7,156 matches
-
din Ioan; este un capitol adăugat Evangheliei lui Ioan, care are 20 și o concluzie, iar capitolul 21 a fost scris mai târziu. În sine nu era prevăzut împreună cu restul, totuși, fiind un capitol antic, are aceeași valoare ca și Evanghelia. Se tratează de o serie de evenimente adăugate, care au fost meditate în profunzime de apostoli și care arată reflecția lor pe drumul omului spre Cristos în Biserică. Un capitol care este, să spunem așa, o antropologie creștină, eclezială. Ca
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
tratează de o serie de evenimente adăugate, care au fost meditate în profunzime de apostoli și care arată reflecția lor pe drumul omului spre Cristos în Biserică. Un capitol care este, să spunem așa, o antropologie creștină, eclezială. Ca toată Evanghelia lui Ioan, este bogat în semnificații, simboluri, referințe la existența omului care este în căutarea lui Dumnezeu. Poate fi, așadar, foarte util pentru noi. Acesta se împarte în trei episoade ample. Primul episod reprezintă regăsirea celor șapte ucenici după înviere
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
îi răspunde: „Tu urmează-mă. Nu te preocupa, ce te privește?”. „Acesta este discipolul care dă mărturie despre acestea și le-a scris, iar noi știm că mărturia lui este adevărată”: și cu aceste cuvinte tainice ale discipolului se încheie Evanghelia. Aceste fapte, scrise în trecut, le citim într-o perspectivă care ne privește astăzi pe noi. Această pagină este a noastră și în ea acționează astăzi Duhul Sfânt; Duhul Sfânt care plutea peste ape înainte de creație, asupra haosului, este același
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
noi din locuri ale foamei, mai sunt atâția alții: întâlnindu-mă cu reprezentanții grupurilor de tineri, v-am recomandat rugăciunilor lor și, astfel, suntem susținuți în oboseala acestor zile. Vă invit să medităm asupra primelor rânduri din capitolul 21 al Evangheliei după Ioan. „(Isus) s-a arătat astfel: Erau împreună Simon Petru și Toma, cel numit Geamănul, Natanael din Cana Galileii, fiii lui Zebedeu și alți doi dintre discipolii lui. Simon Petru le-a spus: Mă duc să pescuiesc. Ei i-
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
o prietenie care se pierde este adesea izvorul unei mari deziluzii; un post de muncă neobținut, un post asupra căruia am fi putut progresa, mai ales în situațiile în care se urmărește o carieră. Este noaptea de pe lacul Tiberiadei. Și Evanghelia nu spune totul, dar când discipolii încep să ridice năvodul gol ar fi început litania învinovățirilor: „E vina ta, de ce am venit; cine ne-a chemat, cine a avut această idee?” Așadar, reies sentimentele negative. Trebuie să reflectăm pentru a
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
nu aveți ceva de mâncare?” Îi răspund: „Nu”. Atunci le spune: „Aruncați năvodul în partea dreaptă a bărcii și veți găsi”. Cuvinte puține, dar pline de semnificații. Acel „copilași”, cu care începe, nu se mai găsește în altă parte în Evanghelie. Ioan îl mai folosește în altă parte, dar cu sensul de „copii”. De exemplu, în capitolul 4 funcționarul regal merge la Isus și-i spune: „Vino înainte de a muri copilul meu”, folosind același cuvânt; sau în capitolul 16 unde se
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
să știm să-l recunoaștem, deoarece este pornit împotriva noastră: ne face întotdeauna să observăm punctele noastre negative, greșelile și incapacitățile noastre. Cuvântul de încurajare al lui Isus este, în schimb, plin de semnificație, deoarece repetă tonul altor expresii din Evanghelie: „bateți și vi se va deschide”, „căutați și veți găsi”, „cereți și vi se va da”, „celui care bate i se va deschide”, „cine caută găsește”. Este răbdarea, perseverența pe care Isus le recomandă: nu trebuie să dăm importanță nici
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
să nu pierd acest har pregătit de multă vreme. Fă să culeg rodul acestui parcurs. Aceasta ți-o cerem ție, o Tată, Domnul vieții, prin Isus Cristos, Fiul Tău, în Iubirea Duhului Sfânt. Amin! Am meditat, urmând capitolul 21 din Evanghelia Sfântului Ioan, drumul pe care omul îl face plecând de la pescuitul în noapte, de la truda sa, de la ansamblul dorințelor puse în act, până la deziluzie; apoi, în mod gradual, recunoașterea lui Isus care vine în moduri și în grade diferite, până la
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
doar îi oferă încredere, dar i-o restituie, deoarece cu siguranță Petru a pierdut-o, a pierdut-o chiar în el însuși. Isus i-o restituie și i-o restituie într-o manieră constructivă, astfel încât să devină pentru Petru o „Evanghelie”, o Veste Bună. Petru, abătut, trist, cu dorința de a se întoarce la pescuit, în mod gradual se vede restituit în încredere și readus la stima de sine, la capacitatea de a fi din nou cineva. Cum îi restituie Isus
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
se vede restituit în încredere și readus la stima de sine, la capacitatea de a fi din nou cineva. Cum îi restituie Isus încrederea? Nu prin intermediul unui interogatoriu asupra faptelor, dar cu un interogatoriu asupra iubirii. Astfel Isus se arată „Evanghelie” pentru Petru. Îl întreabă asupra realității care în Petru e cea mai profundă și cea mai autentică; începe să sape în profunzimea acestui om și să caute ceea ce în el e cel mai bun, adică ceea ce știe că în Petru
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
iubi! Fă ca eu să descopăr vocația mea, nu în sfera interesului, al calculelor, doar al gustului personal, dar în sfera iubirii și prieteniei! Iată lucrurile pe care acest fragment evanghelic ni le descoperă: Isus se manifestă lui Petru ca „Evanghelie” și ca vocație; Petru își deschide inima și aceasta se lărgește, deoarece se simte primit de Isus, cu tot păcatul său și cu toată capacitatea sa de a iubi. Pentru aceasta găsește în Isus „Vestea cea Bună” pentru viața sa
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
pe fiecare în parte, rugându-mă întotdeauna cu bucurie pentru voi în toate rugăciunile mele. Când mă rog pentru voi, nu mă rog cu tristețe, dar cu bucurie. Mă rog așadar cu bucurie pentru voi datorită cooperării voastre la răspândirea Evangheliei. Fiind aici, voi ați devenit cooperatori ai episcopului în difuzarea Evangheliei, ați intrat în grija lui pentru Biserică și pentru Împărăția lui Dumnezeu, și sunt convins că cel care a început în voi această operă bună o va duce la
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
Duhul Sfânt, cu Maria, prin Cristos Domnul nostru. Amin! Să încercăm să reflectăm asupra a ceea ce vrea să însemne cunoașterea voinței lui Dumnezeu în viața mea și să discernem chemarea. Facem aceasta plecând de la versetele 9-14 din capitolul 21 al Evangheliei după Ioan: „ Când au coborât pe uscat, au văzut un foc cu jar, peștișori puși deasupra și pâine. Isus le-a zis: Aduceți din peștișorii pe care i-ați prins acum! Atunci, Simon Petru a urcat [în barcă] și a
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
trăind viața de comunitate; trăind experiența parohială, trăind experiența de grup, decanală, diecezană, trăind experiența Bisericii universale. Doar în acest cadru vocația noastră se poate numi vocație creștină, altfel ar fi o alegere umanitară bună, poate un bun teren pentru Evanghelie, dar nu germinat de vocația evanghelică. În schimb, ceea ce urmărim aici este cunoașterea voinței lui Dumnezeu în viață iar referința comunitară este fundamentală. Nu se poate alege gândindu-se doar la sine: adevăratele alegeri bune sunt făcute în cadrul Bisericii vizibile
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
dinamism ce ne este pus înăuntru. Dacă nu înțelegem aceasta, ne facem idei mecanice asupra vocației, în loc de a ajunge la maturitatea noastră de persoane pentru a putea înțelege slujirea în contextul unei societăți și a unei culturi ce reflectă puterea Evangheliei. Eu voi sublinia patru aspecte pe care este util să le avem prezente, dar vă amintesc că sunt multe ajutoare pentru aceasta: - Nivelul transcendental; - Nivelul istorico-psihologic; - Nivelul personal; - Nivelul tainic al Duhului lui Dumnezeu. 2.1 Nivelul transcendental, este cel
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
reprezentanților Inspectoratului Școlar Constanța, a profesorilor , părinților și elevilor. Părintele spiritual al capelei a fost ales Sfântul Apostol Andrei deoarece potrivit tradiției și celor scrise de unii istorici și teologi din primele veacuri creștine, acesta a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci, în Dobrogea. În școală avem și elevi de alte confesiuni. Le respectăm dreptul la credința lor. În momentul în care se ține ora de Religie ei au libertatea de a rămâne în clasă sau de a părăsi clasa
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
26, 27, 28). Domnul a făgăduit că pământul cel pustiit va fi precum grădina Edenului iar cetățile ruinate vor fi din nou locuite. Templul se va reconstrui și hotarele vor fi sigure. Curtezane în Noul Testament Femeia păcătoasă. Despre ea relatează Evanghelia după Luca. Femeia, cu un trecut desfrânat, a venit în casa fariseului Simon, unde se afla Iisus. A adus cu sine un vas de alabastru cu mir de nard curat și l-a oferit lui Iisus. I-a spălat picioarele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nard curat și l-a oferit lui Iisus. I-a spălat picioarele cu lacrimi de căință, le-a șters cu părul său, le-a sărutat în semn de umilință. Iisus a eliberat-o de povara păcatelor, aducându-i iertarea. În Evanghelia după Luca se spune: Și întorcându-se către femeie, a zis lui Simon: "Vezi pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta și apă pe picioare nu Mi-ai dat; ea însă, cu lacrimi, Mi-a udat picioarele și le-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cele multe, căci mult a iubit. Iar cui se iartă puțin, puțin iubește. Și a zis: Iertate îți sunt păcatele. Credința ta te-a mântuit. Mergi în pace." (7: 44, 45, 46, 47, 48, 50). Femeia adulterină. Despre ea relatează Evanghelia după Ioan. În templu fiind, fariseii au adus în fața lui Iisus o femeie învinuită de adulter, de desfrânare. Pedeapsa, după Legea lui Moise, era lapidarea (omorârea cu pietre). Se spune în Evanghelie: Și au adus la El fariseii și cărturarii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
47, 48, 50). Femeia adulterină. Despre ea relatează Evanghelia după Ioan. În templu fiind, fariseii au adus în fața lui Iisus o femeie învinuită de adulter, de desfrânare. Pedeapsa, după Legea lui Moise, era lapidarea (omorârea cu pietre). Se spune în Evanghelie: Și au adus la El fariseii și cărturarii pe o femeie prinsă în adulter și, așezând-o în mijloc, au zis Lui: "Învățătorule, această femeie a fost prinsă asupra faptului de adulter; iar Moise ne-a poruncit în Lege ca
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fiind recunoscut acela de patroană a păcătoșilor care au nevoie de milă, înțelegere, iubire și care se pot vindeca prin lacrimi de căință. În numeroase scrieri despre Maria Magdalena s-au brodat istorii și legende, unele sunt în concordanță cu evangheliile canonice, altele sunt inspirate din evangheliile gnostice (după Toma, Petru, Filip, Maria Magdalena), descoperite la Hammadi, în Egipt, în anul 1945. Maria din Magdala a fost și este celebrată în liturghii, în ziua ei de pomenire (22 iulie), în predicile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
păcătoșilor care au nevoie de milă, înțelegere, iubire și care se pot vindeca prin lacrimi de căință. În numeroase scrieri despre Maria Magdalena s-au brodat istorii și legende, unele sunt în concordanță cu evangheliile canonice, altele sunt inspirate din evangheliile gnostice (după Toma, Petru, Filip, Maria Magdalena), descoperite la Hammadi, în Egipt, în anul 1945. Maria din Magdala a fost și este celebrată în liturghii, în ziua ei de pomenire (22 iulie), în predicile și comentariile Părinților Bisericii. La Aix
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de desfrânare. Comunitatea evreiască era intransigentă cu desfrânarea femeilor și, revoltată de încălcarea moralei, a condamnat-o la moarte prin lapidare (omorârea cu pietre). Iisus a apărat-o de furia mulțimii și a îndemnat-o să nu mai păcătuiască. În Evanghelia după Luca se spune că, printre femeile care au fost exorcizate, eliberate de stăpânirea diavolilor, a fost și Maria din Magdala. Și unele femei care fuseseră vindecate de duhurile rele și de boli; Maria, numită Magdalena, din care ieșiseră șapte
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
însoțit împreună cu alte femei. În semn de smerenie, Maria a venit în Betania, în casa lui Lazăr pe care-l înviase Iisus, I-a adus lui Iisus un vas cu mir de nard cu care i-a uns picioarele. În Evanghelia după Ioan se spune: Deci Maria, luând o litră cu mir de nard curat, de mare preț, a uns picioarele lui Iisus și le-a șters cu părul capului ei, iar casa s-a umplut de mirosul mirului. (12: 3
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
din partea îngerilor, ei i s-a arătat Iisus, ea a adus ucenicilor vestea Învierii, ea a devenit unul dintre Apostoli. Maria Magdalena, alături de Maria, Mama Lui, sora Mamei Lui, Maria lui Cleopa, a fost de față la răstignirea Mântuitorului. În Evanghelia după Ioan se spune: Și stăteau lângă Crucea lui Iisus Mama Lui și sora Mamei Lui, Maria lui Cleopa și Maria Magdalena. (19: 25). Relatează și Matei în Evanghelie: Și erau acolo multe femei, privind de departe, care urmaseră din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]