6,501 matches
-
108 Hotărârile și rezoluțiile comisiei teritoriale de disciplină (1) Hotărârile în cauzele disciplinare se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor completului. ... (2) Hotărârile se adoptă potrivit procedurii prevăzute în prezentul regulament și se completează cu prevederile codului de procedură privind activitatea jurisdicțională a comisiilor de disciplină ale filialelor teritoriale și cea a Ordinului, aprobat de către Consiliul național, precum și cu prevederile Codului de procedură civilă. ... (3) Rezoluțiile se adoptă în probleme de organizare, discutate de plenul comisiei teritoriale de disciplină, în cadrul ședințelor cu
REGULAMENT din 27 noiembrie 2011 de organizare şi funcţionare a Ordinului Arhitecţilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241771_a_243100]
-
în cadrul Conferinței naționale, în ordinea numărului de voturi obținute, dar nu mai puțin de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate. Articolul 119 Hotărârile și rezoluțiile Comisiei naționale de disciplină (1) Hotărârile se adoptă potrivit codului de procedură privind activitatea jurisdicțională a comisiilor de disciplină ale filialelor teritoriale și cea a Ordinului, aprobat de către Consiliul național, procedură care se completează cu prevederile Codului de procedură civilă. ... (2) Comisia națională de disciplină dezbate problemele de organizare în cadrul ședințelor cu caracter administrativ și
REGULAMENT din 27 noiembrie 2011 de organizare şi funcţionare a Ordinului Arhitecţilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241771_a_243100]
-
documentele medicale solicitate, precum și orice alte date și informații necesare soluționării cauzei. Articolul 110 Consiliile teritoriale sunt obligate să țină evidența sancțiunilor aplicate fiecărui membru și să o comunice, la solicitare, celor în drept. Secțiunea a 2-a Competența organelor jurisdicționale Articolul 111 (1) În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează și funcționează comisia de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 3 membri abaterile disciplinare săvârșite de medicii înscriși în acel colegiu. ... (2) La nivelul Colegiului Medicilor din
STATUTUL din 30 martie 2012 (*actualizat*) Colegiului Medicilor din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241232_a_242561]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, sau Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Soluția este aceeași și pentru efectul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Așa fiind, Curtea constată că, parcurgând procedura de reexaminare și
DECIZIE nr. 308 din 28 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. g) din Legea lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241334_a_242663]
-
neconstituționalitate până la data sus menționată, în această ultimă ipoteză, decizia pronunțată de Curtea Constituțională constituind temei al revizuirii potrivit art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă. În fine, Curtea reține că puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor Curții Constituționale sunt general obligatorii, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, și se
DECIZIE nr. 297 din 27 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241323_a_242652]
-
ce îi revin legii de un organ de stat. În controlul de constituționalitate exercitat cu privire la art. 40 alin. (3) din Legea nr. 41/1994 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, instanța de contencios constituțional a dat indirect o interpretare oficială jurisdicțională, rezolvând excepția de neconstituționalitate prin raportarea acestei norme la dispozițiile cuprinse în Legea fundamentală, normă care a fost interpretată din perspectiva sa gramaticală. Astfel, Curtea Constituțională a arătat că textul nu contravine Constituției câtă vreme interpretarea oficială făcută de Parlament
SENTINŢĂ CIVILĂ nr. 471 din 7 decembrie 2010 privind examinare excepţiei de nelegalitate a art. 3 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 977/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241346_a_242675]
-
2003 nu face distincție în privința scutirilor între persoanele fizice sau juridice. O interpretare a textului în discuție în maniera evocată de Guvern ar fi neconformă cu dreptul garantat în art. 1 din Primul Protocol adițional și ar denatura sensul interpretării jurisdicționale realizate indirect pe calea contenciosului constituțional. Exceptarea de la scutire a persoanelor juridice aflate în situații similare cu persoanele fizice cărora li se recunoaște acest drept nu vizează un scop legitim, constituind practic o ingerință în dreptul de proprietate al celor dintâi
SENTINŢĂ CIVILĂ nr. 471 din 7 decembrie 2010 privind examinare excepţiei de nelegalitate a art. 3 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 977/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241346_a_242675]
-
lege în competența altor instanțe; 1^1. în primă și ultimă instanță, procesele și cererile privind creanțe având ca obiect plata unei sume de bani de până la 2.000 lei inclusiv; 2. plângerile împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională și ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzute de lege. 3. în orice alte materii date prin lege în competența lor. ----------- Pct. 2 al art. 1 a fost modificat de LEGEA nr. 104 din 22 septembrie 1992
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 octombrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 20 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
conflictul între două Curți de Apel, se judecă de Înalta Curte de Casație și Justiție. ... (4) Există conflict de competență, în sensul art. 20, și în cazul în care el se ivește între instanțe judecătorești și alte organe cu activitate jurisdicțională. În acest caz, conflictul de competență se rezolvă de instanța judecătorească ierarhic superioară instanței în conflict, dispozițiile art. 21 fiind aplicabile. (5) Instanța competentă să judece conflictul va hotărî în camera de consiliu, fără citarea părților. Hotărârea este supusă recursului
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 octombrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 20 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
II Excepțiile de procedură și excepția puterii de lucru judecat Articolul 158 (1) Când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, ea este obligată să stabilească instanța competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent. ... (2) Dacă instanța se declară competentă, va trece la judecarea pricinii, cel nemulțumit putând să facă, potrivit legii, apel sau recurs după darea hotărârii asupra fondului. ... (3) Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 octombrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 20 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
să facă, potrivit legii, apel sau recurs după darea hotărârii asupra fondului. ... (3) Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent.** (4) Abrogat. ... (5) Dacă necompetența nu este de ordine publică, partea care a făcut cererea la o instanță necompetentă nu va putea cere declararea necompetenței. ... ---------- Alin. (2) și (3) ale art. 158 au fost modificate inițial de pct. 8
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 octombrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 20 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, alin. (3) al art. 158 avea următorul conținut: "(3) Dacă instanța se declară necompetentă, ea va trimite dosarul instanței competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent, de îndată ce hotărârea a devenit irevocabilă. Termenul pentru exercitarea caii de atac curge de la pronunțare." Alin. (3) al art. 158 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010 , publicată în MONITORUL
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 octombrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 20 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
și luarea măsurilor asigurătorii, asupra cererilor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârșite în procesele penale și în alte cazuri prevăzute de lege. ... (2) Hotărârile instanțelor judecătorești prin care se soluționează plângerile împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională și ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului, dacă legea nu prevede altfel.*) ... ---------- *) Art. 282^1 a fost introdus prin art. 1 pct. 94 din Ordonanța de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr.
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 octombrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 20 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului***). ... (2) Dacă prima instanță s-a declarat competentă și instanța de apel stabilește că a fost necompetentă, anulând hotărârea atacată, va trimite cauza spre judecare instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent, afară de cazul când constată propria să competență. În acest caz, precum și atunci când există vreun alt motiv de nulitate, iar prima instanță a judecat în fond, instanța de apel, anulând în tot sau în parte procedura urmată și hotărârea pronunțată
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 octombrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 20 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, alin. (2) al art. 297 avea următorul conținut: "(2) Dacă hotărârea a fost desființată pentru lipsă de competență, cauza se trimite spre rejudecare instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent." Alin. (1) al art. 297 a fost modificat de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 219 din 6 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 609 din 14 iulie 2005. ---------- **) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 octombrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 20 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. Secțiunea I Termenul și formele recursului Articolul 299 (1) Hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului. Dispozițiile art. 282 alin. 2 sunt aplicabile în mod corespunzător. ... (1^1) Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 1 pct. 1^1. (2) Recursul se soluționează de instanța imediat superioară celei care
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 octombrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 20 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
2001 *) publicată în M. Of. nr. 217 din 27 aprilie 2001. În vechea reglementare avea următorul conținut: "Art. 299. Hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului." Alin. (2) al art. 299 a fost introdus de ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 58 din 25 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 460 din 28 iunie 2003. Alin. (2) al art. 299 a fost modificat de
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 octombrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 20 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
care a pronunțat hotărârea casată sau altei instanțe de același grad. ... (6) În caz de casare a hotărârii atacate, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 3, instanța va trimite dosarul spre judecare instanței judecătorești competente sau organului cu activitate jurisdicțională competent, potrivit legii, iar pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 4 va respinge cererea ca inadmisibila. ... (6^1) Casarea cu trimitere poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului pentru cazul în care instanța a cărei hotărâre este
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 octombrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 20 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
fondului, instanța de recurs, după casare, trimite cauza spre rejudecare instanței care a pronunțat hotărârea casată sau altei instanțe de același grad. În cazul casării pentru lipsă de competență, cauza se trimite spre rejudecare instanței competente sau organului cu activitate jurisdicțională competent, potrivit legii. ... (3) Dacă instanța de recurs constată că ea însăși era competentă să soluționeze pricina în prima instanță sau în apel, va casa hotărârea recurată și va soluționa cauza potrivit competentei sale." ... Alin. (3) al art. 312 a
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 octombrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 20 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
o nouă judecată instanței care a pronunțat hotărârea casată ori, atunci când interesele bunei administrări a justiției o cer, altei instanțe de același grad, cu excepția cazului casării pentru lipsă de competență, când trimite cauza instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent potrivit legii. Articolul 314 Înalta Curte de Casație și Justiție hotărăște asupra fondului pricinii în toate cazurile în care casează hotărârea atacată numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au fost deplin stabilite. Articolul
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 octombrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 20 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
Cursul prescripției se suspenda: ... a) în cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripție a dreptului material la acțiune; ... b) pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost stabilită de instanța sau de alt organ jurisdicțional competent; ... c) atâta timp cât debitorul își sustrage veniturile și bunurile de la urmărire; ... d) în alte cazuri prevăzute de lege. ... (1^1) După încetarea suspendării, prescripția își reia cursul, socotindu-se și timpul scurs înainte de suspendare. (2) Prescripția nu se suspenda pe timpul
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 octombrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 20 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
un proces echitabil și într-un termen rezonabil. ... Articolul 3 (1) Activitatea avocatului se realizează prin: ... a) consultații și cereri cu caracter juridic; ... b) asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a instituțiilor, precum și a altor persoane juridice, în condițiile legii; ... c) redactarea de acte juridice, atestarea identității părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare; ... d
LEGE nr. 51 din 7 iunie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241009_a_242338]
-
N.B.R. ... (3) Avocatul străin poate exercita profesia de avocat în România, la alegere, în cadrul uneia dintre formele de organizare prevăzute la art. 5. ... (4) Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în fața instanțelor judecătorești și a celorlalte organe jurisdicționale și judiciare, cu excepția celor de arbitraj internațional. ... (5) Onorariile cuvenite avocatului străin se vor înregistra și se vor plăti integral în România. ... (6) Avocatul străin care exercită profesia în România este obligat să se înscrie în tabloul special ținut de
LEGE nr. 51 din 7 iunie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241009_a_242338]
-
în orice domenii, își încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activități constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale. (2) De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicțional prin care au fost recunoscute ori încuviințate activită��i de consultanță, reprezentare și asistență juridică contrare dispozițiilor prezentei legi. ... (3) Prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică profesiei de consilier juridic, care va fi exercitată potrivit dispozițiilor Legii nr.
LEGE nr. 51 din 7 iunie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241009_a_242338]
-
un proces echitabil și într-un termen rezonabil. ... Articolul 3 (1) Activitatea avocatului se realizează prin: ... a) consultații și cereri cu caracter juridic; ... b) asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a instituțiilor, precum și a altor persoane juridice, în condițiile legii; ... c) redactarea de acte juridice, atestarea identității părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare; ... d
LEGE nr. 51 din 7 iunie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241010_a_242339]