5,941 matches
-
tranzacției și facilitează cooperarea" (Putnam, 2002: 193). Un tip special de normă este reciprocitatea generalizată care "se referă la o relație continuă de schimb, care rămâne pe moment nerăsplătită și neechilibrată, dar care presupune că ambele părți se așteaptă ca favoarea oferită acum să fie întoarsă mai târziu" (Putnam, 2002: 193). Aceste norme ale reciprocității generalizate reprezintă o componentă productivă a capitalului social, pentru că ele pot facilita problemele acțiunii colective. "Este foarte probabil spune Putnam (2002: 194) ca o normă eficientă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
personalizeze relația, cerșind sau lingușindu-i pe funcționari pentru a obține ce dorește (...) conceptul de blat se referă la folosirea relațiilor pentru a oferi beneficii, pentru a-l forța pe un funcționar să încalce regulile (...) relațiile mai presupun să pretinzi favoruri pe baza apartenenței la o clică sau rețea." Acestea sunt însă tactici premoderne de a obține ceea ce statele moderne oferă prin piață liberă și birocrație eficientă. Prin aceste tactici, Rusia post-comunistă se aseamănă mult mai mult cu Ucraina decât cu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cazul lui Bodnăraș căruia Șafran îi atribuie intervenții salvatoare în momentul expulzării sale din țară, până și lideri ai bisericii ortodoxe acționează uneori surprinzător de favorabil lui. Cât despre străinătate, aceasta îi este mai mult decât deschisă. El nu cere favoruri și susținere pentru sine ci pentru comunitatea lui cu care împărtășește neînchipuite chinuri, uneori empatic, alteori nemijlocite. Țara lui este România. Acolo se naște, acolo i se nasc copiii, acolo iubește, acolo luptă în felul său și cu armele specifice
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
securiști. Dezvăluie fabuloase averi acumulate de acești exponenți ai puterii nelegitime dinainte de 89. Dar despre sine nu dezvăluie mare lucru. Se vede pe sine fără pată, imaculat, un cafegiu fără de care populația Bucureștiului ar fi fost privată de o mare favoare. Anticomunismul lui e paradoxal. Vizează pe toți aceia care au acționat în favoarea lor și în defavoarea populației. Mai puțin pe el însuși. Nu are nimic din atitudinea omului care regretă că a făcut parte dintr-o rețea pe care o denunță
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
suzeranitate - autonomie va fi mult mai nuanțat, în contextul afirmării din ce în ce mai pregnante a rolului Rusiei, ca putere europeană, protectoare a Principatelor. Ca urmare a modificării raportului de forțe la începutul secolului al XIX-lea, dreptul Rusiei de a interveni în “favoarea” popoarelor din sud-estul Europei a devenit o problemă fundamentală a chestiunii orientale. Diplomația țaristă se considera îndreptățită ca, după Kuciuk-Kainardji, și mai ales, după hatișeriful de la Gülhane, să-și exercite “protecția” asupra Principatelor Române. Cu timpul, acest drept de intervenție
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de ayani și pașale care, nu numai ca se abțineau de la orice acte ostile la dresa emisarilor săi, dar le asigurau chiar protecția în teritoriul lor de jurisdicție. Grație acestor bune relații, la cererea altor consuli cărora le datora diverse favoruri și de la care obținuse înlesniri, Summerers a putut asigura protecția misionarilor catolici în Bulgaria, inclusiv a episcopului de Nicopole, Paolo Dovanlia, a cărui dioceză cuprindea și Muntenia. în aceeași măsură, Summerers s-a făcut stimat de cei doi domni români
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
obrazul lătăreț, tăiat de zbârcituri adânci, cu gura enormă, cu grumazul scurt și gros, iar părul cenușiu îl purta tăiat scurt, aproape băiețește"438. Sinonimia de nume Oana-Anca (hipocoristic de la Ana) se bazează pe etimonul comun, verbul hănan, "a face favoare, a avea milă". Numele reprezintă femininul de la Ioan, formă savantă care reproduce, prin intermediul slavonei bisericești, gr. Ioánnes, reproducând un teoforic frazeologic ebraic, Johanán: - Jo, abreviere curentă pentru Jahve și verbul hanan (de aici foarte frecventul Ana); la origine, Johanán este
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, II, De la Gautama Buddha până la triumful creștinismului, Editura Științifică, București, 1991, pp. 45, 47, 56, 72, 224, 348-449 etc. 218 Acest teoforic frazeologic, format din Jo- (Jahve) și hanan (a avea milă, a face favoare), a fost analizat în legătură cu sărbătoarea Sf. Ion, 24 iunie, suprapusă unor datini vechi, păgâne, Sânzienele (Christian Ionescu, op. cit., pp. 174-177, 257-258). Eliade însuși, în Istoria credințelor și ideilor religioase, III, De la Mahomed la epoca Reformelor, Editura Științifică, București, 1991, își
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ca ofrande de adus, eventual, sublimei lighioane; iar atunci când, vreme îndelungată, ea nu-i ușura salutar de ele, cei mai săraci cu duhul se complăceau în credința că sunt ceea ce și-au însușit, și că însușirea asta poate chiar înlocui favorurile înaltei ospeții. Galerie a neîmplinirii înăuntrul sinelui, imateriala reptilă nu făcea decât să le afâneze vitalizant un spațiu intim altfel amenințat de pietrificare, săpându-le cu foamea-i de altceva convingerile identitare cele mai adânci. Deviza celor mai lucizi era
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în ochii celor mai mulți curteni obligația alunecă banal în pielea unei simple invitații. De prisos, însă, căci Dedal țâșnise deja în salt în întâmpinarea ei. Ciopli mai întâi o statuie de marmură translucidă generalului Taurus, căruia știa că regina îi rezerva favorurile intime. Cum acesta era pizmuit la Cnossos pentru câștigarea tuturor probelor la jocurile funerare în onoarea lui Androgeus - odrasla lui Minos răpusă de taurul lui Poseidon - reușita lucrare nimeri într-o firidă obscură a palatului, afară din calea lui Minos
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
noi cunoștințe; * după terminarea unei teme sau a unui capitol; * în cadrul cercurilor de chimie. Obligându-i pe elevi să mânuiască substanțe și aparate, să emită ipoteze, să construiască instalații, să analizeze diversele momente ale experimentului efectuat, să găsească argumente în favoare sau defavoare ipotezelor propuse, experimentele chimice prezintă o valoare formativă și pedagogică indiscutabilă, deoarece: * dezvoltă spiritul de observație în gândirea elevilor; * suscită imaginația și curiozitatea științifică a elevilor; * formează deprinderea elevilor de a organiza și urmări un experiment chimic; * formează
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
repere să nu se schimbe, chiar cu prețul supunerii la cerințele pe care le formulează grupul dominant. Chiar și apropierea de acest ideal e preferabilă suferințelor ce le.implică lupta pentru libertăți (adesea improbabile), durerile schimbării. Nu e o adevărată favoare libertatea de a te ocupa În liniște de bunăstarea proprie, decât de a năzui la idealuri posibile, dar nesigure, la lupta pentru fantasme? Civilizația modernă, prin instituția contractului social, codifică totul, Întemeiază legi și reguli, reglementează schimbarea, penetrează comunitățile „prin
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
construcției (sociale, economice, de idei), avem, În schimb, individualism și egoism, structuri autoritare paternaliste, cutume patriarhal-tradiționale, solidarități de clan. În relațiile dintre șefi și subalterni nu se invocă competența și nu se practică competiția, ci se cere un hatâr, o favoare, un avantaj pentru „un om de-al nostru”, „bun cunoscut”. Orice poziție de putere Înseamnă și tranzacție, negociere, schimb personalizat de servicii. Dacă n-ai ce oferi, ești „pierdut”, n-ai nici o perspectivă de succes. Concluzia lui Adrian Marino: suntem
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
promiscuitatea de acum câțiva ani, iar intercity e chiar un tren elegant. Ambele au aer condiționat, care și funcționează. Puncte slabe: conductorii n-au maniere, sunt selecționați după nu știu ce criterii, ca să-ți dea o informație cred că-ți fac o favoare. La intercity, tren cu pretenții, am găsit un conductor bădărănos, cu aer de slinos, care ne-a lăsat a ne descurcăm cum știm cu un individ suspect ce se plimba prin vagonul de clasa I și cânta de jale. Cam
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
războiului dintre Franța revoluționară și o parte a clerului susținută de papalitate. Concordatul din 1801 punea capăt acestui conflict, făcînd din Primul consul "restauratorul altarelor". Copleșită de Imperiu, Biserica își vede asigurată situația materială, situația morală refăcută prin onorurile și favorurile care se revarsă asupra ei, influența garantată de controlul pe care aceasta îl are asupra învățămîntului primar, de reînființare a seminariilor și dezvoltarea congregațiilor, cu condiția ca ele să fie autorizate. Catehismul adoptat în 1806 conține printre îndatoririle creștinului supunerea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
la Paris ?i c?l?torii prin ??rile Europei, Ion Ionescu s-a �ntors la Ia?i, unde a predat la Universitate, a participat la revolu?ie, a fost expulzat din ?ar? � timp �n care a f?cut propagand? �n favoarea unirii � iar dup? Unirea Principatelor a contribuit la reforma agrar? (scop �n care a realizat numeroase anchete de teren, monografii zonale, iar �n parlamentul ??rîi a militat pentru modernizarea societ??îi rom�ne?ți). Jules Michelet l-a considerat �sufletul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
istorie, societatea va deveni cu adev?raț uman? c?ut�nd s? satisfac? nevoile colective. Cu toate c? opera �i este stufoas? ?i repetitiv?, importan?a ei nu trebuie subestimat?, din cel pu?în patru motive: � Saint-Simon predic? deschis �n favoarea constituirii unei ?tiin?e a omului, la fel ca ?i Ideologii. Dar pledoaria să se �nscrie �ntr-o reflec?ie mai ampl? asupra ?tiin?elor, asupra obiectului ?i evolu?iei lor, din care reiese c? toate cele care �au �nceput prin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ie p�n? �n anul 1851, data retragerii sale din politic?. �n acest interval a c?l?torit mult (�n Anglia, �n Irlanda, �n Algeria), a participat activ la via?a parlamentar? ?i a luat o pozi?ie curajoas? �n favoarea reformei �nchisorilor că ?i �n privin?a abolirii sclaviei. Din ianuarie 1848 el simte v�ntul Revolu?iei sufl�nd peste ?ar?. F?r? iluzii �n privin?a viitorului, el accept? proclamarea Republicii, d�ndu-?i avizul asupra noii Constitu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
profesori pentru �nv???m�ntul superior � care s�nt mai bine remunera?i dec�ț �n trecut ?i c?rora Republică le ofer? localuri noi. Lista reformelor mari sau mai modeste este lung? ?i ea atest? continuitatea efortului �ntreprins �n favoarea Universit??îi, �ntr-o perspectiv? evident politic?: mai �nt�i pentru a avea ce opune hegemoniei intelectuale ?i ?tiin?ifice a Germaniei, lu�nd universit??ile germane ca model; apoi, pentru a forma dasc?li sub egida ?tiin?ei republicane, elibera
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mult dec�ț familia, problemele educative re?în acum aten?ia membrilor ?tiin?ei sociale. Pentru a le studia, ei se �ntorc spre lumea anglo-saxon? pe care mediile liberale franceze � din care fac parte � o opun modelului german, care are favoarea republicanilor. Demolins este printre primii care pledeaz? �mpotriva statului, ceea ce face din el unul dintre adversarii declară?i ai solidarismului dominant. Consecvent cu sine, el �?i aplic? ideile educative la Verneuil-sur-Avre, �n Eure, unde fondeaz? ?coală de la Roches care va
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
conduc? societatea spre progres. Influen?a lui Gumplowicz ?i a altui sociolog austriac pe care l-a citit bine, Ratzenhofer, este evident?. Opera academic? a lui Small conteaz? cu siguran?? mai pu?în dec�ț ac?iunea să militant? �n favoarea sociologiei [Barnes, 1948]. Gra?ie unor fonduri private, �n 1892 s-a creat la Chicago un departament de sociologie. Small a fost primul director ?i r?m�ne �n aceast? func?ie timp de treizeci de ani. Prin departamentul s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu ?i realizarea) acestui obiectiv, prin intermediul unor funda?îi precum Consiliul de Cercetare �n ?tiin?ele Sociale (SSRC) ?i Institutul de Cercetare Social? ?i Religioas? (ISSR) creat �n 1922 cu scopul de �a cre?te eficacitatea ac?iunii �ntreprinse �n favoarea binelui de c?tre for?ele sociale ?i religioase ale lumii, �n special de c?tre cre?țin?tatea protestant?� (citat �n [70:42]). De acest sprijin vor beneficia ?i numeroase universit??i ale ??rîi. Mai mult, �n 1925, Purnell
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
produselor formaliz?rîi matematice; necesitatea metodelor statistice considerat? lege ?i, �n sf�r?it, concep?ia individualist? asupra fenomenelor structurale. Al?turi de aceste tr?s?turi recurente ale sociologiei americane trebuie s? subliniem ?i tendin?a diversific?rîi �n favoarea microscopicului ?i, �n m?sura �n care interac?iunea individual? nu e referabil? dec�ț la ea �ns??i, �n favoarea descriptivului strict. �ntr-o atare situa?ie, unii v?d sf�r?ițul recursului la neo-parsonsism (Alexander, 1982-1984), �n timp
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
turi de aceste tr?s?turi recurente ale sociologiei americane trebuie s? subliniem ?i tendin?a diversific?rîi �n favoarea microscopicului ?i, �n m?sura �n care interac?iunea individual? nu e referabil? dec�ț la ea �ns??i, �n favoarea descriptivului strict. �ntr-o atare situa?ie, unii v?d sf�r?ițul recursului la neo-parsonsism (Alexander, 1982-1984), �n timp ce al?îi (Collins, 1975, sau Turner, 1988) �ncearc? s? exploateze aceast? diversitate f?c�nd apel la o larg? sintez
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a ?tiin?ific?, acolo unde se negociaz? finan??rile, dac? nu ?i pe pia?a intelectual? ?i editorial? unde se c�?tig? prestigiu social. Astfel, �n cursul anilor ?aptezeci � �deceniul c?r?ilor� [57:283] � sociologia va cunoa?te formidabilă favoare a unui public vizibil sedus de natură temelor abordate ?i de impertinen?a tonului mai mult dec�ț de valoarea cognitiv? ?i de rigoarea demersului sociologic. �n timpul deceniului urm?tor, form?rile superioare se diversific? (DEA, DESS) ?i ele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]