5,812 matches
-
de praf cu două cârpe: una umedă și una uscată. Arăta mult mai alb. L-a pus înapoi pe masă. — Am să-ți explic cum se citește un vis vechi, spuse ea. Dar, fii atent, eu nu știu decât să imit gestul citirii. Nu mă pricep să citesc cu-adevărat. Numai tu poți face lucrul acesta. Uită-te bine la mine! Mai întâi întorci craniul cu fața spre tine și-l apuci cu ambele mâini de tâmple. După ce mi-a arătat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
informații pentru etnografi, fiindcă memorialistul a descris portul popular (îndeosebi îmbrăcămintea femeilor), interiorul caselor țărănești, prețuind talentul meșterilor populari („Valahii sunt foarte meșteri în orice meserie ... Deprind ușor tot ce văd, si nu e o lucrare manuală să n-o imite, fie industrie turcă sau venețiana”), a notat obiceiurile de la nunta și de la înmormântare, unele obiceiuri de peste an, ca paparudele, calusării, irozii, drăgaica, a consemnat existența teatrului popular de păpuși (cu două personaje, Cloanța și Unchiașul), stabilind asemănări între folclorul român
DEL CHIARO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
specifice primelor trei componente au putut fi transmise noilor generații și chiar Îmbunătățite de către acestea (4). Etapa 3: Prezența normelor sociale În toate grupurile culturale Grupurile care au reușit să instituie regulile și valorile menționate În etapa 2 au fost imitate de altele. Grupurile cu un număr mare de blatiști sau de indivizi cu un comportament de tip alfa nu erau suficient de competitive pentru a face față grupurilor ce reușiseră să restrângă numărul acestor tipuri de membri (Richerson et al
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
erau suficient de competitive pentru a face față grupurilor ce reușiseră să restrângă numărul acestor tipuri de membri (Richerson et al., 2003). Prin urmare, primele grupuri fie au dispărut, fie au fost asimilate de cele din urmă, fie le-au imitat cu succes, instituind tipuri similare de reguli. În plus, apariția limbajului a permis folosirea unui sistem de transmitere eficientă a normelor sociale atât Între membrii unei generații, cât și celor din generațiile următoare (Dunbar, 1999; Boehm, 2000). Problema fundamentală a
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fi și cel al personajului. La Camus există un antierou, la Redonnet personajele seamănă și se individualizează cu greu unele de celelalte. Categoria personajului merită discuția cea mai amplă. Traseul lor biografic este, programatic, o realizare mecanică, cu toate că etapele lui imită stațiile favorite ale literaturii clasice: lovituri de teatru aducătoare de fericire sau nenorocire sînt condensate pentru a nu depăși lungimea unui scurtmetraj. Narațiunea nu este evacuată, doar verosimilitatea ei zădărnicită. În primul rînd prin onomastica derizorie. Apoi prin repetiții de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
care producțiile artistice premiate le satisfac. Acești oameni știu, pe de altă parte, că o literatură se ofilește rapid În lipsa traducerilor iată de ce, deși americanii de nord sau sud, sau englezii, sînt cunoscuți peste tot, francezii nu vor să-i imite. Pentru a Încrca să existe, ei trebuie să scrie altfel. Ce au romancierii francezi de spus lumii literare, ce au ei de propus publicului amator de literatură? O parte a răspunsului se regăsește În exigențele cărora trebuie să se conformeze
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
28 Laurent Flieder, Le Roman franșais contemporain, Seuil, 1999. Numărul citat Numărul citat Michel Houellebecq, interviu luat de Catherine Argand În revista Lire, p. 30. Aceasta este dimensiunea “literatură a cadrelor” despre care vorbeam, și tocmai aici Houellebecq a fost imitat cu o Încăpățînare caricaturală de Frédéric Beigbeder, anagajat chiar al unei societăți publicitare care l-a concediat imediat ce romanul său 99F (199.000 lei, În traducere românească)- titlul reia prețul de vînzare al cărții - apare În anul 2001. “Omul este
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
atenian. De fapt, tema virtuților apare implicit în orice societate istorică și se fixează întâi în epopei. Eroii ideali ai acestora au o serie de trăsături constante și pregnante, detectabile în comportament; admirați ca atare de comunitate, devin modele de imitat, putând exercita influență asupra unor generații întregi. Așa cum s-a repetat mereu, Iliada a educat Elada. Eroii epopeilor excelează în anumite domenii, prezintă deci areté, termen grecesc ce a fost tradus în latină prin virtus (virtuteă. Curajul e una dintre
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de planificarea maternității, și conduce la structurarea acelui model intern activ de reprezentare (internal working modelă care va favoriza diferențierea progresivă a individului față de lumea din jur (Piaget și Inhelder, 1970Ă. Copilul trăiește între real și imaginar; ca urmare, îi imită pe cei din jur și ajunge să și-i reprezinte și atunci când nu sunt prezenți. Pe de altă parte, la vârste mai mari - în a treia copilărie -, procesele psihice mai complexe - cum este gândirea - le influențează, stimulându-le, pe cele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
studiate în clinică și cele provenite din comunitate (Malinowsky și Hansen, 1993; Rind și Tromofovitch, 1997Ă. Psihotraumele singulare pot avea un efect cumulativ în dinamica structurărilor dizarmonice ale personalității. Copiii internalizează și relațiile cu părinții, a căror conduită o vor imita la vârsta adultă. Sunt cunoscute, de asemenea, și trăirile și fanteziile personale, cultivate de logosul și ethosul colectiv, care pot denatura imaginea de sine, raporturile cu adulții și valorile lor existențiale. Raporturile și factorii sociali. Raporturile dintre factorii socioculturali și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care sunt necinstiți nu prin natura lor, ci prin accidente existențiale - pasiuni, nenorociri, sărăcie. Thomas Sydenham, medic englez cu studii la Oxford și Montpellier (1624-1689Ă, a făcut cercetări asupra isteriei, isteria bărbatului identificând-o cu hipocondria. Discutând simptomele isterice care imită paralizii, afecțiuni abdominale etc., autorul recunoaște câteva trăsături de personalitate ale acestor pacienți, precum capriciozitatea, instabilitatea și tendința către manifestări pasionale. După Franz Joseph Gall (1750-1828Ă și colaboratorul său JOHANN SPURZHEIM (1776-1832Ă activitatea mărită a unei funcții caracteristice oricărei activități
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pentru aplicabilitatea și eficiența terapiilor de grup. Într-o ordine aleatorie acestea sunt: un anumit nivel de coeziune care favorizează participarea la întâlniri, capacitatea de a împărtăși celorlalți problemele personale, aceea de a învăța unii de la alții sau de a imita și altruismul. Pe de altă parte, grupurile terapeutice favorizează estomparea fenomenului de transfer negativ către terapeut, cultivă feed-backurile între partenerii de dialog și integrarea emoțiilor pozitive și negative. Ele vin în întâmpinarea tendinței unora dintre pacienții cu tulburări de personalitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
asigure importante avantaje concurențiale. d) Zona „strategiilor diferențierii În sus”. Oferta sa se distinge de oferta de referință mai ales prin valoarea superioară și prețul ridicat. Este esențial ca, În condițiile costurilor echivalente, specificitatea ofertei diferențiate să nu poată fi imitată de către rivali. e) Zona „strategiilor diferențierii În jos”, În care firma produce o ofertă pe care piața o percepe ca inferioară ofertei de referință, dar este propusă la un preț sensibil mai redus. Pentru ca o asemenea strategie să fie viabilă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
bazate În mare parte pe semnalizare sunt mult prea vulnerabile; - În diferențierea pe care o alege, Întreprinderea beneficiază de un avantaj de cost În raport cu ceilalți concurenți; - diferențierea rezultă dintr-o combinare de acțiuni originale, dintr-o ruptură strategică, dificil de imitat de către rivali. O diferențiere trebuie să fie semnificativă, deoarece cumpărătorii nu vor plăti o valoare suplimentară pe care nu o percep. Desigur, valoarea suplimentară reală poate fi diferită de valoarea suplimentară percepută ca urmare a semnalizării de tip marketing. În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de diferențiere. De exemplu, automobilele Mercedes se disting prin calitate și performanță, În timp ce mașinile Volvo sunt recunoscute pentru comoditate și siguranță (reliability). Totuși, diferențierea poate fi protejată numai atunci când este clădită pe o competență distinctivă, astfel Încât să nu poată fi imitată de rivali fără cheltuieli mari de timp și capital. În general, eforturile care conduc la rezultatele cel mai ușor de protejat vizează diferențieri bazate pe superioritatea tehnologiei, calitate sau service Înainte ori după vânzare. În căutarea diferențierii potrivite, producătorii trebuie
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
localizări geografice (Într-un nou centru comercial, În apropierea surselor de materii prime sau pieței-țintă etc.) și conservarea avantajului obținut; • atragerea clienților de prestigiu; • stabilirea unei imagini „psihologice” și poziționarea acesteia În mintea consumatorului ca unică, incitantă și greu de imitat; • asigurarea accesului exclusiv sau a dominației celor mai buni distribuitori din zonă. Pentru a reuși performant, lovitura de anticipare nu trebuie neapărat să anihileze tentativele de imitare sau copiere. Firma trebuie doar să cucerească o poziție de prim rang, mai
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
abil care se concentrează primul pe valorificarea unei nișe active Își poate relansa vânzările și poate obține avantaj competitiv pe piața sa țintă. b) Diferențierea bazată pe Îmbunătățirea calității și inovația de produs. Este o strategie dificil și costisitor de imitat de rivalii firmei. Poate stimula cererea prin crearea unor noi segmente de piață și prin atragerea mai multor consumatori. c) Reducerea continuă și semnificativă a costurilor. Atunci când firma nu poate recurge la creșterea vânzărilor pentru a-și mări Încasările, profiturile
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a-și extinde partea de piață și a-și ameliora poziția competitivă) și urmăritori (concurenți mulțumiți de situația lor curentă, deoarece obțin suficiente profituri). Un challenger trebuie să-și construiască propriul avantaj concurențial, deoarece nu Își poate Îmbunătăți poziția competitivă imitând strategia liderului; indiferent de resursele și rezervele de care dispune, challengerul nu trebuie să inițieze un atac frontal asupra liderului cu armele forte ale adversarului (Porter, 1985, p. 514). În cazurile În care sporirea părții de piață permite realizarea unor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
diferite (vezi tabelul 7). Optarea pentru avansul sau Întârzierea tehnologică se bazează pe următorii trei factori: 1) durabilitatea avansului tehnologic; 2) avantajele rezervate precursorului; 3) inconvenientele suportate de precursor. Pentru a fi durabil, avansul tehnologic trebuie să fie dificil de imitat sau reînnoit continuu, pentru a păstra distanța față de rivali. Această durabilitate depinde de patru factori: • sursa progresului tehnologic - dacă este externă firmei, conservarea avansului tehnologic este În general mai dificil de asigurat; • prezența sau absența unui avantaj durabil prin costuri
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
inovațiilor majore. 3.9.7.2. Lovirea zonelor liberetc "3.9.7.2. Lovirea zonelor libere" Această strategie reunește de fapt „imitația creatoare” și „judo-ul antreprenorial”. 3.9.7.3. Imitația creatoaretc "3.9.7.3. Imitația creatoare" Antreprenorul imită inovația altui concurent și o perfecționează Într-un mod original, creator. Companiile IBM, Procter & Gamble și producătorul japonez al ceasurilor Seiko, firma Hattori, Își datorează supremația pe piață imitației creatoare: au așteptat să apară ceva nou și „aproximativ” bun, și-
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În această optică, managementul inovației și strategiile tehnologice trebuie definite după o dublă perspectivă. Mai Întâi, cea a capacității de accelerare a progresului tehnic, globalizarea concurenței și pătrunderea În structuri industriale și tehnologice mai specifice. Scopul nu este de a imita la suprafață, ci de a evolua În profunzime. Multe CMN vor descentraliza profund decizia. Aceasta vizează managementul unui holding de tip financiar, cu un control strict al profiturilor și al calității produselor și/sau serviciilor, dar cu o slabă standardizare
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
potrivirea cu mostra seamănă puțin, deoarece amândouă presupun un proces de potrivire, acestea pot fi cu greu egalate. O persoană poate lua decizii eronate în combinarea ariilor de operă cu mostra dintr-un recital wagnerian și să rămână incapabilă să imite comportamentul vocal cuprins în acea mostră. Discriminarea exactă a stimulilor este o precondiție pentru învățarea răspunsurilor observaționale, dar nu este echivalentă cu aceasta. Învățarea observațională este concentrată în primul rând pe procese în care observatorii organizează răspunsuri în noi patternuri
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
răspunsurilor potrivite, învățate anterior de către antecedenții lor stimuli și consecințele lor imediate. Totuși, ei eșuează explicând în ce fel un nou răspuns potrivit este obținut în mod observațional cu prioritate. Într-un studiu preliminar, Foss (1964) a descoperit că păsările imită patternuri sonore neobișnuite înregistrate pe o casetă în absența oricărei întăriri anterioare de răspunsuri potrivite. După Bandura, ar trebui să se noteze că aici divergența dintre teoriile asupra învățării observaționale este concentrată în mod primar pe maniera în care întărirea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
similare. 5.5.2. Modele de prestigiutc "5.5.2. Modele de prestigiu" Aceste experimente au confirmat deducția din teoria învățării că un individ poate învăța să discrimineze între lideri ca modele bune sau rele. Acest individ învață să îl imite pe acel lider a cărui copiere îi aduce o recompensă, și nu pe acela pe care, neimitându-l, va primi o recompensă. O dată ce acest tip de învățare apare, acest lucru se generalizează cu privire la liderii noi, așa că apare tendința de a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
deducția din teoria învățării că un individ poate învăța să discrimineze între lideri ca modele bune sau rele. Acest individ învață să îl imite pe acel lider a cărui copiere îi aduce o recompensă, și nu pe acela pe care, neimitându-l, va primi o recompensă. O dată ce acest tip de învățare apare, acest lucru se generalizează cu privire la liderii noi, așa că apare tendința de a copia noii lideri care se aseamănă cu ceilalți, pe care, copiindu-i, a fost recompensat, și nu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]