a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
parte decât în total, fiindcă estetica actuală, voind să se constituie în știință exactă după modelul științelor experimentale, a renunțat la unele principii, pe care estetica mai veche punea un mare temei, renunțare determinată de incompatibilitatea lor cu experiența științifică. Estetica modernă respinge în cea mai mare parte pe cea veche, adică pe cea care era în vigoare până mai deunăzi, obiectându-i că s-a lăsat anexată fie de metafizică, fie de psihologie și n-a știut să fie o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lăsat anexată fie de metafizică, fie de psihologie și n-a știut să fie o știință de sine stătătoare. „Misticismul estetic”, pe care îl resping din principiu teoreticienii contemporani, se referă îndeosebi la acel frumos și înălțător capitol metafizic al esteticii tradiționale, care se străduia să lămurească filosofic ce este frumosul în sine și care socotea inspirația artistică drept un fenomen sufletesc cu origini oarecum sacre. Estetica modernă a eliminat acest capitol metafizic, găsindu-l nedemn de o metodă științifică. Ea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
principiu teoreticienii contemporani, se referă îndeosebi la acel frumos și înălțător capitol metafizic al esteticii tradiționale, care se străduia să lămurească filosofic ce este frumosul în sine și care socotea inspirația artistică drept un fenomen sufletesc cu origini oarecum sacre. Estetica modernă a eliminat acest capitol metafizic, găsindu-l nedemn de o metodă științifică. Ea manifestă o ciudată aversiune fața de filosofia frumosului și declarând că el nu se poate defini, sau, chiar dacă s-ar putea, e o trudă inutilă, părăsește
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o linie coborâtoare de la metafizică la fizică, impusă de metoda experimentală care vorbește cu insistență de o fizică a artei. Aceeași atitudine se manifestă față de problema inspirației, despuiată cu totul de prestigiul oarecum sacru, de care se bucura în ochii esteticii tradiționale. Pentru estetica modernă, inspirația nu e decât un fenomen psihologic ca oricare altul, explicabil pe calea mecanismului obișnuit al vieții sufletești. În consecință, geniul, prin care se înțelege forța creatoare de capodopere, nu este, în cel mai bun caz
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de la metafizică la fizică, impusă de metoda experimentală care vorbește cu insistență de o fizică a artei. Aceeași atitudine se manifestă față de problema inspirației, despuiată cu totul de prestigiul oarecum sacru, de care se bucura în ochii esteticii tradiționale. Pentru estetica modernă, inspirația nu e decât un fenomen psihologic ca oricare altul, explicabil pe calea mecanismului obișnuit al vieții sufletești. În consecință, geniul, prin care se înțelege forța creatoare de capodopere, nu este, în cel mai bun caz, decât un fenomen
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
altele, ne fac să înțelegem spiritul în care se mișcă noua disciplină științifică și prăpastia care se cască între ea și concepția noastră teologică. Cu toate interesantele date, pe care izbutește să le cucerească pe calea analizei operei de artă, estetica autonomă constituie, în mod vădit, o adâncă coborâre a prestigiului ideii de frumos și de artă. Din cunoașterea unor astfel de sisteme, omul neavertizat înțelege că arta e o confecțiune ca oricare alta și se miră, poate, că n-o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai ușor, cu scrisul, cum a câștigat și el! Candidatul meu la geniu, de pe țărmul mării, era sigur că e mai ușor să scrii un roman decât să umpli sticlele cu sifon. El intră perfect în teoria geniului, formulată de estetica modernă, deși n-o cunoștea decât din atmosfera joasă, ce s-a creat în jurul artei. Dacă arta e privilegiul unei foarte restrânse elite creatoare, apărută fără nici o lege cunoscută, ci în chip cu totul misterios dintre milioane și miliarde de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
deși n-o cunoștea decât din atmosfera joasă, ce s-a creat în jurul artei. Dacă arta e privilegiul unei foarte restrânse elite creatoare, apărută fără nici o lege cunoscută, ci în chip cu totul misterios dintre milioane și miliarde de oameni, estetica modernă, neputând explica aceste apariții, ce dau măsura supremă a puterii omenești, le coboară la nivelul comun, socotindu le ca pe niște fenomene obișnuite. Firește, aceasta nu înseamnă nici un fel de explicație, dar esteticianul luând o în serios are iluzia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
le ca pe niște fenomene obișnuite. Firește, aceasta nu înseamnă nici un fel de explicație, dar esteticianul luând o în serios are iluzia că a satisfăcut metoda științifică și cerințele unui raționalism de cea mai banală marcă. Citind tratatele curente de estetică, rămâi cu impresia că nu vorbesc de geniile prin care omenirea se apropie de divinitate, ci de cadavrele lor disecate într-o clinică medicală. Ele repetă pe alt plan cazul chirurgului materialist care, tăind mortul cu bisturiul, se adresa asistenților
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
divinitate, ci de cadavrele lor disecate într-o clinică medicală. Ele repetă pe alt plan cazul chirurgului materialist care, tăind mortul cu bisturiul, se adresa asistenților cu o superioară ironie: Arătați-mi, vă rog, unde e sufletul! Noii clinicieni ai esteticii moderne, reducând geniul la mecanismul psihologiei comune, se întreabă satisfăcuți ce-a mai rămas din el; sau, coborându l în patologia mintală, ni-l arată înrudit de aproape cu nebunia, făcându-se a uita că acest geniu rămâne să strălucească
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dată pentru totdeauna. Dar nu numai aceste principii eliminate sau degradate ne interesează în confruntarea lor cu doctrina teologică. Ideea de frumos se înțelege în trei feluri deosebite: frumosul în sine, sau frumosul transcendent, frumosul natural și frumosul artistic. Dacă estetica mai veche formula metafizic frumosul în sine într-un mod foarte înrudit cu cel teologic, estetica modernă, după cum am spus, a renunțat la el ca la un concept gol de sens, care n-o ajută cu nimic. În ce privește frumosul natural
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu doctrina teologică. Ideea de frumos se înțelege în trei feluri deosebite: frumosul în sine, sau frumosul transcendent, frumosul natural și frumosul artistic. Dacă estetica mai veche formula metafizic frumosul în sine într-un mod foarte înrudit cu cel teologic, estetica modernă, după cum am spus, a renunțat la el ca la un concept gol de sens, care n-o ajută cu nimic. În ce privește frumosul natural și frumosul artistic, estetica filosofică vedea între ele o legătură de unitate, considerând frumosul naturii ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
metafizic frumosul în sine într-un mod foarte înrudit cu cel teologic, estetica modernă, după cum am spus, a renunțat la el ca la un concept gol de sens, care n-o ajută cu nimic. În ce privește frumosul natural și frumosul artistic, estetica filosofică vedea între ele o legătură de unitate, considerând frumosul naturii ca pe ceva anterior, pe care îl imită sau din care derivă frumosul artistic. Teologia are, credem și aici un cuvânt de spus. Estetica modernă însă refuză să acorde
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
frumosul natural și frumosul artistic, estetica filosofică vedea între ele o legătură de unitate, considerând frumosul naturii ca pe ceva anterior, pe care îl imită sau din care derivă frumosul artistic. Teologia are, credem și aici un cuvânt de spus. Estetica modernă însă refuză să acorde frumuseții naturii vreo calitate estetică. Iar dacă i-o acordă câteodată, calitatea estetică a frumuseții naturii n-ar avea o experiență obiectivă, ci ar fi o simplă proiecție subiectivă asupra ei. În cele din urmă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
modernă însă refuză să acorde frumuseții naturii vreo calitate estetică. Iar dacă i-o acordă câteodată, calitatea estetică a frumuseții naturii n-ar avea o experiență obiectivă, ci ar fi o simplă proiecție subiectivă asupra ei. În cele din urmă, estetica modernă face o deosebire categorică și tranșantă între natură și artă, deosebire care nu e lipsită de justețe; dar concluzia la care ajunge este încă o inovație, adică o nouă amputare și anume: eliminarea frumuseților naturale din domeniul preocupărilor estetice
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în mod real și obiectiv. Ea e oglinda în care se răsfrânge strălucirea de dincolo de lume a Creatorului. Ca atare, ideea ei e strâns legată de ideea frumosului în sine sau a frumosului transcendent. Cu alte cuvinte, ceea ce elimină comod estetica modernă face parte integrantă din dogma creștină. Iată, deci, ce deosebiri fundamentale se desemnează între teologie și estetică, pe care suntem datori să le lămurim în chip apologetic. în comparație cu ideile teologice, estetica modernă operează o serie de eliminări, după care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]