7,407 matches
-
bine, motivul acestei disperări este incomensurabilul număr de ori cînd și-au auzit soții spunînd același lucru, iar și iar. Așa se Întîmplă și cu nevestele oamenilor de știință și ale poeților. E la fel cu toți oameni creativi. Da, iubitule, știu, ai mai spus asta. Nu atîtea chicoteli cît ar fi vrut Wakefield. Motivul ar putea fi că soțiile Companiei lucrează tot pentru Companie și sînt, la rîndul lor, tot atît de repetitive. Numai copiii nu se plictisesc de repetiție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
era ateu. Dar la puțin timp după Începerea războiului, tatăl a devenit brusc religios, a Început să meargă la biserica sîrbească și s-a alăturat unui grup naționalist. Wakefield mai știe că nu este măritată și că a avut niște iubiți care i-au oripilat pe părinții ei. Wakefield și-o imaginează mignonă, cu păr lung și negru, cu ochi căprui și cu haine oarecum lălîi. Și este foarte sigur că ea va Întîrzia. Este surprins cînd apare la timp, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
o față cunoscută. — Anton, ce dracu’! spune Wakefield, căzînd literalmente de pe scaun Anton Îi dă o mînă de ajutor și Îl așează din nou. E ciudat din cale-afară; tipul ăsta este ceea ce el obișnuia să numească TIO-ul Marianei“ - TÎnărul Iubit Oficial. Doar că chipul său este o oglindă fălcoasă și buhăită a moacei lui tinere și frumușele, iar un trup cu mult mai greoi poartă capul obosit. Mariana și Wakefield l-au Întîlnit pe Anton la o vînzare de vechituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
În ea cu ciocanul. Dar asta ar fi Însemnat să trișez, a spus el cu glas moale. În convorbirile ce au urmat, de la telefoanele pline de paraziți din Egipt, Wakefield a liniștit-o pe Mariana În ceea ce-l privea pe iubitul ei și a inventat acronimul TIO ca un fel de cod. Apoi, Într-o seară, pe terasa unui hotel din Cairo, Wakefield văzu un magician făcînd trucul cu cutia de lemn. I-a plătit magicianului ca să-i spună secretul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
ia să-ți văd și eu ținta aia nou din limbă, chestii de-astea, de-ale fetelor. Apoi domnișoarele de onoare, haha, asta e o glumă de-a noastră, aranjează echipamentul, cîrligele din tavan, frînghiile de mătase, bicele. Scuză-mă, iubitule, pot să mai beau unul? — Cu plăcere? Ce-ai de gînd să faci cu băiatul ăsta? Întreabă Wakefield. Caddy Încă Își mai ține brațul după gîtul puiului de anarhist. — Să-l fac să protesteze pînă ejaculează. Își mișcă șoldurile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
se gîndește că ar trebui să se ridice, dar nu poate. — M-ai prins de... picioare. — Îndreaptă-te. GÎndește-te la chinezoaice. Pentru că aveau picioarele bandajate, trebuiau să gîndească pe spate. Au scris poeme. ținîndu-i picioarele În palme, Reverendul Telluride recită: — „Iubitul meu nu va veni la mine În seara asta, eu nu pot merge la el. VÎntule, poartă-ne tu iubirea“ Tien Li, secolul al treilea. Asta a fost povestea noastră, spune Zelda. Vremea, de fiecare dată vremea. Wakefield ar vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
jertfa. El are o boală ereditară arhetipală care Îi afectează pe descendenții lui Dedal. Ia tot felul de forme. Cum ar fi cea a moștenitoarei averii clădite pe carabinele Winchester, care Într-atît se temea de spiritele indienilor uciși de către armele iubitului ei soț Încît a consultat un clarvăzător, care i-a dat indicații să construiască o casă fără de sfîrșit, plină de camere și coridoare ascunse. S-a pitit acolo de strigorii cei mînioși, alături de tîmplarii ei care au lucrat 24 din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
sub el de parcă ar fi făcut din carton. Îl văd căzănd cu Încetinitorul și lovind bordurile de lîngă o stivă de cărămizi. — Mon dieu, strigă Francoise, e mort. — Cybelle este foarte palidă, dar Își ține firea. — Ce-ai făcut, Wakefield? Iubiții de o noapte fug de la fereastră, Își trag pe ei hainele cît pot de repede. Wakefield nu se mișcă și nu li se alătură cînd dau buzna pe ușă. Wakefield rămîne nemișcat la fereastră mult timp. Apoi Își strînge meticulos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
și coniac spaniol ordinar în vasul de toaletă, un gând i se înfiripă în minte. Era singură din nou. Nu mai avea pe nimeni care să-i întindă o poșetă. De data asta se depășise pe sine. Să pierzi un iubit putea părea o dovadă de neglijență, dar să pierzi doi vădea un talent înnăscut. Capitolul 9 — Îmi pare foarte rău, tată, zise Ben strecurându-se din nou în bucătărie după ce o văzu pe Fran plecând, am impresia că ți-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
să-i scape un suspin. — Francesca, pentru Dumnezeu. Fran cea cu capul pe umeri nu se comporta așa. De obicei lăsa scenele în seama Henriettei. Henrietta era cea care intra într-o depresie cruntă de fiecare dată când o părăsea iubitul și tot ea jura că nu se va mai îndrăgosti vreodată, jurământ pe care îl încălca după cinci minute. Fran era cea care o consola oferindu-i ceai și compasiune sau care venea cu flaconul cu săruri. Henrietta nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
la dans. Și... eu sunt un pic de modă veche în abordarea fetelor, femeilor - am căutat să fiu mai politicos un pic și amabil. Și asta i-a plăcut. Și am dansat cu ea, am întrebat-o dacă are un iubit, ca să nu mă încurc cu cine nu trebuie (râde). Simțeam nevoia de o relație stabilă. Și, din relațiile care le avusesem, s-a-ntâmplat să am și eu de suferit de câteva ori și deja aveam suferințele mele, nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
de mii de yeni. Deși era fată, câștiga mai mult decât un bărbat salariat, cu toate că firmele străine nu acordau prime. Nici măcar sub aspect financiar Takamori nu-i era superior. Fetele de vârsta lui Tomoe visează, de obicei, să aibă un iubit, o mașină și să joace la bursă. Tomoe, fată cu picioarele pe pământ, nici nu se gândea să renunțe la ambițiile ei de dragul stelelor sau al vreunei violete. Dacă toți bărbații erau netrebnici și visători ca fratele ei, n-avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
fața și pe gâtul lui Gaston. S-a resemnat însă, expunându-și trupul de elefant ploii mohorâte din această țară despre care știa atât de puține lucruri. Șoferul deschise radioul. Se auzea o melodie sentimentală: „Alesul meu, nu fi neîndurător Iubitule, nu fi cu inima de piatră.“ — Eu îmi văd de drum. Șoferul a închis portiera și le-a făcut semn cu mâna. Endō i-a răspuns din cap, apoi s-a apropiat de Gaston și l-a îndemnat să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Tomoe cu o seară în urmă, înainte de plecarea trenului. Își repeta cuvintele în gând acum. Se întreba dacă nu cumva greșea când judeca prea aspru bărbații. Bineînțeles că sentimentele lui Tomoe față de Gaston nu erau cele ale unei fete pentru iubitul ei. Faptul că acel idiot pe care-l disprețuise și de care-și bătuse joc în gând devenise o enigmă era un adevărat șoc pentru o fată cu picioarele pe pământ ca ea. Și nu numai că era o enigmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
În minte. Mama avea să mă vegheze mereu din Ceruri. Știu că intenția ei fusese să mă consoleze, dar ani de zile după aceea nu m-am mai gîndit la asta decît atunci cînd făceam sex. Pierdută În extaz alături de iubitul meu, vedeam din senin, spre oroarea mea deplină, cum mama se uita la mine din Rai și trăgeam grăbită pilota ca să ne acopăr pe amîndoi. Chiar În timp ce ședeam În birou, ascultînd-o pe doamna Dickinson cum Își continua monologul tragic, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
ei, nu-i așa? Am dat din cap că da. — Și ai casa ta, o slujbă bună și independență financiară. Emma pur și simplu trece de la o slujbă la alta și de la o petrecere la alta, mutîndu-se pe la prieteni și iubiți după cum se ivește ocazia. Of, nu mai știu. Poate că asta le stă În fire oamenilor cu spirit creativ. Cheia se Învîrti În broasca ușii de la intrare, iar eu am răsuflat ușurată. Una era să mă Împrietenesc cu mama iubitului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
iubiți după cum se ivește ocazia. Of, nu mai știu. Poate că asta le stă În fire oamenilor cu spirit creativ. Cheia se Învîrti În broasca ușii de la intrare, iar eu am răsuflat ușurată. Una era să mă Împrietenesc cu mama iubitului meu și cu totul alta să o ascult plîngîndu-se de ceilalți copii ai ei. Nu eram dispusă să mă confrunt cu așa ceva acum, cînd abia Începusem să le cunosc familia. — Mami! Chipul lui Dan se lumină cînd intră În bucătărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
dacă nu aude muzică de viori În clipa În care el o sărută, atunci respectivul nu e sufletul ei pereche. Are parte de cele mai extraordinare, mai minunate și mai romantice povești de dragoste, dar, de Îndată ce Își dă seama că iubitul ei e doar un om ca toți ceilalți, i se spulberă visul și se hotărăște că În nici caz nu poate fi Marea Dragoste. — Cu toate astea, spune Sally, scuturînd din cap, Încă nu-mi vine să cred că l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
s-o scutur pe ea și să-i strig că nu e bebelușul ei, vacă proastă, ci al meu. Iar acum cîteva zile, zice „Salutare, băieții mei frumoși“. Lupt cu furia care crește În mine, căci, oi fi eu mama iubitului ei nepot și soția preaiubitului ei fiu mai mare, dar par a fi devenit o cantitate complet neglijabilă. Pentru ea, totul se reduce la băieți și știu acum cît de greu Îi este Emmei, fiica pe care Linda n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
că le apreciem din plin ospitalitatea. — Spune-mi despre Lisa, se interesează Linda În cele din urmă. Care-i povestea ei? — Ce vrei să știi? Ea ridică din umeri, mimînd nepăsarea. — Mă miră că cineva ca ea nu are un iubit. — O, dar are. Andy. Deși o să-i dea papucii În curînd. Dar, cînd arăți ca ea, sînt convinsă că vor mai fi destui din care să aleagă. — Arată trăsnet. A pomenit de faptul că ar fi divorțată. Ți-a povestit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
adolescent, cum o să mai fie? — Distrage-i atenția cu un castel de nisip uriaș, zic eu rînjind. La magazinul de cadouri se vînd găletușe și lopățele. Cam la o sută de lire bucata, clatină el din cap. — Dar sînt pentru iubitul tău fiu, precizez eu. Haide, cumpără-i o găletușă și o lopățică și du-l pe plajă. Dan Îl ridică pe Tom și-l așază pe umeri. — Haidem, domnule T. Ce-ai zice să mergem amîndoi pe plajă și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
eu. Tom va avea un frate sau o soră, poate doi, poate mai mulți. Vom avea o familie adevărată. Pe zi ce trece, fericirea și mulțumirea mea cresc. Acum, Dan Îmi e cu adevărat cel mai bun prieten, soțul meu, iubitul meu, confidentul meu. După cum zicea Sally, e soțul perfect. Sărmana Sally, tot singură e și În căutari disperate. Cine ar fi crezut? Chiar dacă Michael și Linda nu sînt socrii ideali, am evoluat mult din vremurile acelea Întunecate. Mi-a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
că se afla la moșie și o considerasem mereu păgână precum fratele ei, și-am priceput atunci cine, mai mult decât faima mea, l-a îndemnat pe preotul Giovanni să-mi împărtășească problema lor. Adresându-se celorlalți, acesta a spus: - Iubiții meu frați și dragă soră, Stiliano este gata să ne-ajute. Drept care dorește să cunoască numele candidatului nostru; se cuvine să-l afle de la cel mai vârstnic dintre noi, în numele tuturor. Bătrânul a murmurat numele lui Perctarito din San Floriano
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cu tine, soțioara mea? Ea, albă la față, a murmurat:. - Am avut o presimțire rea, atingând rochia aceea. S-a lăsat în brațele soțului și, acoperindu-i fața cu sărutări, a început să-l implore: - Să nu mă lași singură, iubitule, să nu mă părăsești. Eu, în deplină tăcere și cu un nod în gât, am părăsit în fugă încăperea. Arioald, după o ușoară însănătoșire cam de două luni, în noiembrie a început să se înnegrească la față. I s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și să aduci cu tine primăvara în negura înghețată din Pavia. Rotari își așteaptă nerăbdător grădina în floare. Pentru prima oară am văzut împreunate în ochii unei ființe umane disperarea iubirii și hotărârea neclintită de a-și lipsi de ea iubitul. S-a adresat fiului ei: - Rodoald, du-l de-aici pe Stiliano, căci m-ar putea abate de la hotărârea mea. Tatălui tău spune-i că nimic nu s-a schimbat în inima mea și că mă rog în fiecare zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]