5,849 matches
-
orientare ideologică eficace, care contribuie la explicarea unor circumstanțe neplăcute sau de neînțeles prin apelul la mitologiile religioase sau supranaturale. În timpul crizei din societatea germană, după Primul Război Mondial, de exemplu, s-a putut remarca o proliferare a filmelor de groază; în America, primul val de astfel de filme a apărut în timpul crizei economice din '30. După explozia bombei atomice, declanșarea războiului rece și a cursei înarmărilor, s-a înregistrat un nou val de filme de groază și despre fenomene oculte
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
proliferare a filmelor de groază; în America, primul val de astfel de filme a apărut în timpul crizei economice din '30. După explozia bombei atomice, declanșarea războiului rece și a cursei înarmărilor, s-a înregistrat un nou val de filme de groază și despre fenomene oculte în care apăreau imagini ale unor animale și ale unor ființe umane mutante sau imagini ale unui holocaust apocaliptic. De-a lungul anilor, cultura media a acumulat un tezaur reprezentativ de astfel de imagini, iar în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
formă de exprimare simbolică, formă ce a servit adesea ca vehicul pentru anumite ideologii reacționare în filmul contemporan (trilogia Exorcistul, trilogia Prevestirea (The Omen) și o multitudine de filme cu monștri, demoni, cu oameni posedați și altele). În vreme ce filmele de groază de nuanță conservatoare oferă fantezii liniștitoare în care autoritățile și instituțiile existente au capacitatea de a elimina răul, multe din filmele de groază contemporane nu mai oferă această asigurare că forțe ale răului în varianta lor universală sau cu o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Omen) și o multitudine de filme cu monștri, demoni, cu oameni posedați și altele). În vreme ce filmele de groază de nuanță conservatoare oferă fantezii liniștitoare în care autoritățile și instituțiile existente au capacitatea de a elimina răul, multe din filmele de groază contemporane nu mai oferă această asigurare că forțe ale răului în varianta lor universală sau cu o anumită specificitate istorică pot fi controlate sau suprimate. În schimb, aceste filme revelează o societate aflată în plină criză, o societate în care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
rasă, sex și clasă în societatea contemporană. Voi da o interpretare alegorică acestor filme, întrucît ele dau glas unor temeri adînc înrădăcinate ce sînt explorate mai degrabă în acest tip de filme decît în cele de tip realist. Filmele de groază pot fi considerate un gen reacționar întrucît ele plasează vina pentru fenomenul de dezintegrare socială și pentru o viață scăpată de sub controlul rațiunii asupra forțelor oculte, deturnînd astfel atenția de la sursele reale ale problemelor sociale. Aceste filme oferă însă și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de sub controlul rațiunii asupra forțelor oculte, deturnînd astfel atenția de la sursele reale ale problemelor sociale. Aceste filme oferă însă și oportunitatea unei critici radicale prin prezentarea suferinței și a oprimării drept produse ale unor instituții care trebuie reformulate. Filmele de groază ale anilor '70, de exemplu, prezentau familii în care apăreau tot felul de monștri; aceasta poate fi considerată o critică socială, exprimarea în limbaj cinematografic a criticilor aduse familiei în cadrul mișcărilor politice din anii '60. Filme precum The Texas Chainsaw
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prezentate familii decente atacate de monștri; asemenea filme funcționează drept o pledoarie ideologică în favoarea familiei tipice clasei de mijloc care codifică în limbaj cinematografic discursurile conservatoare ale anilor '80. Cu toate acestea, o interpretare diagnostică arată că și filmele de groază de orientare conservatoare dezvăluie anxietățile contemporane legate de familie, de regres, de sărăcie într-o economie nesigură și o ordine socială care se deteriorează tot mai mult. În interpretările ce vor urma, voi aduce în discuție filmele din seria Poltergeist
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tot mai mult. În interpretările ce vor urma, voi aduce în discuție filmele din seria Poltergeist ca fiind indicatori ai anxietății și dezintegrării sociale în societatea americană contemporană. Poltergeist și anxietatea socială Apărut printre primele în cadrul valului de filme de groază și despre fenomene oculte, Poltergeist (1982) regizat de Tobe Hooper și avîndu-l ca producător și co-autor pe Steven Spielberg 6, prezintă un interes deosebit întrucît exprimă spaimele subiacente ale noii clase de mijloc în perioada mandatului Reagan. Împreună cu filmul lui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
declarații de dragoste și dovezi ale strînselor legături de familie. În special mama apare ca centrul moral și fizic al familiei și se dovedește gata să-și riște viața pentru copiii ei, păstrîndu-și întotdeauna curajul în fața adversităților. Spre deosebire de filmele de groază tipice, în care personajele provoacă dezastrul din greșeală, în Poltergeist, personajele acționează rațional, sînt cooperante și curajoase. Tatăl se duce la Stanford și convoacă un grup de parapsihologi, care vin să investigheze fenomenele; aceștia recurg, la rîndul lor, la serviciile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
film în manipularea publicului: spectatorii se pot ușor identifica cu această familie foarte obișnuită, aparținînd păturii mijlocii, aflată într-o casă care le dă mereu de lucru și pe care, în final, o pierd. Aceasta este, de fapt, povestea de groază pentru toți posibilii proprietari, dintre care mulți și-au pierdut realmente locuințele în epoca lui Reagan și Bush. Orizontul social al filmului Poltergeist este, așadar, pierderea locuinței și dezmembrarea familiei într-o perioadă de insecuritate economică și fragmentare socială în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
decizii a companiei imobiliare (la care este angajat și tatăl) de a-și realiza proiectul de construcție pe terenul unui cimitir, îndepărtînd pietrele funerare fără a lua însă și corpurile. În scene cu cadavre vii, ce amintesc de filme de groază clasice precum The Night of the Living Dead, cadavrele se ridică din morminte și terorizează cartierul de locuințe. Pelicula se adresează, așadar, temerilor că agenții de îmbunătățiri funciare vor distruge mediul și vor tulbura delicatul echilibru ecologic o altă spaimă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dojenește blînd pe acest muncitor ce pare amenințător și pe care îl numește "Bluto" (un nume ciudat, provenit după toate aparențele de la personajul amenințător din Popeye); un nume însușit și de personajul John Belushi din filmul Casa animalelor. Filmele de groază scot, așadar, la iveală teama de celălalt și trasează linii de demarcație între normalitate și anormalitate, între bine și rău. Calitatea de "bun" se traduce prin apartenența la normalitatea familiei din clasa de mijloc, iar "celălalt" reprezintă clasa muncitoare sau
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sexualității adolescenților, filmul adoptă o poziție liberală față de această problemă, o atitudine îngăduitoare de toleranță și acceptare 12. Poltergeist expune, așadar, teama primordială de decădere fizică și de moarte, dar și angoasele mai specifice ale epocii prezente. Toate filmele de groază speculează sentimentul de anxietate provocat de schimbările rapide în urma cărora acesta devine imposibil de controlat și fie se reproduce și suferă mutații într-un ritm foarte rapid, fie se dezintegrează și se descompune cu o rapiditate și intensitate înspăimîntătoare. Filmele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sentimentul de anxietate provocat de schimbările rapide în urma cărora acesta devine imposibil de controlat și fie se reproduce și suferă mutații într-un ritm foarte rapid, fie se dezintegrează și se descompune cu o rapiditate și intensitate înspăimîntătoare. Filmele de groază prezintă imagini terifiante ale unei vieți scăpate de sub control și manipulează teama individului de boală, de decădere fizică și de moarte. O secvență remarcabilă din film prezintă în mod alegoric o versiune contemporană a spaimei universale de mutații fiziologice: teama
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în mod alegoric o versiune contemporană a spaimei universale de mutații fiziologice: teama de cancer într-o epocă în care unul din patru oameni cad pradă acestei boli și unul din cinci va muri din cauza ei. Multe dintre filmele de groază contemporane speculează tocmai această teamă, prezentînd corpuri care se degradează rapid, descompunîndu-se și suferind transformări aberante. Frecvența cu care apar aceste imagini ale mutațiilor fizice în peliculele mai recente, după părerea mea, reprezintă, în mod simbolic, cancerul în evoluția sa
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Poltergeist prezintă capitalismul de tip corporatist ca rapace, destructiv pentru mediu, exploatînd oamenii, ba chiar reprezentînd o amenințare la adresa supraviețuirii întregii umanități, sursa reală a angoaselor contemporane este plasată în domeniul ocultului. Ca urmare, deși Poltergeist și alte filme de groază apărute în ultimii ani conțin alegorii ale anxietăților prezentului, filmul conduce pe spectatori spre imagini ale ocultului și teribilului, și nu spre scenele de groază existente în viața de zi cu zi în Statele Unite. Metafizica irațional-ocultă din filme precum E.T.
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
angoaselor contemporane este plasată în domeniul ocultului. Ca urmare, deși Poltergeist și alte filme de groază apărute în ultimii ani conțin alegorii ale anxietăților prezentului, filmul conduce pe spectatori spre imagini ale ocultului și teribilului, și nu spre scenele de groază existente în viața de zi cu zi în Statele Unite. Metafizica irațional-ocultă din filme precum E.T. și Poltergeist subminează efortul de înțelegere a realității sociale și amplifică pînă la exacerbare elementul irațional din societatea americană, element manifest în renașterea religioasă, a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ocultism din peliculele hollywoodiene ce au urmat filmului Exorcistul (1973) fac dovada unei crize ideologice în societatea americană prin faptul că prezintă o lume în criză, ale cărei instituții sînt amenințate de o multitudine de forțe. Unele din filmele de groază extrem de populare (Exorcistul, Prevestirea, Carrie, Teroarea din Amityville, Shining și altele) prezintă o societate în plin proces de dezintegrare și care nu poate face față forțelor răului prezentate în film. În cele mai multe dintre aceste pelicule de mare succes, salvarea posibilă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Clover nu reușește însă să analizeze modul în care filmul articulează criza patriarhatului produsă de aceste femei puternice care amenință puterea tatălui, determinîndu-l să dorească să-și reafirme puterea și să depășească criza. Datorită interesului acordat genului în filmul de groază contemporan, ea pierde din vedere importanța rasei și a clasei, iar argumentul său că filmele de groază plasează femeile într-o poziție privilegiată estompează importanța resurecției puterii masculine în Poltergeist II. Într-adevăr, în vreme ce tatăl apărea în Poltergeist ca un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
puternice care amenință puterea tatălui, determinîndu-l să dorească să-și reafirme puterea și să depășească criza. Datorită interesului acordat genului în filmul de groază contemporan, ea pierde din vedere importanța rasei și a clasei, iar argumentul său că filmele de groază plasează femeile într-o poziție privilegiată estompează importanța resurecției puterii masculine în Poltergeist II. Într-adevăr, în vreme ce tatăl apărea în Poltergeist ca un personaj secundar, el devine personaj central în partea a doua. Acțiunea filmului începe un an mai tîrziu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
reprezentativă, el este sugestiv pentru modul în care este înfățișată clasa muncitoare, needucată și cu înclinații rele, o combinație între predicatorul timid jucat de Robert Mitchum în Noaptea vînătorului (Night of the Hunter) și banditul din filmele polițiste și de groază holliwoodiene, care amenință liniștea burgheză. Conform subiectului ocult al filmului, Kane este un lider religios care, în secolul trecut, a condus un grup de fanatici fundamentaliști în California. Aceștia au locuit într-o peșteră, aflată sub actuala locuință a familiei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
burghez. În plus, familia este reconstituită în formula sa de celulă unită, reîntregită, cu evidentă conotație pozitivă, capabilă să înfrîngă tot ce-i amenință integritatea. Spre deosebire de producțiile horror anterioare, în care familia apărea ca un nucleu ce producea monștri și groază, în Poltergeist, familia rezistă tuturor amenințărilor din exterior, din partea monștrilor reprezentați de "ceilalți", face față tuturor amenințărilor la adresa normalității burgheze. Aceste filme prezintă, așadar, din punct de vedere ideologic o pledoarie pentru nucleul familial burghez 17. O critică diagnostică: de la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și criminalitatea amenințătoare, ca și declinul economic reprezentau și încă mai reprezintă temeri extrem de reale și puternice în societatea contemporană a Statelor Unite; așadar, probabil pentru public contruntarea cu aceste angoase era de preferat să se facă într-un film de groază decît într-o dramă realistă. Căci, nu-i așa, cine și-ar dori să privească drama unei familii care-și pierde slujba, casa și care se dezmembrează cînd toate aceste evenimente au devenit atît de familiare în ultimul deceniu? Dintr-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acele instituții conservatoare precum familia burgheză. Cu toate acestea, fericirea nu este deplină în căminul celor curajoși și în patria libertății; pentru a descoperi modul în care se articulează dinamica claselor în cinematografia hollywoodiană, trebuie studiate genuri precum filmele de groază și fantastice pentru a înțelege vicisitudinile în materie de clasă ale societății contemporane și profunda anxietate în privința declinului social, acesta fiind poate coșmarul american prin excelență. Filmele de groază și cele fantastice sînt, așadar, capabile să abordeze tematici considerate a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dinamica claselor în cinematografia hollywoodiană, trebuie studiate genuri precum filmele de groază și fantastice pentru a înțelege vicisitudinile în materie de clasă ale societății contemporane și profunda anxietate în privința declinului social, acesta fiind poate coșmarul american prin excelență. Filmele de groază și cele fantastice sînt, așadar, capabile să abordeze tematici considerate a fi mult prea sensibile și prea neliniștitoare pentru a fi abordare în genul realist social. Însă, în vreme ce genul horror și fantastic pot fi folosite pentru a critica instituțiile existente
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]