6,102 matches
-
cu Batalionul II pe valea Crișului Negru în zona Vașcău - Beiuș. După eliberarea din 19 aprilie a Beiușului, regimentul a preluat numele localității. Căpitanul Florian Medrea a menționat în compunerea fiecărui batalion al Corpului de Voluntari, câte 4 companii de infanterie și câte 1 de mitralire. Evenimentele care au implicat Corpul de Voluntari au fost descrise în volumul IV ("„Contribuțiuni la Istoria Unirii, 1918 — 1919”") din monografia lui Traian Mager publicată la Arad în 1938 și intitulată "„Ținutul Hălmagiului”"
Corpul Voluntarilor „Horia” () [Corola-website/Science/337025_a_338354]
-
23 mai 1869 - d. 28 septembrie 1939, Zürich) a fost un militar român din Primul Război Mondial, unicul fiu al lui Dimitrie A. Sturdza și al Zoei Cantacuzino. A îndeplinit funcția de comandant al Brigăzii 7 Mixtă și Diviziei 8 Infanterie în campaniile anilor 1916 și 1917. A fost un copil precoce, primind de la o vârstă fragedă o educație aleasă prin intermediul unor profesori germani și francezi de la care a învățat să scrie și să citească în mai multe limbi străine. A
Alexandru D. Sturdza () [Corola-website/Science/337436_a_338765]
-
de promoție. La 14 octombrie 1901 își încheie perioada de pregătire în Germania nu înainte de a fi primit de împăratul Wilhelm al II-lea. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de șef birou în Statul Major General și comandant al comandant al Școlii militare de Ofițeri de Infanterie și Cavalerie și comandant al Regimentului 1 Infanterie. În perioada Primului Război Mondial
Alexandru D. Sturdza () [Corola-website/Science/337436_a_338765]
-
ofițeri cu gradul de sublocotenent, ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de șef birou în Statul Major General și comandant al comandant al Școlii militare de Ofițeri de Infanterie și Cavalerie și comandant al Regimentului 1 Infanterie. În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcția de comandant al Brigăzii 7 Mixte, în perioada septembrie - decembrie 1916 și al Diviziei 8 Infanterie, în perioada 23 decembrie 1916/4 ianuarie 1917 - 7/20
Alexandru D. Sturdza () [Corola-website/Science/337436_a_338765]
-
în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de șef birou în Statul Major General și comandant al comandant al Școlii militare de Ofițeri de Infanterie și Cavalerie și comandant al Regimentului 1 Infanterie. În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcția de comandant al Brigăzii 7 Mixte, în perioada septembrie - decembrie 1916 și al Diviziei 8 Infanterie, în perioada 23 decembrie 1916/4 ianuarie 1917 - 7/20 ianuarie 1917. La 6 februarie 1917, părăsește comanda
Alexandru D. Sturdza () [Corola-website/Science/337436_a_338765]
-
și comandant al comandant al Școlii militare de Ofițeri de Infanterie și Cavalerie și comandant al Regimentului 1 Infanterie. În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcția de comandant al Brigăzii 7 Mixte, în perioada septembrie - decembrie 1916 și al Diviziei 8 Infanterie, în perioada 23 decembrie 1916/4 ianuarie 1917 - 7/20 ianuarie 1917. La 6 februarie 1917, părăsește comanda și dezertează la inamic.
Alexandru D. Sturdza () [Corola-website/Science/337436_a_338765]
-
Pușca „Martini-Henry”, model 1879 a fost o armă individuală de infanterie de calibrul 8 mm, cu încărcare manuală, aflată în înzestrarea Armatei României, după războiul de independență din 1877-1878. La începutul Primului Război Mondial mai erau în uz un număr de 142.906 puști și 8.724 carabine din acest model, cu care
Pușcă „Martini–Henry”, model 1879 () [Corola-website/Science/337494_a_338823]
-
Pușca cu repetiție „Mannlicher”, model 1888/1895 a fost o armă individuală de infanterie de calibrul 8 mm, cu încărcare manuală, aflată în înzestrarea Armatei Austro-Ungare și a altor armate, în perioada Primului Război Mondial și în perioada interbelică. Pușca a fost utilizată și de Armata României, începând cu campania din anul 1916, fiind achiziționate în
Pușcă cu repetiție „Mannlicher”, model 1888/1895 () [Corola-website/Science/337495_a_338824]
-
neobosit frontul și trupele. O particularitate a Armatei Comune constă în faptul că trupele își schimbau des locul de staționare. Batalioanele unor acelorași regimente erau mutate după o foarte scurtă perioadă în locații diferite. (În 1910, doar trei regimente de infanterie ale Armatei Comune erau staționate integral în aceeași garnizoană: regimentul de infanterie nr. 14 în Linz, regimentul de infanterie nr. 30 în Liov și regimentul de infanterie nr. 41 în Cernăuți.) În acest fel, nu se putea construi nici un fel
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
că trupele își schimbau des locul de staționare. Batalioanele unor acelorași regimente erau mutate după o foarte scurtă perioadă în locații diferite. (În 1910, doar trei regimente de infanterie ale Armatei Comune erau staționate integral în aceeași garnizoană: regimentul de infanterie nr. 14 în Linz, regimentul de infanterie nr. 30 în Liov și regimentul de infanterie nr. 41 în Cernăuți.) În acest fel, nu se putea construi nici un fel de relație între regiment și anumite locuri și populația băștinașă (spre deosebire
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
staționare. Batalioanele unor acelorași regimente erau mutate după o foarte scurtă perioadă în locații diferite. (În 1910, doar trei regimente de infanterie ale Armatei Comune erau staționate integral în aceeași garnizoană: regimentul de infanterie nr. 14 în Linz, regimentul de infanterie nr. 30 în Liov și regimentul de infanterie nr. 41 în Cernăuți.) În acest fel, nu se putea construi nici un fel de relație între regiment și anumite locuri și populația băștinașă (spre deosebire, de exemplu, de Imperiul German, unde anumite
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
o foarte scurtă perioadă în locații diferite. (În 1910, doar trei regimente de infanterie ale Armatei Comune erau staționate integral în aceeași garnizoană: regimentul de infanterie nr. 14 în Linz, regimentul de infanterie nr. 30 în Liov și regimentul de infanterie nr. 41 în Cernăuți.) În acest fel, nu se putea construi nici un fel de relație între regiment și anumite locuri și populația băștinașă (spre deosebire, de exemplu, de Imperiul German, unde anumite unități erau sprijinite să rămână în același loc
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
Steagurile erau de mătase și aveau dimensiunea de 132 × 176 cm. Steagurile erau alcătuite din două bucăți cusute laolaltă, ceea ce înseamnă că reversul steagului galben nu era imaginea în oglindă a aversului. Din 1866 a existat conscripție generală și obligatorie. Infanterie: Cavalerie: Diferența dintre cavaleria grea (ulani) și ușoară (husari, dragoni) mai exista doar la nivelul uniformelor și a denumirilor care se dădeau pe criterii ce țineau strict de tradiție. Artilerie: Logistică: Trupe tehnice: Întăririle în caz de mobilizare precum și pierderile
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
foloseau maghiara. "Limba regimentului" era folosită pentru înțelegerea interpersonală în cadrul regimentului. Era limba vorbită de majoritatea efectivului. În cazul în care efectivul era format dintr-o grupare de 27 % germani, 33 % cehi și 37 % polonezi, cum era cazul regimentului de infanterie nr. 100 din Cracovia, atunci erau trei "limbi de regiment". Fiecare ofițer trebuia să învețe limba regimentului în mai puțin de trei ani. În total, în Armata Comună a monarhiei imperiale și regale erau recunoscute oficial unsprezece limbi.
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
care va deveni mai târziu locul unde se petrecea acțiunea unui alt roman). În acest moment el a început să folosească pseudonimul "Ecolier", pe lângă "Poor Scholar". Pe 23 septembrie 1846, Reid s-a alăturat ca locotenent II în Regimentul 1 Infanterie din New York format din voluntari. În ianuarie 1847 regimentul a plecat din New York cu vaporul. New york-ezii au avut tabăra timp de mai multe săptămâni pe insula Lobos înainte de a lua parte la invadarea zonei centrale a statului Mexic de către
Thomas Mayne Reid () [Corola-website/Science/336525_a_337854]
-
februarie 1864, Slatina - d. ?) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A fost fiul lui Costică și Maria Văleanu (născută Niculescu). Generalul Gheorghe Văleanu a fost un ofițer din aram geniu, absolvind succesiv: Școala Militară de Infanterie și Cavalerie, din București - 1884, Universitatea tehnică din Paris - 1888, Școala de Aplicație pentru Artilerie și Geniu, din Fontainebleau - 1889, Școala Superioară de Război. La începutul Primului Război Mondial a comandat Corpul 4 Armată., ulterior fiind comandant al Corpului 4 Armată și
Gheorghe Văleanu (general) () [Corola-website/Science/333443_a_334772]
-
fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcția de comandant al Corpului 3 Armată în campania anului 1916. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Brigăzii 4 Infanterie, comandant al Diviziei 2 Infanterie, șef de stat major al Corpului 1 Armată și Inspector General al Geniului. A comandat Divizia 2 Infanterie
Constantin Tănăsescu () [Corola-website/Science/333463_a_334792]
-
3 Armată în campania anului 1916. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Brigăzii 4 Infanterie, comandant al Diviziei 2 Infanterie, șef de stat major al Corpului 1 Armată și Inspector General al Geniului. A comandat Divizia 2 Infanterie în cel de-Al Doilea Război Balcanic. În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit funcția de: comandant al Corpului
Constantin Tănăsescu () [Corola-website/Science/333463_a_334792]
-
1916. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Brigăzii 4 Infanterie, comandant al Diviziei 2 Infanterie, șef de stat major al Corpului 1 Armată și Inspector General al Geniului. A comandat Divizia 2 Infanterie în cel de-Al Doilea Război Balcanic. În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit funcția de: comandant al Corpului 3 Armată, în perioada 15
Constantin Tănăsescu () [Corola-website/Science/333463_a_334792]
-
infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Brigăzii 4 Infanterie, comandant al Diviziei 2 Infanterie, șef de stat major al Corpului 1 Armată și Inspector General al Geniului. A comandat Divizia 2 Infanterie în cel de-Al Doilea Război Balcanic. În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit funcția de: comandant al Corpului 3 Armată, în perioada 15 august - 20 decembrie 1916.
Constantin Tănăsescu () [Corola-website/Science/333463_a_334792]
-
Secțiunii a II-a Înaltă Curte de Casație și Justiție, și membru al societății „Junimea” din Iași, totodată și politician junimist. Familia soției se înrudea cu Nicolae Bălcescu și pictorul Theodor Aman. A îndeplinit funcția de comandant al Diviziei 22 Infanterie în campania anului 1916 și de comandant al Diviziei 5 Infanterie în campania anului 1917. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Aristide Razu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de geniu sau a Serviciului geniului din
Aristide Razu () [Corola-website/Science/333457_a_334786]
-
membru al societății „Junimea” din Iași, totodată și politician junimist. Familia soției se înrudea cu Nicolae Bălcescu și pictorul Theodor Aman. A îndeplinit funcția de comandant al Diviziei 22 Infanterie în campania anului 1916 și de comandant al Diviziei 5 Infanterie în campania anului 1917. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Aristide Razu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de geniu sau a Serviciului geniului din Corpul 2 Armata. În 1893 se mută la cerere la Regimentul
Aristide Razu () [Corola-website/Science/333457_a_334786]
-
ajutor de fortificații la Scoala Specială de Artilerie și Geniu, până în anul 1903 când se mută în cadrul Corpului 2 Armata. Între 1910-1913 a ocupat postul de atașat militar în Turcia, la Istanbul. În 1914 este numit comandant al Regimentului 8 Infanterie din Buzău. În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit funcțiile de: comandant al Diviziei 22 Infanterie în campania anului 1916, comandant al Diviziei 5 Infanterie în campania anului 1917 și comandant al Corpului 1 Armata în anul 1918. Pentru „”bravura și vigoarea
Aristide Razu () [Corola-website/Science/333457_a_334786]
-
se mută în cadrul Corpului 2 Armata. Între 1910-1913 a ocupat postul de atașat militar în Turcia, la Istanbul. În 1914 este numit comandant al Regimentului 8 Infanterie din Buzău. În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit funcțiile de: comandant al Diviziei 22 Infanterie în campania anului 1916, comandant al Diviziei 5 Infanterie în campania anului 1917 și comandant al Corpului 1 Armata în anul 1918. Pentru „”bravura și vigoarea cu care a condus pe câmpul de luptă” Divizia 5 Infanterie în Bătălia de la
Aristide Razu () [Corola-website/Science/333457_a_334786]
-
ocupat postul de atașat militar în Turcia, la Istanbul. În 1914 este numit comandant al Regimentului 8 Infanterie din Buzău. În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit funcțiile de: comandant al Diviziei 22 Infanterie în campania anului 1916, comandant al Diviziei 5 Infanterie în campania anului 1917 și comandant al Corpului 1 Armata în anul 1918. Pentru „”bravura și vigoarea cu care a condus pe câmpul de luptă” Divizia 5 Infanterie în Bătălia de la Mărășești, a fost decorat cu Ordinul „Coroană României”, cu
Aristide Razu () [Corola-website/Science/333457_a_334786]