6,379 matches
-
un alt model ideal decât cel al Beatricei, care asigura numai calea de înălțare spre transcendență. Ca ferment al cunoașterii de sine, femeia garantează în schimb accederea în profunzimile umanului, a transcenderii abisului interior, sentiment care nu este lipsit de fiorii unei sfinte spaime. Suntem departe de seninătatea înălțătoare a prototipul donnei angelicata, Preasfânta Fecioară și de extazul contemplativ. Ceea trimite spre o ipostază perenă a idealului feminin, dincolo de timp și spațiu, tot un fel de a concentra în principiul feminin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
introduce într-o lume aparte: este un moment de reviriment al întregii naturi, ca o promisiune anticipatoare de bucurie, viață și plenitudine. Sevele din natură pătrund și în oamenii entuziasmați de dorul și nevoia expansiunii, a evadării, căci: „De-atât fior li-i inima năucă/ Atuncea prind hagii dor de ducă,/ Iar pălmierii află-ndemn să cate/ Altare pe meleaguri depărtate”249. Călătoria devine o formă de eliberare, de cunoaștere, de reflecție și de sfințire, cu toate că lumea lui Geoffrey Chaucer nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Atuncea prind hagii dor de ducă,/ Iar pălmierii află-ndemn să cate/ Altare pe meleaguri depărtate”249. Călătoria devine o formă de eliberare, de cunoaștere, de reflecție și de sfințire, cu toate că lumea lui Geoffrey Chaucer nu este străbătută de un fior mistic autentic, este mult prea ancorată în real, iubește prea mult viața în toată complexitatea ei. Canterbury devine o țintă dorită, dar parcursul se va dovedi mult mai antrenant și mai ispititor decât punctul 249 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este discretă, Mai nu se face auzită cu nimic, povestirea este relatată din perspectiva lui Ianuarie, cu toate acestea gândurile ei se pot asemăna probabil cu cele ale târgoveței din Bath, ea impresionează doar prin frumusețea fizică ce îi dă fiori proaspătului soț. Grotescul este prezent și în descrierea primei nopți împreună a celor doi proaspăt căsătoriți, decrepitudinea lui Ianuarie și exacerbarea propriilor performanțe sexuale, de care este mult prea orgolios, nu puteau decât să-i stârnească repulsie tinerei Mai: „A
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mișcare și de putere decizională, înălțat fiind până la a opta sferă, de unde poate privi retrospectiv 984 Geoffrey Chaucer, Troilus și Cresida, p. 305. 265 și poate râde pe seama lamentațiilor sale jalnice, așa cum altădată râdea de prietenii cuprinși și mistuiți de fiorul dragostei. Părăsește lumea pe care a iubit-o râzând în sine și fiind condus de Mercur spre o ultimă destinație, de data aceasta divină. Ca ființe umane, cei doi îndrăgostiți nu au putut rezista impulsurilor propriilor naturi: Cresida a gravitat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un alt model ideal decât cel al Beatricei, care asigura numai calea de înălțare spre transcendență. Ca ferment al cunoașterii de sine, femeia garantează în schimb accederea în profunzimile umanului, a transcenderii abisului interior, sentiment care nu este lipsit de fiorii unei sfinte spaime. Suntem departe de seninătatea înălțătoare a prototipul donnei angelicata, Preasfânta Fecioară și de extazul contemplativ. Ceea trimite spre o ipostază perenă a idealului feminin, dincolo de timp și spațiu, tot un fel de a concentra în principiul feminin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
introduce într-o lume aparte: este un moment de reviriment al întregii naturi, ca o promisiune anticipatoare de bucurie, viață și plenitudine. Sevele din natură pătrund și în oamenii entuziasmați de dorul și nevoia expansiunii, a evadării, căci: „De-atât fior li-i inima năucă/ Atuncea prind hagii dor de ducă,/ Iar pălmierii află-ndemn să cate/ Altare pe meleaguri depărtate”249. Călătoria devine o formă de eliberare, de cunoaștere, de reflecție și de sfințire, cu toate că lumea lui Geoffrey Chaucer nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Atuncea prind hagii dor de ducă,/ Iar pălmierii află-ndemn să cate/ Altare pe meleaguri depărtate”249. Călătoria devine o formă de eliberare, de cunoaștere, de reflecție și de sfințire, cu toate că lumea lui Geoffrey Chaucer nu este străbătută de un fior mistic autentic, este mult prea ancorată în real, iubește prea mult viața în toată complexitatea ei. Canterbury devine o țintă dorită, dar parcursul se va dovedi mult mai antrenant și mai ispititor decât punctul 249 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este discretă, Mai nu se face auzită cu nimic, povestirea este relatată din perspectiva lui Ianuarie, cu toate acestea gândurile ei se pot asemăna probabil cu cele ale târgoveței din Bath, ea impresionează doar prin frumusețea fizică ce îi dă fiori proaspătului soț. Grotescul este prezent și în descrierea primei nopți împreună a celor doi proaspăt căsătoriți, decrepitudinea lui Ianuarie și exacerbarea propriilor performanțe sexuale, de care este mult prea orgolios, nu puteau decât să-i stârnească repulsie tinerei Mai: „A
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mișcare și de putere decizională, înălțat fiind până la a opta sferă, de unde poate privi retrospectiv 984 Geoffrey Chaucer, Troilus și Cresida, p. 305. 265 și poate râde pe seama lamentațiilor sale jalnice, așa cum altădată râdea de prietenii cuprinși și mistuiți de fiorul dragostei. Părăsește lumea pe care a iubit-o râzând în sine și fiind condus de Mercur spre o ultimă destinație, de data aceasta divină. Ca ființe umane, cei doi îndrăgostiți nu au putut rezista impulsurilor propriilor naturi: Cresida a gravitat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a V-a. Alexandre ar vrea să-și Înnoiască viața sentimentală, ar vrea un copil... Pe scurt, ar vrea mai multe lucruri pe care nu le are. Timpul trece. Uranus trece și el! Și, În continuare, nici cel mai mic fior la orizontul vieții sale afective. Vine și aniversarea din 1990. Uranus În tranzit a trecut deja cu mai multe grade de conjuncția cu Venus, dar În Revoluția Solară conjuncția există. La trei zile după ziua lui de naștere, Alexandru se
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
3 - la 15 iunie 1932. O vreme l‐am întâlnit zilnic pe George Nedelea... Imaginea lui de mărunt scit blond, veșnic posac, moșmond ind mereu ceva numai de el știut, imagine severă ca re mă intimida, ba chiar îmi dădea fiori, am purtat‐o în minte, asociind‐o cu priveliștile felurite ale biblioreveriei. Când am citit, tot la Casa Națională, La révolté des Anges a lui Anatole France și‐am încercat să mi‐ l închipui pe bibliotecarul Sariette mi‐ a răsărit
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
erau primite de membrii Academiei Bârlădene cu exclamații de epopee.” De altfel, în „Florile Dalbe”, sub egida cercului literar de 334 la Academia Bârlădeană, a debutat I.Valerian cu poezia „În albastru”: Cu ochii duși departe În zarea plină de fiori Mă prind visând adeseori În zarea plină de fiori De năzuinți deșarte.” Dacă C. Medeleanu, N.Hoina, I. Pârvulescu, C. Gruia, T. Spătaru, C. Papazisu, Virgiliu Nițulescu, Iulian Popovici, cu așa de promițătoare începuturi n au mai stăruit să „bată
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
epopee.” De altfel, în „Florile Dalbe”, sub egida cercului literar de 334 la Academia Bârlădeană, a debutat I.Valerian cu poezia „În albastru”: Cu ochii duși departe În zarea plină de fiori Mă prind visând adeseori În zarea plină de fiori De năzuinți deșarte.” Dacă C. Medeleanu, N.Hoina, I. Pârvulescu, C. Gruia, T. Spătaru, C. Papazisu, Virgiliu Nițulescu, Iulian Popovici, cu așa de promițătoare începuturi n au mai stăruit să „bată la porțile vieții cu „Florile Dalbe”, ale visurilor dintâi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
când n‐ai fost în stare / Să te miști din raftul grav!/ Nici o mâ nă mi se pare / Nu te‐ a scuturat de praf, / Nu ți‐ a răsfoit vreo filă / Știi, măcar așa 364 în silă, / Ca să simți și tu fiorul / Ce ți‐ l lasă cetitorul .../ Ș‐acum vii să‐ mi faci morală? / Cap fără de socoteală! / Eu t e iert, însă, vezi bine, / N‐ am chef să mă cert cu tine!” * Lumină Lumină!..., director dr. Teodor Rășcanu, anul II nr.8
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sensibil (ne-animalizat, netembelizat de televizor) i se poate șopti, cânta, recita poezia eminesciană, receptată și de înstrăinați, pe nivele de percepție ! Redescoperirea lui e un proces permanent în evoluția acestui neam. Noi, pieritorii de azi, murim mai puțin simțind fiorul poeziei lui. Noi, trăitorii de pretutindeni, cu sensibilitatea dată de Domnul, ne înnobilăm și cu râul, ramul și cu floarea albastră, și cu "ropotul de grindeni", și cu Mircea, și cu dragoste și mai ales cu LUCEAF|RUL lui. Oare
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Brătescu - Jidovul rătăcitor - "Cu multă afecț iune profesională, dlui prof. Dumitru Marin, din partea autorului." 2008 354 31. Val Andreescu - Fabule - "Domnului prof. dr. Dumitru V. Marin, toată prețuirea și recunoștința modestului autor, Val Andreescu" - 17.03.2009 32. Val Andreescu - Fiorii zborului tandru"Domnului prof. D.V. Marin, cu prețuire și admirație nedisimulată pentru un timp al definirilor, autorul Val Andreescu." - 13 aprilie 2009 33. Ștefan Nemecsek - Literatura Hunedoreană (de la începuturi până în prezent) vol.1 - "Cu prietenie și aleasă stimă pentru OMUL
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Cățelești Bacău. Debut literar ziarul Steagul Roșu, Bacău, poezie. A activat în mai multe cenacluri literare din Vaslui și Iași. Debut în volum, Calul cu potcoave roz (epigrame, fabule, panseuri) 2006, a continuat cu Florete melancolice (epigramă, fabulă, rondel) 2008, Fiorii zborului tandru, (poezie) și Fabule (2008), redactor șef Meridianul. APOSTU, Mihai, n. 4 septembrie 1962, Vaslui (Dodești, comuna Viișoara): A urmat cursurile școlii primare în satul natal, iar pe cele liceale în Vaslui. Debut literar în revista Flacăra. Din 1991
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
tari" patriotice și de scenete istorice cu morală sănătoasă se vor fi distrat. Cert e că mulți artiști care contează (să amintim doar de Andrei Șerban) au respins din start posibilitatea ca o piesă ca aceasta să mai poată stârni fiori estetici. Așa că a rămas doar imaginea greoaie a unui Ștefan mai înalt decât trebuia. În campania "Domnitorii" pentru Romstal, Constantin, costumat ca pe scena TNB, spune câteva replici "cu căldură". După ce națiunea fusese invitată la teatru să simtă fiorii patriotismului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
stârni fiori estetici. Așa că a rămas doar imaginea greoaie a unui Ștefan mai înalt decât trebuia. În campania "Domnitorii" pentru Romstal, Constantin, costumat ca pe scena TNB, spune câteva replici "cu căldură". După ce națiunea fusese invitată la teatru să simtă fiorii patriotismului pe bani publici, același Costel Constantin, în rolul voievodului degrabă vărsătoriu de sânge, se autoparodiază invitând lumea să-și ia câte ceva instrumente electrice care țin de cald [...]. Un același Ștefan are o morgă tragică atunci când joacă pe bani de la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în destinul muritorilor e un ecou suficient pentru a transforma aventura lui într-o tragi-comedie) se soldează însă cu un eșec, în urma căruia ne vom reîntâlni cu un cap de familie "confuz, înnebunit, dezagregat", dar și în plin contact cu "fiorii divini ai dragostei", căci "se simțea acum mai bun, mai îngăduitor, și tulburarea ce o încerca la vederea acestei pâlnii îl făcea să se bucure și totodată să sufere și să plângă ca un copil". În fragmentul de mai sus
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
rus, care a cunoscut recluziunea sub diverse forme, a înțeles că este dator să comunice adevărul său despre spațiile de detenție staliniste, reconstituind lumile recluziunii în discursul literar. Văzută prin ochii lui Soljenițîn, imaginea recluziunii are o amploare ce dă fiori: închisoarea, lagărul, spațiul deportării și clinica oncologică sunt tot atâtea lumi închise, incluse într-o mai vastă lume închisă, care este însuși statul sovietic. Sunt lumi create artificial a căror rațiune de a exista este libertatea îngrădită. Dacă, altădată, la
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
erau ocupate cu meschine interese de serviciu, cu intrigi, cu promovarea, umerii lor nu erau împovărați de preocupările pentru locuință, pentru combustibil, pâine sau îmbrăcăminte pentru copii. Dragostea, care este de când lumea desfătarea și suferința omenirii, nu le putea transmite fiorul sau agonia ei. Termenele de detenție erau atât de lungi, încât nimeni nu se gândea la anii de după eliberare. Oameni remarcabili prin inteligență, educație și experiență de viață, dar mereu prea devotați familiilor ca să se păstreze îndeajuns pentru prieteni, aparțineau
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
preferat. În propria imaginație, Stalin a urcat treptat spre culmea amețitoare a stăpânirii absolute, ca "Împărat al Pământului", ca să se prăbușească apoi în abisul deznădejdii. Tabloul deznădejdii sale este corelat cu cel al decăderii mentale, conturat cu sarcasm de Soljenițîn. Fiorul de a asista la deznădejdea unui om este anulat prin sugestia alterării minții acestui personaj. Sub aspect intelectual, Stalin lasă impresia de structură dezarticulată, fiind lipsit de judecată și de echilibru. De mai multe ori, el încearcă să-și aducă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
felul ei geneza pământului, cucerind forme din mișcarea rotundă. Asemenea rândunelului, olarul dumică mai întâi hrana strungului, umezind pământul cu apă și supunând tina numai prin tandrețe și fină pricepere, ambele născute din acea căldură ce transformă meseria în artă. Fiorul omului se transmite nemijlocit pământului prin contactul direct al degetelor. Degetele olarului cântă parcă pe strune de scripcă, pe găuri de cimpoi, pe nervuri de frunză. Ele a dună nerv și stih, înapoindu-i artistic lutului care ni le-a
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]