4,909 matches
-
de exemplu susceptibilitatea sa la umezeală. El nu a notat existența a două tipuri diferite de sarcină electrică, și a fost nedumerit de atracția între picături de apă, care tindeau să se unească, fenomen atribuit acum tensiunii superficiale. Gilbert a intuit de ce acul de busolă arăta nordul: din cauza Pământului care acționează ca un mare magnet. El și-a verificat ideea printr-un experiment simplu. A construit un model al Pământului la scară redusă, o mică sferă magnetizată pe care a numit
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
să fie cunoscuți și studiați, astfel încât efectele lor pozitive să fie perpetuate, iar cele negative să fie eliminate. La nivelul școlii climatul este un factor mobilizator deosebit de important. De calitatea sa depinde, in mare măsură, calitatea actului pedagogic. Se poate intui că școlile diferă între ele din punct de vedere al climatului. Totuși, pentru a se evita descrierile intuitive, s-au făcut încercări de operaționalizare a conceptului de climat. Cea mai cunoscută este, conform lui E. Păun(1999, p. 130) cea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
băieților. Ele sunt mai bune la materiile care implică exprimări verbale complexe (materiile umaniste), în timp ce băieții sunt mai buni la materiile realiste. Și la unii și la alții inteligența este activă, intuitivă și duce la formarea multor competențe. Treptat, adolescentul intuiește că trăirile și cunoștințele sale sunt invadate de asociații sau de izbucniri de amintiri sau de exprimări necontrolate datorate unor stratificări mai vechi sau mai noi de experiență. În aceste condiții are loc întâlnirea cu inconștientul, încercarea de a-l
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
țin de însăși maniera în care este înțeles actul scrisului, ca modalitate permanentă de autoperfecționare. Lucrând varianta ultimă, prozatorul regândește ordinea pieselor, le elimină pe unele și le introduce pe altele, face numeroase modificări (schimbări de titlu, stilizări). S. a intuit că literatura pentru copii nu trebuie echivalată nici cu evadarea factice în fabulos sau în fantastic, nici cu scenariul moralizator. Într-un interviu scriitorul afirma că mărcile prozei sale ar fi „culoarea, hiperbola, ritmul, verva și fantezia, accentul patetic”, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
de sertar, însumând poeme scrise în deceniul 1979-1989, a trecut neobservată de critică, poate și din cauză că apăruse în regie proprie și în regim hors commerce. Autorul ei era ca și necunoscut, deși în 1983 Cezar Ivănescu atrăsese atenția asupra lui, intuindu-i câteva caracteristici - monotonia „până la exasperare”, dar și „senzația miracolului existențial”, „conștiința damnării”, „mizerabilismul de nuanță bacoviană”, „absența ostentației moderniste”. Volumul va fi promovat tot de „critica artiștilor”, și anume de poeți precum Angela Marinescu, Constantin Abăluță și Nora Iuga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288915_a_290244]
-
Adevăr e c-ai chitit/Pan a nu fi mazilit/ Să despărți a ta domnie/De a noastrămpărăție?/ Că de mult ce ești avut/Bani de aur ai bătut,/Făr-a-ți fi de mine teamă,/Făr-a vrea să-mi dai seama." Intuind sensul și gravitatea acuzațiilor, precum și pericolul care-l pândește, Constantin Brâncoveanu răspunde evaziv, făcând referire indirectă la situația critică În care se află: ,,De-am fost bun, rău la domnie,/Dumnezeu singur o știe;/de-am fost mare pre pământ
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
-i oglinda minții.” Iar Polonia, ca o altă Danemarcă, „Polonia e putredă”. Când cufundat în gânduri, când febricitant până la (simili)delir, personajul lui O. se mișcă printre recognoscibile semne ținând în mână o carte. Ce carte, nu-i greu de intuit. Fatalismul își fîlfâie aripa-i sumbră peste destinele unor eroi. Tema jocului-metaforă a vieții intră în supramodulate vibrații. Ce e viața dacă nu un „joc” plin de capcane „la capătul căruia așteaptă moartea sau huzurul” (Scarlat, din Veac de iarnă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
relația cu modelele și cu imperfecțiunile, numeroase, ale lucrării. Oprindu-se asupra epocii fanariote în faza ei crepusculară, „o vreme de o caricatură tragică” (N. Iorga), când pe decrepitudinea inconștientă a unora înflorește parvenitismul neguros și cinic al altora, F. intuiește aici sursa unei bogate tipologii morale, psihologice și sociale. Întregul proiect etic și epic al romanului este enunțat în Dedicație și în Prolog, texte revelatoare pentru incisivitatea critică și pentru polemismul abundent exteriorizat. Fusese în intenția autorului să întruchipeze ascensiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
după ce și-a petrecut noaptea În urciorul său. (294) Mai pot fi amintite și alte cazuri, dar este vorba despre frânturi care sunt comprehensibile doar pentru cei care cunosc deja subiectul și, prin urmare, aproape inaccesibile nouă; putem doar să intuim că aceste divinități nu trăiesc Într-o lume superioară, speculativă, ci sunt legate Între ele prin relații multiple și pasionante, Înfruntând riscurile umanizării esenței lor. Înainte de toate, ele se reunesc În grupuri: „Sufletele din Buto”, „Sufletele din Heliopolis”, „Sufletele din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ele oferă, salvează, iartă, ajută; și totul are loc Într-o formă spontană și gratuită, și nu ca un răspuns măsurat proporțional cu jertfa și rugăciunea. În aceasta constă diferența profundă Între ele și zeii din panteonul „oficial”. Astfel se intuiește un mod cu totul nou de a concepe relația dintre oameni și divinitate, relație care depășește vechiul principiu do ut des și se profilează pe baza Încrederii și iubirii. Nu este Întâmplător că termenul implicit de comparație, care se evidențiază
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
că nici a-i Închide pe zei Între pereți, nici a-i plăsmui În chip de om nu se potrivește cu măreția acestora: ei consacră divinităților dumbrăvi și păduri și dau nume de zei acelei esențe misterioase pe care o intuiesc numai cu simțul lor religios (Tacitus, Germania IX). Obiceiul de a atribui divinităților străine nume romane presupune, evident, convingerea că cele două panteonuri - chiar toate panteonurile - sunt esențialmente identice, iar diferențele existente sunt de natură lingvistică; această convingere este cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dezarmat. Thorrxe "Thorr", la fel ca Odin și Tyrxe "Tyr", aparține grupei Aesiri-lor, pentru că, așa cum am mai spus, aici au ajuns atât zeii primei funcții, cât și zeii celei de-a doua. Există Însă o informație care ne ajută să intuim că această unificare nu este foarte Îndepărtată, sau că, cel puțin În perioada istorică, nu se pierduse Încă de tot cunoașterea situației originare. Ne referim aici la un fragment În care Adamxe "Adam" din Brema (Gesta Hammaburgensis Ecclesiae Pontificum, IV
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
limită care, deși concretă, nu putea fi experimentată sub forma unei percepții directe și simultane. Acesta este - am văzut - cazul limitei ca limită a corpurilor mari, ca perata ale pământului, astrelor, mării, bolții cerești, universului sau ca limite ale Ființei, „intuită“ în parmenidiana ei sfericitate atotcuprinzătoare. Și totuși, încă în această fază, procesul identificării prin limită, a acelei heideggeriene „țineri laolaltă ferme“ prin care orice ființă se împlinește și „intră în prezență“, este evident și ușor de urmărit. La Parmenide, to
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cartea e plină de ecuații, formule algebrice, figuri geometrice și alte desene, de citate latinești și grecești, iar terminologia multor enunțuri e accesibilă doar celor cu temeinică pregătire filosofică. Lectura procură, totuși, delicii intelectuale cititorului, prins de farmecul „cantatei” de îndată ce intuiește sensul meditației incluse. Discutând despre rostirea poetică (numită „rost”), cei implicați în dialog depășesc esteticul, chiar gnoseologicul, mergând până la ontic. Ei formulează ultrasavant frământări existențialiste, exprimă algebric coordonate ale experienței cotidiene, exemplificând, bunăoară, noțiuni de teologie tomistă prin comportamente canine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
În Americi. Alții, ca Stefan Zweig sau Walter Benjamin, și-au luat viața. Pe punctul de a aluneca pentru totdeauna În abis, Europa părea fără speranță. Ceea ce se pierduse odată cu implozia civilizației europene - pierdere ale cărei implicații fuseseră de mult intuite de Karl Kraus și Franz Kafka În Viena lui Zweig - avea să fie cu neputință de regăsit. În clasicul film omonim al lui Jean Renoir din 1937, Marea Iluzie a vremii era recursul la război și la miturile aferente despre
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Federație a Europei de Vest. Din păcate, toate astea trebuie să se Întâmple În umbra sfintei alianțe dintre Rusia, Anglia și America”. Mai mult sau mai puțin, asta s-a Întâmplat patru ani mai târziu. Dintre puterile aliate, Marea Britanie a intuit cel mai bine (și a urmărit activ) acordul final. Dar ea nu era În măsură să impună acest rezultat; de fapt, nu putea să impună mai nimic de una singură. Spre sfârșitul războiului era clar că Londra nu putea rivaliza
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ar fi Danemarca, depindeau de Marea Britanie ca piață de desfacere pentru carnea și produsele lor lactate. Însă Marea Britanie avea nevoie, pentru exporturile industriale, de o piață mult mai extinsă decât Îi puteau oferi mărunții ei aliați din Scandinavia și Alpi. Intuind inevitabilul - deși spera Încă să poată influența politica CEE -, guvernul lui Harold Macmillan a depus o cerere formală de aderare la Comunitatea Economică Europeană În iulie 1961, la șase ani după ce Londra părăsise disprețuitoare convorbirile de la Messina. Irlanda și Danemarca
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Înmânaseră În secret rușilor o scrisoare ce detalia amenințarea iminentă la adresa regimului comunist din Cehoslovacia, solicitând o intervenție militară 13. Decizia sovietică de a invada Cehoslovacia a fost luată oficial abia pe 18 august. Se pare că Brejnev a ezitat - intuind că, deși victoria va fi ușoară, urmările s-ar putea dovedi problematice -, dar În scurt timp ea devenise inevitabilă. Liderii sovietici anticipau că la al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Cehoslovac aripa reformistă va prelua definitiv puterea și erau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
categorii de persoane. Indiferent că specialitatea de bază era medicina internă sau endocrinologia, medicii care asistau pacienții diabetici s-au autospecializat în domeniul „diabetologiei”, devenind de facto diabetologi. În România, încă de la mijlocul secolului trecut, Profesorul Ion Pavel (1897-1992) a intuit dimensiunea socială a diabetului și a creat unul dintre primele servicii specializate pentru această categorie de pacienți. Întrucât principala activitate de urmărire a acestor pacienți este ambulatorie, primele nuclee organizatorice au căpătat numele de „Centre antidiabetice”. Pentru cazurile mai dificile
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
desfășoară În timpul domniei lui Vlad Țepeș și se raportează la expediția lui Mahomed al II-lea, din 1462. Se știe că la 1453 cădea Constantinopolul. Dramaturgul nu intenționează să reproducă evenimentul, dimpotrivă, piesa evocă evenimentele pentru a semnifica o idee, intuind elementul repetabil al fenomenului. Se află aici o istorie regândită de către autor. O asemenea optică este modernă. Arta trebuie să scoată dintr-un eveniment, prin distanțare În spațiu și timp, o idee generală. Mahomed este privit de sus, ca și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
actori Închiși Într-o cușca atârnată de trăsura sultanului. Aceasta joacă, În fiecare seară spectacolul prăbușirii Bizantului, pentru a ilustra, la modul unei Învățături orientale, soarta Învinșilor. În actul al II-lea se conturează conflictul principal, Între Mahomed și Țepeș. Intuind dimensiunea adversarului, sultanul Își arunca masca de aristocrat al spiritului și scoate În evidența brutalitatea tiranului. In actul al III-lea, autorul Înfățișează momentul trecerii Dunării de către oastea otomane, În Țara Românească. Apar Însă În piesă și scene reprezentând armata
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
muncitoare în conformitate cu normele societății burgheze. Această reprezentare a modernității societății românești axată pe locul central al statului ca factor de gestionare și de concentrare a resurselor are o seamă de efecte neanticipate asupra percepției statutului burgheziei care nu au fost intuite de Zeletin, ci de unii teoreticieni socialiști și liberali, ca, de exemplu, Constantin Dobrogeanu-Gherea (1955-1920), Ș. Voinea (1893-1969), H. Sanielevici (1875-1951). Este vorba despre poziția dependentă a clasei burgheze față de deciziile și resursele controlate de birocrație, o burghezie care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reieșit, mai ales, după realizarea Anschluss-ului64 și a "acordului" de la München 65, care au limitat capacitatea defensivă a României față de politica revizionistă a unora dintre vecinii ei. Aflat în vizită în România, în septembrie 193866, fostul ministru W. S. Culbertson intuia pericolele pe care le avea de preîntîmpinat această țară în viitor. El făcea cunoscute radioascultătorilor americani, la 28 septembrie, impresiile legate de vizita în România, țară ferm angajată în dorința de a-și păstra nealterate independența și frontierele naționale 67
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a domina lumea comunistă, sovieticii își puteau permite să fie în conflict cu China și Albania, dar nu puteau renunța la sprijinul altor sateliți est-europeni fără să-și piardă credibilitatea ca lideri ai lumii comuniste. Se pare că Gheorghiu-Dej a intuit acest lucru și s-a folosit de ocazie pentru a accepta în mod public ajutorul sovietic. La închiderea lucrărilor celui de-al Treilea Congres, delegații români au aprobat Planul de Șase și cel de Șaisprezece Ani948. Ruptura chino-sovietică a cauzat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România și de a atenta la suveranitatea ei națională. În plus, propunerea lui Valev era o încercare nu prea subtilă de a scoate Transilvania de sub controlul României, repartizînd complexului zona respectivă 1122. În sfîrșit, atacînd acest articol, Murgescu demonstra că intuise adevăratul scop al CAER. Acesta a declarat că România nu va face parte din nici un fel de "complex interstatal", din nici o formă de colaborare "suprastatală" și din nici un plan de "integrare socialistă" propus de CAER1123. Virulența acestui atac românesc i-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]