6,098 matches
-
atunci când acesta a încercat să efectueze o asemenea operație cu unul dintre cei mai bogați meșteșugari, orășenii s-au răsculat și l-au lapidat pe eparhul capitalei. Soțul uneia dintre surorile împărătesei, megaducele Mihail Stryphnos, poreclit "pântecosul", împreună cu Stiriones, drungarul flotei comercializa deschis bunuri din arsenalele departamentului marinei militare. Totul se vindea: ancore, pânze, odgoane, cuie, vâsle. La momentul expediției cruciaților împotriva Constantinopolului (1204), în porturile capitalei nu s-a găsit nici o corabie militară mare în stare să iasă în larg
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
hotărât ca jurământul de respectare a tratatului să fie depus de 12 persoane. Tot ele au și semnat. Cu mare greutate cruciații s-au lăsat convinși să nu părăsească expediția, astfel că, după îndelungi tergiversări, în luna iunie, anul 1203, flota cruciată a ridicat pânzele îndreptându-se spre insula Corfu, unde armatele urmau să se regrupeze pentru a străbate, apoi, ultima fâșie de drum până la Constantinopol. Era o flotă cum puține se mai văzuseră până atunci. Câteva sute de vase mari
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
părăsească expediția, astfel că, după îndelungi tergiversări, în luna iunie, anul 1203, flota cruciată a ridicat pânzele îndreptându-se spre insula Corfu, unde armatele urmau să se regrupeze pentru a străbate, apoi, ultima fâșie de drum până la Constantinopol. Era o flotă cum puține se mai văzuseră până atunci. Câteva sute de vase mari și mici, împodobite cu steagurile multicolore ale cruciaților, încărcate cu cai, oameni și mașini de război, au pornit în larg unduindu-se pe coama apelor. În fața porților Constantinopolului
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
aversul cât și pe reversul monedei. Greutatea unui "as" fiind fixată în funcție de valoarea sa, aceasta s-a diminuat în timpul Primului Război Punic (264 - 241), când a ajuns la 290 - 280 de grame, scădere datorată marilor cheltuieli ale Romei pentru constituirea flotei sale. Spre anul 225 î.Hr., apare, pe "reversul" discului "aes grave", o proră drept omagiu adus puternicei flote militare romane constituite câteva decenii mai devreme. Cu trecerea de la turnarea la baterea monedelor cu ciocanul, asul a devenit o monedă fiduciară
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
în timpul Primului Război Punic (264 - 241), când a ajuns la 290 - 280 de grame, scădere datorată marilor cheltuieli ale Romei pentru constituirea flotei sale. Spre anul 225 î.Hr., apare, pe "reversul" discului "aes grave", o proră drept omagiu adus puternicei flote militare romane constituite câteva decenii mai devreme. Cu trecerea de la turnarea la baterea monedelor cu ciocanul, asul a devenit o monedă fiduciară, a cărei valoare nu mai era legată de conținutul de metal, de valoarea sa intrinsecă. În timpul celui de-
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
serviciu la 07.09.1930. În schimbul a 116 milioane lire sterline (134 milioane euro), Guvernul Adrian Năstase a achiziționat, la 14 ianuarie 2003, două fregate datând din 1986, pe care Londra le scosese din uz în 2002. Începând cu 1997, Flota militară a Regatului Unit s-a redus de la 137 la 99 de nave, număr calculat de conservatorul Liam Fox pentru The Daily Mail, iar Londra a încasat doar 580 milioane lire (670 milioane euro). Din această sumă, România a suportat
Fregata Regele Ferdinand () [Corola-website/Science/322439_a_323768]
-
îl ajută să descopere că omul pe care îl caută este nimeni altul decât de Jack Brennan. Truesdale și Jordan îl găsesc pe Brennan în sistemul solar exterior, pe lumea fabricată după proiectul lui Brennan, Kobold. Brennan descoperă că o flotă de invazie Pak se îndreaptă spre spațiul uman și îl duce pe Truesdale pe un avanpost colonial uman numit Căminul, pentru a distrage atenția de la Pământ. În timpul călătoriei, se luptă cu navele cercetaș ale flotei Pak. Brennan și Truesdale ajung
Protector (roman) () [Corola-website/Science/322442_a_323771]
-
Kobold. Brennan descoperă că o flotă de invazie Pak se îndreaptă spre spațiul uman și îl duce pe Truesdale pe un avanpost colonial uman numit Căminul, pentru a distrage atenția de la Pământ. În timpul călătoriei, se luptă cu navele cercetaș ale flotei Pak. Brennan și Truesdale ajung pe Cămin, unde își dau seama că Brennan vrea să transforme întreaga colonie într-o armată de apărare formată din protectori umani. Truesdale îl ucide pe Brennan, dar este infectat cu formă a virusului arborelui-vieții
Protector (roman) () [Corola-website/Science/322442_a_323771]
-
Virusul modificat îi ucide pe unii coloniști și îi transformă pe ceilalți, dând naștere la o armată de protectori fără copii. Noii protectori știu că trebuie să acționeze repede pentru a salva restul omenirii și încep pregătirile de război cu flota invadatoare Pak. În paralel, se menționează că în sejurul său prin sistemul solar exterior, Brennan a pus la cale un genocid pe Marte, trimițând un uriaș asteroid de gheață să se izbească de suprafața planetei, pentru a crește conținutul de
Protector (roman) () [Corola-website/Science/322442_a_323771]
-
Spania și își atribuie titlul de Prinț al Păcii. Conduce țara asemenea „monarhilor luminați”, dar nu se încrede în ideile democratice răspândite de Revoluția Franceză. Alianță franco-spaniolă devine din ce in ce mai dezavantajoasa pentru Spania, mai ales după Bătălia navală de la Trafalgar, cănd flotă franco-spaniolă este distrusă de britanicii comândați de amiralul Nelson. Accepta intervenția militară franceză în Portugalia, fapt ce avea să marcheze începutul Războiului din Spania și Portugalia. Însoțește familia regală spaniolă la Convenția de la Bayonne, unde Bourbonii spanioli renunța la tronul
Manuel de Godoy () [Corola-website/Science/316864_a_318193]
-
de transnport spaniole, sovietice și ale altor națiuni, care transportau diferite mărfuri către porturile controlare de republicani. Liga Națiunilor a clasificat aceste atacuri drept „piraterie” și italienii au trebuit să întrerupă torpilările în Mediterana sub amenințarea intervenției în conflict a flotelor militare franceze și britanice. 3 septembrie: forțele republicane din Catalonia de sub comanda căpitanului Alberto Bayo au debarcat la Majorca. Această formațiune militară avea să fie atacată de forțele aeriene italiene pe 24 octombrie. În aceeași dată, bombardierele italiene, susținute de
Corpo Truppe Volontarie () [Corola-website/Science/316907_a_318236]
-
(în ) este numele flotei care, în anul 1588, a fost trimisă de Filip al II-lea, regele Spaniei, pentru a transporta și sprijini acțiunea de debarcare a armatei spaniole în Anglia. Bătălia navală care a urmat s-a înscris în contextul mai larg al
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
în ceea ce s-a numit mai târziu prima revoluție burgheză victorioasă din Europa. În această împrejurare, Anglia sprijinise militar și diplomatic Țările de Jos pe toată durata conflictului. Se constată, în aceeași perioadă, o recrudescență a activității piraților englezi împotriva flotei spaniole. Comuniunea de interese, gravele prejudicii aduse flotei spaniole, au făcut ca acești pirați să beneficieze de sprijinul tacit al Curții regale engleze. Protestele lui Filip al II-lea, prin ambasadorii săi din Anglia, n-au găsit răspuns. Cel mai
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
revoluție burgheză victorioasă din Europa. În această împrejurare, Anglia sprijinise militar și diplomatic Țările de Jos pe toată durata conflictului. Se constată, în aceeași perioadă, o recrudescență a activității piraților englezi împotriva flotei spaniole. Comuniunea de interese, gravele prejudicii aduse flotei spaniole, au făcut ca acești pirați să beneficieze de sprijinul tacit al Curții regale engleze. Protestele lui Filip al II-lea, prin ambasadorii săi din Anglia, n-au găsit răspuns. Cel mai de seamă reprezentant al piraților englezi din această
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
au durat până în luna mai a anului 1588, dată la care "" era gata să ridice ancora. Sef al expediției este numit Alváro de Bazán, marchiz de Santa Cruz, marinar încercat, aureolat de faima de a fi fost amiral-șef al flotei spaniole, componentă a flotei combinate creștine care, în 1571, la Lepanto, a zdrobit flota turcească. Neșansa spaniolilor a făcut ca marchizul să moară pe neașteptate, la 9 februarie 1588, în ajunul plecării expediției. Filip al II-lea a optat pentru
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
mai a anului 1588, dată la care "" era gata să ridice ancora. Sef al expediției este numit Alváro de Bazán, marchiz de Santa Cruz, marinar încercat, aureolat de faima de a fi fost amiral-șef al flotei spaniole, componentă a flotei combinate creștine care, în 1571, la Lepanto, a zdrobit flota turcească. Neșansa spaniolilor a făcut ca marchizul să moară pe neașteptate, la 9 februarie 1588, în ajunul plecării expediției. Filip al II-lea a optat pentru o comandă distinctă și
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
ridice ancora. Sef al expediției este numit Alváro de Bazán, marchiz de Santa Cruz, marinar încercat, aureolat de faima de a fi fost amiral-șef al flotei spaniole, componentă a flotei combinate creștine care, în 1571, la Lepanto, a zdrobit flota turcească. Neșansa spaniolilor a făcut ca marchizul să moară pe neașteptate, la 9 februarie 1588, în ajunul plecării expediției. Filip al II-lea a optat pentru o comandă distinctă și a făcut o alegere inspirată în cazul ducelui de Parma
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
o alegere inspirată în cazul ducelui de Parma, comandantul trupelor spaniole din Țările de Jos, unul dintre cei mai mari generali ai timpului său, în calitate de comandant suprem al expediției. Mai puțin inspirată s-a dovedit ulterior a fi alegerea comandantului flotei, în persoana lui Guzman, duce de Medina-Sidonia (1550-1619), care pe toată perioada desfașurării campaniei s-a comportat mediocru, fără curaj, ca un marinar fără valoare, lipsit de experiența conducerii unei campanii pe mare. Șansa a făcut ca viceamiral să fie
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
a făcut ca viceamiral să fie numit un bun marinar, Diego Flores de Valdes. Planul spaniolilor era măreț și destul de complicat. Ducele de Parma urma să pregătească în Țările de Jos de soldați și șalupe pentru debarcarea acestora. Joncțiunea cu flota urma să se facă undeva în jurul Calais-ului. Sarcina flotei era blocarea Canalului Mânecii, în așa fel încât să nu dea posibilitatea flotei engleze să împiedice debarcarea. Flota spaniolă trebuia să transporte de soldați care urmau să se unească, în timpul debarcării, cu
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
marinar, Diego Flores de Valdes. Planul spaniolilor era măreț și destul de complicat. Ducele de Parma urma să pregătească în Țările de Jos de soldați și șalupe pentru debarcarea acestora. Joncțiunea cu flota urma să se facă undeva în jurul Calais-ului. Sarcina flotei era blocarea Canalului Mânecii, în așa fel încât să nu dea posibilitatea flotei engleze să împiedice debarcarea. Flota spaniolă trebuia să transporte de soldați care urmau să se unească, în timpul debarcării, cu cei ai ducelui de Parma. Un plan de o
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
Ducele de Parma urma să pregătească în Țările de Jos de soldați și șalupe pentru debarcarea acestora. Joncțiunea cu flota urma să se facă undeva în jurul Calais-ului. Sarcina flotei era blocarea Canalului Mânecii, în așa fel încât să nu dea posibilitatea flotei engleze să împiedice debarcarea. Flota spaniolă trebuia să transporte de soldați care urmau să se unească, în timpul debarcării, cu cei ai ducelui de Parma. Un plan de o asemenea anvergură era supus unei serii de elemente variabile, care, în cele
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
pregătească în Țările de Jos de soldați și șalupe pentru debarcarea acestora. Joncțiunea cu flota urma să se facă undeva în jurul Calais-ului. Sarcina flotei era blocarea Canalului Mânecii, în așa fel încât să nu dea posibilitatea flotei engleze să împiedice debarcarea. Flota spaniolă trebuia să transporte de soldați care urmau să se unească, în timpul debarcării, cu cei ai ducelui de Parma. Un plan de o asemenea anvergură era supus unei serii de elemente variabile, care, în cele din urmă, s-au dovedit
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
din urmă, s-au dovedit a fi în defavoarea spaniolilor. "Invincibila Armada" era alcătuită din circa 130 de nave cu un deplasament total de . La bordul navelor se aflau de tunuri, de soldați, de marinari și de vâslași. La începutul ostilităților, flota engleză a angajat 35 de nave, dintre care 10 erau nave mici de observare, cu un potențial de foc mult redus comparativ cu navele spaniole. Pe parcursul desfășurării campaniei, numărul navelor engleze a crescut la 190, dintre care 140 au intrat
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
spaniole. Pe parcursul desfășurării campaniei, numărul navelor engleze a crescut la 190, dintre care 140 au intrat efectiv în luptă. S-a ajuns astfel aproape la paritate, ținând cont că navele engleze aveau cam același deplasament cu cele spaniole. Comandant al flotei engleze a fost numit lordul mare-amiral Charles Howard of Effingham, 50 de ani, fiul mai mic al ducelui de Norfolk. Avea avantajul de a fi asistat de niște veritabili lupi de mare, cu o bogată experiență în luptele navale, cum
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
Royal", 800 de tone, 38 de tunuri, "Revenge", 500 de tone, 36 de tunuri și "Victory", 800 de tone, 44 de tunuri. Dacă așa cum s-a arătat mai sus, din punctul de vedere al numărului și al deplasamentului cele două flote se echivalau, nu același lucru se poate spune despre calitatea navelor care le compuneau. Flota spaniolă era compusă în cea mai mare parte din galere, nave cu bordul foarte înalt. Datorită pupei, unde se afla amplasat castelul cu mai multe
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]