6,354 matches
-
Copiilor din Timișoara (care a câștigat un concurs în cadrul programului „Educația pentru sănătate“) și a unei melodii ce îl are ca autor pe prof. Nicolae Pușcașu, Palatul Copiilor a elaborat piesa „Alege viața“, care se dorește a fi un adevărat imn antidrog. ( L. R.) „Repere“ Cu ocazia proiectului de final de semestru Porți Deschise, Facultatea de Arte din cadrul Universității de Vest din Timișoara a organizat în această săptămână deschiderea oficială a expoziției cu tema „Repere“. Expoziția va fi deschisă la sediul
Agenda2005-10-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283466_a_284795]
-
al 28-a stat membru al Uniunii Europene. Autor: Andra Imbrea Președintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barosso, le-a urat bun venit în Uniunea Europeană tuturor celor stranși la Zagreb, cu puțin timp înainte ca "Oda bucuriei" a lui Beethoven - imnul UE - să consacre integrarea Croației ca al 28-lea stat membru al blocului european. "Este o noapte istorică. Ați redat Croației locul său în inima Europei", a mai spus acesta. În piața centrală din Zagreb au fost ridicate trei scene
Croaţia a aderat la Uniunea Europeană by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/55889_a_57214]
-
Alianța Creștin Liberală, rezultată în urma fuziunii PNL-PDL ar putea să nu reziste mult timp. Și asta din cauza divergențelor care persistă între vârfurile celor două partide. Negocierile PNL-PDL premergătoare congresului de sâmbătânu s-au referit doar la chestiuni de suprafață: sediu, imn, nume și al cea mai năstrușnică formulă de conducere din istorie, cu vreo sută de vicepreședinți. Dar cea mai mare problemă o va avea seniorul PNL, Mircea Ionescu Quintus, al cărui membru nu poate fi, conform noului statut, care interzice
Noul PNL, obligat să-l excludă pe Mircea Ionescu Quintus by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77505_a_78830]
-
Și, în acest caz, exemplele sunt numeroase. Bunăoară, plecând de la constatarea că în Europa ultimelor două războaie mondiale naționalismul este asociat cu intoleranța, autoarea relevă că la ora actuală construcția unei identități europene ar presupune identificarea unor simboluri coagulante. Steagul, imnul, Ziua Europei, moneda sunt câteva dintre posibilele cărți de identitate ale europeanului. Dar pot ele suplini miturile fondatoare ale imaginarului european? Și, de fapt, există europeanul ca atare? Desigur, o viziune simplificatoare ar fi cea a americanului care spune "îmi
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
Tănasă pentru. Autoritățile române, pasive când e atinsă demnitatea națională? Dan Tănasă crede că singurele reacții ale politicienilor de vârf ai României se reduc la declarații belicoase, preferând, în fapt, să lase probleme de fond nerezolvate. Să nu uităm că imnul național al României este frecvent batjocorit în Covasna și Harghita. Și afișarea drapelului național al României este un prilej ca extremiștii maghiari să fluiere sau să arate semne obscene. Iar toate aceste manifestări de ofensă la adresa simbolurilor naționale românești nu
Leadershipul lui Băsescu, ”preluat” de Slovacia: lovitura primită de Budapesta by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35726_a_37051]
-
Zeitung din 15 aprilie 1904). 75 ani „Expoziție. La Uzinele Electrice din Timișoara s-a deschis o expoziție, în 11 aprilie. Publicul interesat poate vedea, între orele 17-18, noua mașină electrică de spălat“. (Temesvári Hírlap din 12 aprilie 1929). „Cântarea Imnului Regal. Dl. ministru de interne Vaida-Voevod a dat un ordin prin care se interzice cântarea Imnului Regal în localuri nedemne și cu ocaziuni cari nu au nimic din solemnitatea unor festivități publice“. (Voința Banatului din 14 aprilie 1929). 50 ani
Agenda2004-15-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282279_a_283608]
-
o expoziție, în 11 aprilie. Publicul interesat poate vedea, între orele 17-18, noua mașină electrică de spălat“. (Temesvári Hírlap din 12 aprilie 1929). „Cântarea Imnului Regal. Dl. ministru de interne Vaida-Voevod a dat un ordin prin care se interzice cântarea Imnului Regal în localuri nedemne și cu ocaziuni cari nu au nimic din solemnitatea unor festivități publice“. (Voința Banatului din 14 aprilie 1929). 50 ani „S-a deschis primul magazin al tineretului la Caransebeș... S-a deschis la începutul lunii aprilie
Agenda2004-15-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282279_a_283608]
-
nostru a invitat oficialități locale, reprezentanți ai cultelor, oameni de afaceri și de cultură, rezidenți germani, alte personalități ale vieții publice din cele șase județe aflate în raza de competență consulară a reprezentanței diplomatice. Programul festiv va debuta cu intonarea imnurilor Germaniei, României și Uniunii Europene, urmată de alocuțiunile oficiale. Spectacolul oferit de Ziua Germaniei de către artiștii Operei va cuprinde fragmente din opere și operete celebre, precum și un moment coregrafic. În final, participanții sunt invitați la o recepție, în cadrul căreia landul
Agenda2005-40-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284258_a_285587]
-
Mihai Apostol Nu cu prea mult timp în urmă (decembrie 2000), un comunicat de presă, lansat în eter, anunța hotărârea liderului de la Kremlin, Putin, de a reveni la imnul de stat al sucombatului URSS, urmând ca textul să fie adaptat la condițiile actuale din Rusia (oare doar atât țintea "reîntoarcerea"?...). Știrea aceasta paradoxală, după mici comentarii temperate, a fost parcă ștearsă cu buretele și nu s-a mai amintit
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
ne frământă de la o vreme. Mai de curând chiar (vara 2002), la noi, un sondaj de opinie cu prilejul "zilei stindardului național" a dat la iveală îngrijorătoare "percepții" (citește: agramatisme) din partea tineretului îndeosebi, atât asupra "drapelului", cât și chiar a "imnului"... În fond, care este semasiologia cuvântului "imn" și de unde provine el?... Imnul (ca și oda) desemnează o varietate solemnă a genului liric destinată unui eveniment sau unei personalități legendare și derivă din grecescul "hymnos" - cântec de biruință (latinescul "hymnus", francezul
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
curând chiar (vara 2002), la noi, un sondaj de opinie cu prilejul "zilei stindardului național" a dat la iveală îngrijorătoare "percepții" (citește: agramatisme) din partea tineretului îndeosebi, atât asupra "drapelului", cât și chiar a "imnului"... În fond, care este semasiologia cuvântului "imn" și de unde provine el?... Imnul (ca și oda) desemnează o varietate solemnă a genului liric destinată unui eveniment sau unei personalități legendare și derivă din grecescul "hymnos" - cântec de biruință (latinescul "hymnus", francezul "hymne"). Spre deosebire de odă, imnul rămâne legat de
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
noi, un sondaj de opinie cu prilejul "zilei stindardului național" a dat la iveală îngrijorătoare "percepții" (citește: agramatisme) din partea tineretului îndeosebi, atât asupra "drapelului", cât și chiar a "imnului"... În fond, care este semasiologia cuvântului "imn" și de unde provine el?... Imnul (ca și oda) desemnează o varietate solemnă a genului liric destinată unui eveniment sau unei personalități legendare și derivă din grecescul "hymnos" - cântec de biruință (latinescul "hymnus", francezul "hymne"). Spre deosebire de odă, imnul rămâne legat de acompaniamentul muzical, putând fi interpretat
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
este semasiologia cuvântului "imn" și de unde provine el?... Imnul (ca și oda) desemnează o varietate solemnă a genului liric destinată unui eveniment sau unei personalități legendare și derivă din grecescul "hymnos" - cântec de biruință (latinescul "hymnus", francezul "hymne"). Spre deosebire de odă, imnul rămâne legat de acompaniamentul muzical, putând fi interpretat și de cor. Când sursa de inspirație a evoluat spre civism, s-au născut imnurile naționale, ca formă de trăire a unei stări de bucurie, de proslăvire a sentimentului național. Așa s-
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
unei personalități legendare și derivă din grecescul "hymnos" - cântec de biruință (latinescul "hymnus", francezul "hymne"). Spre deosebire de odă, imnul rămâne legat de acompaniamentul muzical, putând fi interpretat și de cor. Când sursa de inspirație a evoluat spre civism, s-au născut imnurile naționale, ca formă de trăire a unei stări de bucurie, de proslăvire a sentimentului național. Așa s-a născut imnul național francez. Conceput inițial ca un cântec patriotic de ofițerul genist, dar și compozitorul Claude Joseph Rouget de Lisle (1760
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
de acompaniamentul muzical, putând fi interpretat și de cor. Când sursa de inspirație a evoluat spre civism, s-au născut imnurile naționale, ca formă de trăire a unei stări de bucurie, de proslăvire a sentimentului național. Așa s-a născut imnul național francez. Conceput inițial ca un cântec patriotic de ofițerul genist, dar și compozitorul Claude Joseph Rouget de Lisle (1760 mai 10, Lons-le-Saunier - 1836 iun. 26, Choisy-le-Roi), prin 1792, pe când se afla cu garnizoana în Strasbourg, intitulat " Chant de guerre
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
ofițerul genist, dar și compozitorul Claude Joseph Rouget de Lisle (1760 mai 10, Lons-le-Saunier - 1836 iun. 26, Choisy-le-Roi), prin 1792, pe când se afla cu garnizoana în Strasbourg, intitulat " Chant de guerre de l'armée du Rhin" a devenit mai târziu, imnul amintit sub numele de "La Marseillaise". Primul imn național român s-a născut prin 1861 (deci sub domnia lui Al. I. Cuza) și a fost realizat de Eduard Hübsch (1833 febr. 13, Bitse-Trenchin - 1894 sept. 9, Sinaia), compozitor, violonist și
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
de Lisle (1760 mai 10, Lons-le-Saunier - 1836 iun. 26, Choisy-le-Roi), prin 1792, pe când se afla cu garnizoana în Strasbourg, intitulat " Chant de guerre de l'armée du Rhin" a devenit mai târziu, imnul amintit sub numele de "La Marseillaise". Primul imn național român s-a născut prin 1861 (deci sub domnia lui Al. I. Cuza) și a fost realizat de Eduard Hübsch (1833 febr. 13, Bitse-Trenchin - 1894 sept. 9, Sinaia), compozitor, violonist și dirijor cu studii muzicale la Praga și Viena
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
de Academia Artelor Frumoase din Paris, cu titlul de "ofițer" al acesteia. El este cel care, în 1861, și-a imprimat la Editura C. Gebauer din București partitura de fanfară a "Himnul(ui) național pentru muzica militară" - op. 68. Acest imn a durat până la 30 decembrie 1947, când M. S. Regele Mihai I a fost constrâns să abdice și să părăsească țara, în urma unei lovituri de stat inițiate de Gh. Gheorghiu-Dej și Petru Groza, sub "pulpana" Armatei Roșii "de ocupație"... Că
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
Baranga (care măcar în preajma obștescului exitus recunoaște fiasco-ul unei părți a creației sale îndatorate unui "rudimentar concept estetic"), care fuseseră intonate, chiar în seara zilei de 30 decembrie 1947, pe muzică de Matei Socor. Trebuia oare să fie schimbat imnul național al țării, doar pentru că fusese înlocuită orânduirea de stat?... Pe alte meleaguri abdicarea împăratului german Wilhelm al II-lea la 9 noiembrie 1918, proclamarea Republicii de la Weimar, dizolvarea Reichstag-ului (4 iunie 1932), instaurarea dictaturii hitleriste (30 ianuarie 1933
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
alte meleaguri abdicarea împăratului german Wilhelm al II-lea la 9 noiembrie 1918, proclamarea Republicii de la Weimar, dizolvarea Reichstag-ului (4 iunie 1932), instaurarea dictaturii hitleriste (30 ianuarie 1933) și apoi chiar actuala Germanie democrată n-a renunțat la vechiul imn național "Deutschland, Deutschland über alles", compus de Joseph Haydn prin 1841 (versuri de Hoffman von Fallersleben - Knaurs Lexicon, 1939, Th. Knaur Nachf. Verlag, p. 267). O să spuneți însă că imnul nostru era, de fapt, datorită versurilor lui Vasile Alecsandri, imn
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
apoi chiar actuala Germanie democrată n-a renunțat la vechiul imn național "Deutschland, Deutschland über alles", compus de Joseph Haydn prin 1841 (versuri de Hoffman von Fallersleben - Knaurs Lexicon, 1939, Th. Knaur Nachf. Verlag, p. 267). O să spuneți însă că imnul nostru era, de fapt, datorită versurilor lui Vasile Alecsandri, imn regal... Da, și... nu, în același timp, pentru că bardul de la Mircești avusese grijă să propună două variante de "Cuvinte adaptate pe imnul național compus de Hübsch" (V. Alecsandri, Poezii, vol
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
imn național "Deutschland, Deutschland über alles", compus de Joseph Haydn prin 1841 (versuri de Hoffman von Fallersleben - Knaurs Lexicon, 1939, Th. Knaur Nachf. Verlag, p. 267). O să spuneți însă că imnul nostru era, de fapt, datorită versurilor lui Vasile Alecsandri, imn regal... Da, și... nu, în același timp, pentru că bardul de la Mircești avusese grijă să propună două variante de "Cuvinte adaptate pe imnul național compus de Hübsch" (V. Alecsandri, Poezii, vol. II, Bibl. "Semănătorul", Ed. Librăriei Diecezane, Arad, 1927, p. 122-123
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
Nachf. Verlag, p. 267). O să spuneți însă că imnul nostru era, de fapt, datorită versurilor lui Vasile Alecsandri, imn regal... Da, și... nu, în același timp, pentru că bardul de la Mircești avusese grijă să propună două variante de "Cuvinte adaptate pe imnul național compus de Hübsch" (V. Alecsandri, Poezii, vol. II, Bibl. "Semănătorul", Ed. Librăriei Diecezane, Arad, 1927, p. 122-123), din care redăm versiunea mai puțin cunoscută "după manuscrisul autorului": "Trăiască Patria Cât soarele ceresc, Raiu dulce, românesc, Ce poart' un mare
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
Pe țeara română!" Cu toate acestea comuniștii, care în materie de propagandă și intoxicare erau ași, au procedat la înlocuire, inițial cu un surogat proletcultist ("Zdrobite cătușe"). La numai cinci ani după acest "erzaț" hibrid și-au dat seama că "imnul" lor nu impune solemnitatea cuvenită și au încercat o "nouă" substituire prin care nu a rezultat decât schimbarea unei stârpituri cu un "proaspăt" avorton: "Imnul de Stat al R.P.R.", pe versuri de E. Frunză și D. Deșliu și muzică de
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
Zdrobite cătușe"). La numai cinci ani după acest "erzaț" hibrid și-au dat seama că "imnul" lor nu impune solemnitatea cuvenită și au încercat o "nouă" substituire prin care nu a rezultat decât schimbarea unei stârpituri cu un "proaspăt" avorton: "Imnul de Stat al R.P.R.", pe versuri de E. Frunză și D. Deșliu și muzică de (același) M. Socor, în 1953. Dar surogatul tot surogat rămânea și după vreo două decenii s-a procedat la o nouă schimbare. De această dată
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]