16,377 matches
-
O “FAMILIE” MODERNĂ! Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 324 din 20 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului E Duminică. Sfânta zi de Duminică! Ador să lenevesc puțin mai mult... Totuși, la un moment dat, mă urnesc...și deschid geamul. Vecinul de la I e la mașină, cu nevasta și fetița...se duc la biserică. Ea urcă în față, fata în spate, el se preface că are treabă la portbagaj și-mi trage cu ochiul. Mă rușinez și mă ascund după
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
Cu ea ce-și mai clătește ochii, prin balcoanele oamenilor. Acum e la pat, săracul. Nu l-am mai văzut de mult pe-afară. Până la balcon se se mai târăște uneori...Acum e rândul nevestei “să stea de veghe”. Închid geamul rapid. Cine știe ce-mi mai vor auzi urechile...Și nu vreau să-mi stric ziua. Îmi fac un ceai, și-mi citesc mesajele. M-am trezit având în minte sfatul unei prietene mai vârstnice:” Să nu rămâi singură!” “Mă
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
ajunsese la vreun lat de palmă. Prima ninsoare a prins drumarii iar nepregătiți. Până să se dumirească ei, a și înghețat primul strat, după ploaia care l-a înmuiat destul de bine. Acum, sub omăt, gheața își făcea de cap. Printre geamurile deschise ale automobilelor se auzeau înjurăturile deșucheate ale șoferilor și persiflări de genul: ,, Iarna nu-i ca vara!'' O mașină de culoare roșie patina de zor, zăpada sărea în spatele roților ca o fântână arteziană. Băiatul se uită cu atenție și
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
facem un serviciu rămânând aici!”, i-a replicat dezinvolt românul. Primarul, șugubăț în felul lui, nu a ezitat atunci să glumească: Noi avem aici pe unul care mătură... îl cheamă Voltaire! și i l-a arătat lui nea Mitică pe geam. Dar a fost amabil, dându-le aprobarea de care aveau nevoie și apoi, pe tot parcursul șederii lor la Saint Gervais le-a facilitat, an de an, reînnoirea vizei fără a fi nevoie să mai meargă la Paris. În Saint
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
din 04 noiembrie 2011. Atât de mult te-am așteptat, Ca pe un vis fără sfârșit, Cu stelele am complotat Însă, niciuna n-a zâmbit. Atât de ars sufletu-aveam Că n-ai să afli niciodată, La ușă te-așteptam, la geam Dar, în vis, n-am fost acceptată. Atât de dor mi-a fost de tine Nu poți să îți imaginezi, Nici printre stele cristaline De ți-ai dori să mă valsezi. Acum, când te-ai întors, iubite Iar, visul meu
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
trecute-mi plâng amăgirea pădurea desfrunzită mă atrage în întuneric colțul ierbii moare sub tristețea de sus căzută gândul meu în alb îmbrăcat rătăcește privirea imesitatea nu-i departe văd lacrimi în fulgi de suflet dinspre December tu bați în geamul din mine te aștept în durere by Viorel Muha Referință Bibliografică: December / Viorel Muha : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 319, Anul I, 15 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Viorel Muha : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DECEMBER de VIOREL MUHA în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357372_a_358701]
-
întâmplat și în următorii doi ani când și celelalte surori s-au căsătorit. Istoria șosetelor pentru cadouri În alte țari se spune ca Sfanțul Nicolae a auzit povestea celor trei surori sărace și noaptea a venit să le lase la geam câte un săculeț cu monezi. În primele două seri a reușit să lase săculeții la fereastra, însă în a treia seară, s-a cataract pe acoperișul casei și a aruncat bănuții pe jos. Banii au alunecat și au căzut în
LEGENDELE LUI MOS NICOLAE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357399_a_358728]
-
departe. * După acest împrumut, Necșulescu a simțit că este urmărit de un bărbat aflat într-un Ford de mâna a doua. Câteva zile la rând, până când ieșind pe terasă, să-și fumeze trabucul, a auzit un zgomot sec și în geamul de alături a observat orificiul făcut de un glonț. În aceași secundă Fordul a demarat în trombă. Atât a apucat să observe. Avea aceași culoare. Culoarea oului de rață. Cred că această situație l-a frământat mult. Nu a anunțat
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
dureri ce doboară, dar ele înzecesc puterile noastre, fiindcă ele se nasc dintro piedică în realizarea unui ideal. Partidul meu este al tuturor celor care gândesc ca mine... Priviți la aceste două scaune. Unul stă în dreptul luminii ce intră prin geamul hubloului. Celălalt stă în întuneric. Dacă îl iau pe acesta... (îl ia și le aranjează pe amândouă în fanta de lumină ce intră prin hublou) ... Vedeți nu încap amândouă în această fanta de lumină! Așa și cu oamenii. Politica noastră
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
repeta la nesfârșit numai cifre, nu vor aduna și scădea toată ziua, vor amesteca numerele cu alte cuvinte, drept dovadă că percep și ei lumea dinafară! Străinul deschide cartea și citește câteva versuri: Dragul meu care ești pe pământ în geamul întredeschis unde înfloresc păpădiile două câte două la poarta dintre ulițe șoptesc frunzele de bujor în noaptea bordo și deschizătura de ie aruncă o reflecție din povestea cu litere în care ai uneltit cu șapte stele căzătoare să vă întâlniți
ORAŞUL AMESTECAT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357415_a_358744]
-
359 din 25 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Gândăceii mici ... Ana nu prea cunoștea dorințele băieților, când mama ei, datorită generozității unei prietene, a trimis-o la Praid, la niște mătuși teribile. În casa acea mare, care-și deschidea numeroase geamuri către stradă, ea a primit o odaie separată. Expediția întreprinsă încă din primele zile, a dezvăluit o cameră de zi, în care biblioteca era învăluită în misterul baroneselor și mușchetarilor însetați de luptă și dragoste. Seară de seară intra în
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
o libertate tainică, fără să-i întrerupă cineva șirul gândurilor cu o observație banală: ar fi timpul să te culci, mângâia coperțile vechi, îmbrăcate în piele, cu litere aurite, imprimate, ca să trăiască secole. Citea de zor în fiecare noapte cu geamul larg deschis. Atmosfera epocilor trecute cu săbii și rochii lungi, cartea îmbălsămată se amesteca cu farurile mașinilor, care în trecere îi luminau camera, ca mai apoi să ia curba prescrisă. Dacă intră cineva în camera ei în plină noapte? - se
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
deschis. Atmosfera epocilor trecute cu săbii și rochii lungi, cartea îmbălsămată se amesteca cu farurile mașinilor, care în trecere îi luminau camera, ca mai apoi să ia curba prescrisă. Dacă intră cineva în camera ei în plină noapte? - se întreba, geamul fiind foarte jos, oricine îl putea escalada cu ușurință. Dar nu a deranjat-o nimeni, poate și pentru simplul fapt că această casă se lungea într-o curbă ascuțită, fără trotuar sub geam, iar mașinile cum veneau, cum își proiecteau
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
camera ei în plină noapte? - se întreba, geamul fiind foarte jos, oricine îl putea escalada cu ușurință. Dar nu a deranjat-o nimeni, poate și pentru simplul fapt că această casă se lungea într-o curbă ascuțită, fără trotuar sub geam, iar mașinile cum veneau, cum își proiecteau farurile pe pereții camerei, apoi dispăreau în necunoscut. Interesanții tovarăși de noapte îi umpleau camera cu fel de fel de imagini. * La ștrandul cu apă sărată mergeau în grup, doar astfel se poate
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
O PRIMĂVARĂ TÂRZIE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 514 din 28 mai 2012 Toate Articolele Autorului Liniștea dimineții fu străpunsă, deodată, de un vacarm de nedescris. Țipete de oameni și schelăituri de câini. Imagini de Apocalipsă! Unii de la geamuri strigau: Lăsați-i în pace, răilor! Cruzilor! Așa se procedează?” Alții mai realiști(sau care au fost mușcați vreodată), le răspundeau: “Luați-i, luați-i, că ne-am săturat de ei! Peste tot numai câini vagabonzi! Câini și hoți! Uite
O PRIMĂVARĂ TÂRZIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357434_a_358763]
-
pe de altă parte pasiunea pentru muzica simfonică. Și acum, când ascult Concertul I de Chopin, îmi răsună în minte versurile care însoțeau muzica în Colaj: "Atâta liniște-i în jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de lună." Revin la cercul de studenți din jurul lui tanti Gabi. În fiecare zi aveam dreptul la câte o cafea. Dar ce cafea! Niciodată până atunci și nici după aceea nu am mai băut o asemenea cafea. Am fost
TANTI GABI de DAN NOREA în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357492_a_358821]
-
răceală, începem să simțim iertarea, compasiunea, împăcarea. Nu vedem lumea așa cum este ea, ci așa cum suntem noi. Adică înțelegem lumea din jurul nostru prin prisma temerilor, limitărilor, falselor ipoteze și prejudecăților pe care le avem. Păcatele le-am spovedit. Odată limpezit geamul prin care vedem lumea, vor apărea gânduri, convingeri, realități noi. Armonie. Nu trebuie să luăm mereu ceva de la viață și de la ceilalți, ci să oferim. Singurul lucru pe care-l luăm cu noi la finalul vieții este conștiința, de aceea
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
soarele-n suflet purtau, Dar razele lui s-au risipit Și-un alt cer albastru vegheau. Cândva te-am iubit, Erai muza mea, Râdeam sau plângeam amândoi, Dar timpul ne-a spus că nu-i potrivit Să râdem când în geam bat ploi. Cândva te-am iubit, Erai un actor Hazliu și rebel, minunat, Dar tristă am fost când brusc am zărit Că-n „rol“, alta te-a „aclamat“. Cândva te-am iubit, Pe-atunci nu știam Că viața-i un
CÂNDVA TE-AM IUBIT... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357822_a_359151]
-
Acasa > Stihuri > Semne > OGLINDA ÎNGHEȚATĂ DE FRIG Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Tămăduitorii se ung cu tămâie râuri de unt covăsit, se scurg dintre geamuri pantere oglinda îngheață de frig. Apar bocitoarele-n criptă căldura se scurge-n chibrit, și soarele latră a iarnă e frig, e frig, este frig. Bicicleta aleargă pe dună Aleargă, un cadru-n nisip, dar am uitat să vă spun
OGLINDA ÎNGHEȚATĂ DE FRIG de PETRU JIPA în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357823_a_359152]
-
humii Orice poruncă zidită în seamă Iar sfatul Celui de Sus rămâne-n veac Gândurile inimii din neam în neam Este pentru trupul meu cel mai bun leac Așteptă pe Domnul sufletul nostru Azi privim spre nevăzut ca printr-un geam Vremea fără Dumnezeu este monstru PSALMUL 33 Voi cuvânta pe Domnul toată vremea Să audă cei blânzi să fie slăvit De toate bolile lumii izbăvit Pururea lauda Lui în gura mea Frica Domnului voi învăța pe voi Cine este omul
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
existat, se alege praful și de cele de milioane, indiferent de cum se numește moneda tezaurizată, iar aurul, platina, sau pietrele prețioase, capătă încet-încet doar valențe decorative absolut nefolositoare. Bancheri, jucători la bursă, dealeri, speculanți și hakeri își aruncă sculele pe geam, apoi se aruncă și ei, disperați că lumea lor s-a prăbușit, iar asta înseamnă, evident, că întreaga lume este distrusă. Însă oamenii săraci, cei de fapt majoritari în toate țările, ca să nu mai vorbim de ruralii din țările cu
UN ET PRINTRE CORPORATIŞTI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357820_a_359149]
-
o fi într-adevăr foamea pe care nu o mai simțise de mulți ani deși nu se prea scula de la masă cu burta plină. Resemnat pacientul pleacă spre sala de așteptare iar doctorul a făcut puțină mișcare îndreptându-se spre geamul termopan în care, de la etajul 10, se oferea o perspectivă a principalei magistrale din capitală, când ... In intersecția din fața blocului tocmai se pupau cu un zgomot infernal două mașini. Un imprudent intră cu mare viteză pe roșu în intersecția tocmai
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
resurselor, iar celorlalte sectoare administrativ și cultural - le-a stabilit programe clare de lucru și cu termene precise. Dintru început, a restaurat Catedrala și Reședința Mitropolitană, precum și imobilele alăturate, care fuseseră ciuruite de gloanțe și de schije, încât rămăseseră fără geamuri, cu zidurile crăpate și cu găuri în acoperiș, dar și cu inventarul răvășit și în parte pierdut. Le-a refăcut pe toate, completând pe rând lipsurile existente, și le-a adus în bună stare de funcționare, inclusiv fabrica eparhială de
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
Ce zici? - Nu mă ispiti că mâine mă însor cu tine. -Nu, pe tine nu te mai vreau pentrucă știi deja secretul. Și începu să râdă zglobiu. Au intrat în restaurant ținându-se de mână. Au găsit o masă lângă geam foarte confortabilă. Etală restaurantul acela atâta lux încât se gândeau dacă să se așeze sau nu cu atâta umezeală pe haine. I-a salvat însă șeful de sală care i-a asigurat că plăcerea de a-i avea ca oaspeți
FERICIREA INSEAMNA TINERETE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358264_a_359593]
-
ținută în frâu, i se întipărise pe trăsăturile chipului frumos. Fără să realizeze, arborase un zâmbet de învingătoare, fapt ce nu putea scăpa neobservat de cei care, îndreptându-se pe culoar, spre ieșire, în apropierea stațiilor, își aruncau privirea pe geamul compartimentului. Îi stătea bine, era fermecătoare și arăta asemenea unei copile împlinite. Bărbații zăboveau mai multe clipe și încercau chiar și câte un surâs de satisfacție, fără a ascunde plăcerea de a o descoperi și a o admira. Fata nu
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (1.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358215_a_359544]