6,001 matches
-
o pungă de plastic termoizolant, ermetică; mă obligase să-mi pun mănuși, înainte să umblu cu ea. În varianta asta, cam fără perdea, Maria (fata neprihănită a banului C.) leșină în brațele lui Dinu Păturică, înainte de a-și pierde neprihănirea. „Gusta plăcerea...“, zice, simplu și la obiect, naratorul. V-aș fi putut deci povesti toatea astea (și multe altele), dacă n-aș fi fost leșinat. Când m-am trezit, praful se așezase. Mi-am privit ceasul: 10.20. Cinci sau zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în local; dacă ar mai fi trăit, Hemingway m-ar fi invidiat (mai puțin gastrita). În plus, era suficient să mănânc eu, și, printr-un proces de sugestie mentală ce combina iubirea cu digestia, Maria se bucura ca și cum ar fi gustat câte puțin din fiecare fel. Am comandat și ne-am întors la discuții. Mă sâcâia cel puțin o nelămurire. „Ce legătură crezi că are pictorița asta a ta cu harta?“ „Nu știu. Mă gândeam că există astăzi tehnici de ascundere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
te pricopseai cu un nisetru sau o cegă, de îți duhnea o lună portbagajul; când ajungeai la Constanța și-i tăiai burta, o găseai umplută cu pietre, să atârne la cântar. Sătenii îți mai vindeau icre negre, te puneau să guști, erau nemaipomenite; când desfăceai acasă borcanul, curgeau din el alicele sau bilele din cauciuc de anvelopă. Cam așa arăta țara misterioasă și necunoscută de după București. Am lăsat-o pe Maria să moțăie și-am călcat accelerația. Drumul spre Urziceni cădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
neconceput în altă parte, trebuia să vii să vezi orașul pentru a te convinge. Mergeam sâmbăta la film la Mall, îmbrăcați de duminică. Ne plimbam pe la terasele din jurul Herăstrăului, oprind lângă porsche și merțuri, direct „La Fitze“. Făceam turul cafenelelor, gustând din fiecare câte puțin: de la espresso-ul cu croissant dublu de la Crem Café, la inegalabilul latte machiatto din Caffé Late (doar acolo știau să facă diferența dintre spuma de lapte și crema de lapte). Ceream câte-o sută de grame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
căutam porumbul de fiert, desfăcându-i vârfurile și apăsând boabele albe, neatinse. Între timp, Maria cântărea din ochi cuburile de telemea pe care un bărbat în halat de doctor le cresta priceput cu un cuțitaș, întinzându-ți bucățica, s-o guști. Tarabele străluceau de culori, legumele se-amestecau cu florile stropite cu apă rece, murăturile cu fructele exotice, semințele cu piramidele de mălai, brățările țigăncilor cu micile casete de tablă din care scoteau banii, să-ți dea restul. Florăresele purtau iegări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
estetizare și accelerare semantică a literaturii. Legat de ideea de literatură și frumos apare ideea de gust: literatura ca obiect de lectură și judecată de gust (Herder). Ideea este gândită în dublu sens: vocație pentru literatură și capacitate de a gusta și aprecia literatura. Legat de acest din urmă sens, gustul se confundă cu emoția, satisfacția, plăcerea literaturii. Pentru prima dată literatura este asociată în mod direct subiectivității și sensibilității. Vechea disociere literatură/poezie, bine conturată încă în perioada Renașterii și
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Goga asemuiește agitația naționalistă făcută de generația extremistă a interbelicului românesc cu "mustul care fierbe". Profetic, într-un limbaj ce evocă Fericirile biblice (Matei, 5:3-11), poetul declamă: "Fericiți cei de mâine. Ei din mustul ce fierbe astăz vor puteà gusta vinul pur, după ce fermentația a încetat, unda s-a limpezit și drojdiile, vai, drojdiile s-au coborît la fund..." (Goga, 1927, p. 170). Anticipând ceea ce legionarismul a transformat într-un adevărat cult al morții, poetul din Rășinari care va ajunge
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În jurul nostru sunt foarte multe ispite care ne fac să uităm de grijile zilnice, ne dau un alt imbold în viață. Când așa zișii prieteni ne ajută să uităm de griji, când curiozitatea este mare, unii oameni, în special tinerii , gusta din acel miraj care-ți „ia grijile cu mâna”. Iar dacă nu are cine te sfătui sau dacă nu ai cu cine să vorbești despre aceste pericole care te pândesc la tot pasul, atunci este neștiință. Însă și mai grav
Vise spulberate. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by PETROVICI ALEXANDRA, Călugaru Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1967]
-
mai putea face nimic.Când au auzit părinții lui au început să se roage, plângând că acest lucru să nu fie adevărat,dar în zadar. Apoi am înțeles cât de periculoase sunt drogurile pentru viața noastră. E ca și cumai gusta dintr un măr otrăvit. Chiar dacă ai mușcat o singură dată, el îți distruge orice vis, mai ales la viață.
Fii conṣtient, drogurile ȋṭi opresc zborul!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Doroftei Andreea, Vlădeanu Dobriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1963]
-
trebui să ne fie modele, dar obiceiul de a consuma droguri este transmis din generație în generație. Ca o noutate, acum au apărut și etnobotanicele, niște plante care ne fac rău. Mama spune”nu consuma”, dar tata spune” lasă să guste, să se învețe cu rău” sau invers. Noi ar trebui să fim vagoanele la un tren, dar ne vine rândul să tragem noi locomotiva și să preluăm conducerea la cârma vieții. Să facem din droguri un câmp de urzici de
Păstraţi-vă curaţi!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Mocanu Andreea, Apostol Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1970]
-
como un espectro que atraviesa los muros." Cintio Vitier, Poética, La Habana, [f. ed.], 1961, pp. 41-42. 138 Introducción a la poética, p. 60. 139 CJ, § 41, p. 340. 140 Antropología..., § 67, p. 170. 141 "Cuando se siente placer estético gusta ese objeto en cuanto a șu formă, a șu idoneidad pară nuestras capacidades universales. Pero cuando se expresă en juicio, o cuando se señala hacia a él pară mostrarlo a los demás, no sólo se supone que los demás van
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
ne-am mulțămi să controlăm că a fost un timp când tributul turcesc [î]și schimbase numele, dar sub o altă formă era plătit de țară de 30 ori mai sporit unor bancheri străini; - dar din nenorocire consecuențele funeste se gustă de noi; posteritatea noastră chiar ne va blestema. Iată limbagiul cu care urmașii noștri vor zugrăvi starea în care ne găsim astăzi. [21 mai 1881] {EminescuOpXII 181} ["ÎN FINE BANCHERII... În fine bancherii Landau - Kaufmann și-au ajuns scopul: sindicatul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și este o insultă a oferi unui român apă, fără a face această libațiune. Totuși "necurățenia " nu atrage după sine nici ură, nici despreț; însă românul nu va purta haina unui necurat, nu va lua pîne de la el, nu va gusta din vasul lui, considerând de un mare păcat orice comunitate domiciliară cu dânsul. Numai copiii rămân curați totdauna, chiar de ar fi fructul unei căsătorii impure; însă românul uită curând originea necurată a acelora. Românul se ferește de a face
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și este o insultă a oferi unui român apă, fără a face această libațiune. Totuși "necurățenia " nu atrage după sine nici ură, nici despreț; însă românul nu va purta haina unui necurat, nu va lua pîne de la el, nu va gusta din vasul lui, considerând de un mare păcat orice comunitate domiciliară cu dânsul. Numai copiii rămân curați totdauna, chiar de ar fi fructul unei căsătorii impure; însă românul uită curând originea necurată a acelora. Românul se ferește de a face
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prin această boală ? Cum s‑au schimbat lucrurile pentru tine ?”. Nu Întotdeauna boala trupească este În mod direct urma‑ rea păcatului (Ioan 9, 3), ci ea poate fi o tainică pedagogie divină, o frână preventivă pentru cel care dorește să guste din cupa amară a păcatului, o certare Îndreptătoare, un imbold spre desăvârșire, o chemare insistentă la Înduhov‑ nicire, la smerenie 21, la o credință mai fierbinte, altfel spus, o chemare la căutarea mântuirii sufletului. Teama de boală poate fi pentru
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
aici au trecut Sfântul Ioan Botezătorul, Sfinții Apostoli, sfinții mucenici și toți părinții. Pe aici se cade să trecem și noi, cei care urmăm lui Hristos. Că nu este altă cale de mântuire. Nu putem dobândi bucuria mântuirii, până nu gustăm mai Întâi din paharul suferinței și al necazurilor vieții”245. Deci există și o latură mai puțin luminoasă a acestei probleme. Noi, care suntem făcuți după chipul lui Hristos, Îi Împărtășim și suferințele, Înainte de a‑I Împărtăși slava. Suferința și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
supere”. Atunci sfântul a Întins mâna deasupra nobilului, a făcut semnul Sfintei Cruci și a spus : „În numele lui Dumnezeu, fie ca această boală să nu te mai supere niciodată. Îți reco‑ mand, Însă, ca de acum Înainte să nu mai guști semințe (boabe de leguminoase) niciodată În viața ta”. Același om suferea de ceva vreme de durere de dinți Într‑o parte. Prin urmare, el a implorat sfântul să Îl vindece și de această boală. Sfântul a răspuns : „Este suficientă vindeca
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de Ion Gorun, cât și de Nicolae Pora, care semnează și cu numele real), cronică artistică (Virgil Cioflec), cronică dramatică (Ion Gorun), revista revistelor, note și informații bibliografice ș.a. Se inserează totodată portrete și caricaturi, desene de Iser, unele mult gustate de cititori. Ilarie Chendi s-a străduit să facă din V. l. și a. o tipăritură vie și atractivă, găzduind numeroase polemici, discuții, dispute, dar și cronici rimate ce vizau mai ales „Sămănătorul” (Jalnică tragedie, Ce te vaieți, Scurtule?, Populare), pe
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
omiletice publicate sub teascurile vremii. Cazurile cele mai celebre merg până la nivelul episcopului Lemeni XE "Lemeni" , acuzat de homosexualitate de către Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" inclusiv Într-un memoriu adresat Curții imperiale, sau la cel al canonicului Cipariu XE "Cipariu" , care gustă din plin plăcerile vieții În cursul drumurilor sale la București, la Viena sau la Veneția. Dincolo de aceste exemple spectaculoase, pot fi evidențiate o serie de situații tipice, de „caractere” specifice comportamentului clericului celib. O primă categorie este cea a preotului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cal din vechime, din ăi viteji, cu care să meargă la Marea Neagră pentru a prinde doi pești: unul să-l ia acasă și altul să rămână la ea; dimineața să-l pregătească jumătate prăjit și jumătate supă. Din peștele gătit, gustă și slujnica, o iapă și o cățea. Astfel, toate au născut În aceeași vreme, iar pruncii lor se dovedesc solidari pe tot parcursul narațiunii, gata să-nfrunte Împreună primejdiile la care sunt supuși. Vrăjitoarea din narațiunea Ipidean Îi spune unui
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
la curte unde spuse: un mort a omorât doi și doi au omorât Fata de Împărat nu știe răspunsul la ghicitoare, astfel băiatul o ia de nevastă . În basmul Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele babei [Ispirescu], o Împărăteasă rămase grea, gustând dintr-un merișor de aur. A născut o fată isteață și cuminte. Ea mergea deseori să se joace pe câmp, să adune floricele și, mai ales, să asculte cum cântă 80 un ciobănaș. Acesta Îi vede semnele de pe corp atunci când
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o altă operă, de obicei inferioară. Abordând contrastul dintre literatură și studiul ei, alți teoreticieni trag tot concluzii sceptice, dar oare cum diferite: literatura, susțin ei, nu poate fi de loc "studiată". 38 Putem doar s-o citim, s-o gustăm, s-o apreciem, în rest, nu putem decât să acumulăm o serie de informații "despre" literatură. Acest soi de scepticism este de fapt mult mai răspândit decât s-ar putea bănui, în practică, el se manifestă prin aceea că pune
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
fapt că evocă, cu toată inocența, o clipă de răgaz pe malul fluviului Mississippi.*2 Răspunzând întrebării pe care am pus-o mai sus, putem spune că orice operă literară este, probabil, "plăcută" și "utilă" pentru consumatorii indicați s-o guste ; că ceea ce exprimă ea este superior reveriei sau meditației acestora ; că ea le face plăcere atât prin priceperea cu care exprimă ceea ce ei consideră a fi oarecum propria lor .reverie sau meditație, cât și prin sentimentul de ușurare pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
în funcție de gradul de oboseală al creierului din ziua precedentă. Pentru a trece la starea de gândire imaginativă, creierul blochează talamusul, întrerupând accesul simțurilor la cortex (creierul "gânditor"), adică contactul cu mediul înconjurător. Omul nu vede, nu aude, nu miroase, nu gustă și nu palpează în somn, dar trăiește teama, frica, groaza, bucuria și plăcerea care sunt produsele engramatice (interioare) ale creierului imaginativ-emoțional provenit din propriile engrame. De aceea, în somn, omul are coșmaruri sau vise plăcute pe care și le amintește
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
visele vânătorilor. Teza lui Revensuo, a simulării pericolului ca funcție de apărare a visului, are numeroși adepți. Creierul în stare de veghe este supus algoritmului logicii și rațiunii și este organul percepției realității înconjurătoare și personale, cu ajutorul simțurilor. Vedem auzim, mirosim, gustăm, pipăim, avem simțurile echilibrului magnetic și al temperaturii mediului exterior, inclusiv senzațiile provenite din mediul nostru intern. Toată această "furtună" de informații, permanente în starea de veghe, alimentează centrii nervoși ai creierului pentru ca, în somn, creierul să fie alimentat de
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]