66,247 matches
-
urmă ineficiența implementării politicilor și va produce rezultate care se bucură de mai mult succes. ... III. Contextul actual - Priorități, politici și cadrul legal Din marea varietate de strategii naționale elaborate de autoritățile centrale, 44 de documente de planificare au un impact asupra dezvoltării urbane și, prin urmare, asupra Strategiei Naționale de Dezvoltare Urbană Integrată pentru Orașe Reziliente, Verzi, Incluzive și Competitive 2022-2035 - Politica Urbană a României. Trebuie remarcat faptul că mai multe planuri și strategii prezentate mai jos au fost elaborate
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
mediul construit și amenajarea teritoriului. Cu toate acestea, SNDU se încadrează într-un mediu strategic și legislativ care este în mare parte intersectorial. În acest sens, un număr mare de documente identificate se axează pe dimensiuni conexe, dar au un impact direct sau indirect în aplicarea politicii în domeniul urbanismului, al dezvoltării teritoriale și al construcțiilor. Pentru a evita supradimensionarea acestui document cu informații cuprinse în livrabilul complementar, acest capitol analizează un anumit număr de strategii de importanță majoră pentru dezvoltarea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
a îndeplini condițiile în vederea obținerii de fonduri UE, pare să piardă din vedere etapa crucială în care sprijinul este esențial pentru îndeplinirea obiectivelor țintă: implementarea. Provocări privind cadrul legislativ Derivat dintr-un mediu strategic deja complex, mediul legislativ cu impact asupra dezvoltării urbane în România este la fel de complex și de fragmentat. Având în vedere că legile nu sunt doar de sine stătătoare, ci sunt adoptate și pentru aplicarea strategiilor, o mulțime de legi directe și conexe structurează mediul
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
afectează calitatea punerii în aplicare, dar împiedică și administrațiile locale să realizeze execuția bugetară și să își atingă obiectivele de dezvoltare. Legea bugetului de stat este un exemplu elocvent în acest sens, modificările aduse acesteia în ultimii ani generând un impact negativ asupra veniturilor administrațiilor locale. Pentru a reduce presiunea asupra bugetului local și a compensa pierderea de venituri, autoritățile centrale au creat soluții bugetare pe termen scurt, care au dus la alte modificări legislative. În plus, legile sunt adesea fragmentate
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
asigurarea unui cadru pentru creșterea calității vieții în orașele din România Buna guvernare Urbanismul este considerat doar ca mod de ocupare a teritoriului, ca etapă în obținerea autorizației de construire, fără considerarea interacțiunii dintre acesta și politicile sectoriale și a impactului acestei interacțiuni. Consolidarea importanței dezvoltării urbane la nivel național și local ca element cheie privind calitatea vieții cetățenilor Lipsa actualizării planurilor de urbanism generale au condus la decuplarea acestor documentații de realitățile și tendințele din prezent, fiind create bariere administrative
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
prin faptul că multe zone urbane pierd locuitori, ceea ce creează un dezechilibru între cerere și ofertă: supraaglomerarea centrelor urbane și o rată crescută de neocupare a locuințelor în celelalte zone urbane. În contextul i) Pactului Verde European și a impactului acestuia asupra criteriilor de eligibilitate și a priorităților de investiții și ii) a expunerii semnificative a României la schimbările climatice, este necesară concentrarea asupra rolului orașelor și a rolului acestora în cadrul politicii climatice a României. Actualele investiții sectoriale fragmentate
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
de elaborare a strategiei naționale de dezvoltare urbană. Tabelul 2 Rezumatul provocărilor principale, constatărilor principale și implicațiile pentru politică Mediul, managementul riscului la dezastre și stadiul serviciilor urbane Ca motoare ale creșterii economice și concentrări ale populațiilor, orașele au un impact disproporționat asupra mediului și sunt mai vulnerabile la dezastre. În virtutea funcțiilor lor, administrațiile orașelor joacă un rol incontestabil din punctul de vedere al ameliorării și adaptării. Acestea merg de la reglementarea formei urbane, deciziile investiționale și planificarea infrastructurii până
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
eficiența energetică și rezistența seismică. Pandemia globală recentă a adus în prim-plan rolul pe care îl joacă orașele pentru sănătatea publică. Ca parte a unei reveniri optime, orașele trebuie să se protejeze contra pandemiilor viitoare prin analizarea atentă a impactului deciziilor lor de investiții, printre altele, prin active publice adecvate care pot îndeplini mai multe scopuri în perioade de criză. Modele de creștere urbană nesustenabile Există dovezi că modelele curente de creștere vor duce la o dezvoltare nesustenabilă. Rata extinderii
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
o creștere de 39% a numărului de angajați. După 2008, redresarea economică s-a bazat pe doi piloni: externalizarea producției (EP) și externalizarea tehnologiei informației (ETI). Pe de o parte, din 2011, sectorul de prelucrare a avut cel mai mare impact asupra creșterii PIB-ului – o creștere medie anuală de 24,0% din PIB. Pe de altă parte, România a avut o creștere în sectorul TIC, sectorul fiind al doilea cel mai mare contribuitor la creșterea PIB în 2011 – cu 5,6%.*15 *15
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
privind populația rezidentă permanentă – POP107D, pentru a elimina bias-ul regional creat de concentrarea imigranților „formali" din regiunea Moldova, care nu trăiesc efectiv în acea zonă, și o altă ajustare a datelor pentru localitățile unde modificările demografice au survenit sub impactul reorganizării teritoriale. Pentru a corecta în cadrul seturilor de date aspectul particular creat de imigrare, am ajustat volumele de populație de la nivel de localitate astfel încât să nu ia în considerare imigranții cu domiciliul în localitatea respectivă (INS Tempo
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
decarbonizarea transportului. • Folosirea dispozitivele de colectare a datelor pentru a sprijini schimbarea comportamentului în ceea ce privește alegerea transportului. • Investirea în și menținerea simulării diverselor scenarii de transport în oraș, județ sau la nivel regional pentru a înțelege mai bine impactul proiectelor de mobilitate. Modelele de transport la nivelul întregului oraș ar trebui utilizate mai mult în urbanism, mai ales atunci când se acordă autorizații de construire pentru noi dezvoltări. MEDIU INTELIGENT: ENERGIA • Implementarea ulterioară a măsurătorilor inteligente și a soluțiilor
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
în cadrul proiectelor de eficiență energetică pentru clădirile rezidențiale (blocuri de apartamente) MEDIU INTELIGENT • Dezvoltarea rețelelor digitale pentru monitorizarea calității factorilor de mediu și informarea cetățenilor în proces (de exemplu, măsurători ale calității aerului) • Testarea noilor tehnologii și soluții cu impact redus asupra mediului în laboratoarele vii, încurajând parteneriatele locale, urmând modelul de spirală cvadruplă/cvintuplă • Monitorizarea vulnerabilității în fața riscurilor și integrarea monitorizării și a răspunsului la risc la nivel local/regional ORAȘE ECHITABILE ȘI INCLUZIVE STIL DE VIAȚĂ INTELIGENT • Dezvoltarea și
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
în care fiecare dintre cele trei categorii de orașe, se comportă în raport cu acești indicatori, utilizând datele colectate în Cadrul european pentru orașe durabile (RFSC). Tabelul 15 Ținte propuse în raport cu indicatorii de monitorizare și evaluare. Indicatori de impact Obiectiv prioritar Obiectiv specific Indicator Unitate de măsură Valoare de referință (2018) Țintă (2035) Orașe în creștere Orașe statice Orașe în declin OP 1: Sustenabilitate spațială OS 1.1. Consolidarea mediului favorabil pentru sustenabilitatea spațială (mediul de autorizare) Și Raportul dintre
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
Semnalarea unor posibile schimbări în contextul SNDU (de exemplu, indicatori cu performanțe slabe); • Transmiterea de date pentru o selecție de indicatori, anual sau conform solicitărilor. Principalele responsabilități ale asistenței tehnice externe (dacă este cazul) sunt: • Evaluările de progres și de impact și evaluarea ex-post a strategiei. • Pregătirea rapoartelor de evaluare intermediare și finale. Raportul anual de implementare Direcția de specialitate va efectua verificări periodice cu privire la progresul SNDU, pentru a identifica potențialele probleme și a propune măsuri corective în
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
derulare și finalizate, în funcție de obiectivul prioritar; • Orice problemă care afectează performanța SNDU; • O sinteză a constatărilor și recomandărilor din Rapoartele de Evaluare disponibile Rapoartele de evaluare Direcția de specialitate va coordona evaluările selective privind eficacitatea, eficiența, relevanța și impactul strategiei, pentru a încorpora lecțiile învățate în planificarea strategică și procesul de luare a deciziilor. Sistemul de indicatori Funcțiile M&E se vor baza pe sistemul de indicatori ai Observatorului teritorial corespunzători celor cinci dimensiuni ale SNDU - (1) dimensiunea spațială, (2
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
de monitorizare: · Evaluarea portofoliului de proiecte · Evaluarea adecvării resurselor financiare · Discuții cu autoritățile locale Funcția de evaluare: · Evaluarea configurării politicii · Evaluarea progresului intermediar (2023- 2025) · Oferirea de recomandări pentru realocarea fondurilor UE Funcția de evaluare: · Evaluarea progresului intermediar (2023-2027) · Evaluarea impactului intermediar (2023-2027) · Evaluarea relevanței Politicii și actualizarea intervențiilor prioritare Funcția de evaluare: · Evaluarea configurării politicii (portofoliu nou de proiecte) · Evaluarea impactului intermediar (2028- 2032) Funcția de evaluare: · Evaluarea progresului intermediar (2028- 2035) · Evaluarea impactului intermediar (2028- 2035) · Evaluare ex-post
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
progresului intermediar (2023- 2025) · Oferirea de recomandări pentru realocarea fondurilor UE Funcția de evaluare: · Evaluarea progresului intermediar (2023-2027) · Evaluarea impactului intermediar (2023-2027) · Evaluarea relevanței Politicii și actualizarea intervențiilor prioritare Funcția de evaluare: · Evaluarea configurării politicii (portofoliu nou de proiecte) · Evaluarea impactului intermediar (2028- 2032) Funcția de evaluare: · Evaluarea progresului intermediar (2028- 2035) · Evaluarea impactului intermediar (2028- 2035) · Evaluare ex-post – rezultate globale și lecții învățate Figura 21 Planificarea cronologică a activităților ... XII. Instituțiile implicate în implementarea și monitorizarea Strategiei Naționale de
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
evaluare: · Evaluarea progresului intermediar (2023-2027) · Evaluarea impactului intermediar (2023-2027) · Evaluarea relevanței Politicii și actualizarea intervențiilor prioritare Funcția de evaluare: · Evaluarea configurării politicii (portofoliu nou de proiecte) · Evaluarea impactului intermediar (2028- 2032) Funcția de evaluare: · Evaluarea progresului intermediar (2028- 2035) · Evaluarea impactului intermediar (2028- 2035) · Evaluare ex-post – rezultate globale și lecții învățate Figura 21 Planificarea cronologică a activităților ... XII. Instituțiile implicate în implementarea și monitorizarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Urbană Integrată pentru Orașe Reziliente, Verzi, Incluzive și Competitive 2022-2035 MDLPA este
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
pot reflecta aspectul teritorial și dezvoltarea orașelor și a zonelor urbane. Este de dorit ca ministerele să dezvolte capacitatea personalului din cadrul departamentelor sectoriale în privința competențelor de analiză a politicilor și cooperarea cu alte ministere pentru evaluarea integrată a impactului politicilor sectoriale asupra dezvoltării urbane. De asemenea, este necesar ca strategiile și politicile sectoriale să integreze obiectivele SNDU și să preia măsurile aferente domeniului lor. Pentru a asigura o bună interacțiune cu reprezentanții ministerelor, vor fi utilizate ca puncte de
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
neimplementarea în regim de urgență a modificării pct. (i) al lit. c) a alin. (6) al art. 41 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare, are drept consecință degradarea accelerată a rețelei de drumuri publice, cu impact în reducerea duratei normale de exploatare, ceea ce va genera costuri suplimentare pentru întreținerea și repararea infrastructurii rutiere, luând în considerare că elementele sus-menționate vizează un interes public și strategic și constituie o situație de urgență și extraordinară, a cărei
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 2 din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264714]
-
pentru prevenirea și combaterea efectelor factorilor de risc asociați abandonului școlar, precum: factorii individuali sau de familie, factorii de la nivelul școlii, factorii de la nivelul comunității, factorii instituționali, precum și ai oricăror alți factori asociați abandonului școlar; ... b) analiza impactului factorilor de risc asociați abandonului școlar și identificarea soluțiilor optime de sprijinire a programelor naționale de prevenire și combatere a abandonului școlar aflate deja în derulare; ... c) propunerea de noi programe naționale de sprijin, atât în vederea prevenirii și combaterii
DECIZIE nr. 46 din 17 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265163]
-
de intervenții (DALI): documentația tehnico- economică similară studiului de fezabilitate, elaborată pe baza expertizei tehnice a construcției sau construcțiilor existente și, după caz, a studiilor, auditurilor ori analizelor de specialitate în raport cu specificul investiției. Evaluare riscuri: cadru pentru estimarea impactului unui hazard asupra elementelor expuse, în termeni de pierderi economice și/sau umane care integrează trei componente: modelul de hazard, care cuprinde toate evenimentele posibile, cu probabilitatea lor de producere; modelul de expunere, care corelează teritorial caracteristici ale elementelor susceptibile să
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
estimată prin calcul în conformitate cu metodologia de calcul Mc 001. Reparație a unei clădirii: reparații la componentele structurale și nestructurale ale unei clădiri în vederea restabilirii sau îmbunătățirii funcționalității; acest tip de intervenție nu îmbunătățește performanța clădirii în cazul impactului unui eveniment seismic. 1 https://www.undrr.org/terminology/hazard Reziliență: capacitatea unui sistem, a unei comunități sau a unei societăți expuse la hazard de a rezista, a absorbi, a se acomoda și a se redresa în mod rapid și eficient în urma efectelor hazardului
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
înconjurător (11) Prin îndeplinirea cerinței fundamentale „igienă, sănătate și mediu înconjurător” clădirile sunt realizate astfel încât să nu constituie o amenințare pentru igiena și sănătatea utilizatorilor sau a vecinilor, în special ca urmare a: – degajării de gaze toxice și cu impact negativ asupra mediului; ... – prezenței în aer a unor particule sau gaze periculoase; ... – emisiei de radiații periculoase; ... – poluării sau contaminării aerului, apei sau solului; ... – evacuării defectuoase a apelor reziduale, a fumului și a deșeurilor solide sau lichide; ... – prezenței umidității excesive în
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
desfășoară activitatea o perioadă de timp). În acest scop, este necesară respectarea a 6 condiții tehnice: – protecția față de zgomotul aerian provenit din exteriorul clădirii; ... – protecția față de zgomotul aerian provenit dintr-un alt spațiu închis; ... – protecția împotriva zgomotului de impact; ... – protecția față de zgomotul produs de echipamentele și instalațiile tehnice ale clădirii; ... – protecția împotriva zgomotului reverberat excesiv și împotriva zgomotului produs în spațiul respectiv; ... – protecția mediului înconjurător față de zgomotul produs de surse din interiorul construcțiilor, sau în legătură cu
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]