5,059 matches
-
catolic, susținută de imensa sa birocrație clerul a cărui omniprezență și calitate o situa mult deasupra administrațiilor profesionalizate, ce abia luau ființă în circumstanțele monarhiilor absolute. Dacă admitem că religia constituia în epocă mica ideologie disponibilă, din lipsa vreunei rivalități laice, ar rezulta așadar că prinții catolici puteau s-o folosească pentru a-și consolida statele dar n-o puteau controla, riscînd în orice moment să o piardă, grație diferitelor proiecte ale papalității romane. În schimb, fie că se revendicau din
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
catolice de rivalitatea conflictuală între biserică și stat absolutist apoi liberal pentru controlul populației. Din acest motiv, sentimentul național va căpăta consistență mai devreme în societățile protestante. Va fi, pe deasupra, mai desăvîrșit decît în societățile catolice, fiind străin antagonismului dintre laici și clerici. În schimb, în țările catolice, politicile ce vor viza modernizarea legăturilor populare într-o perspectivă națională, ce va da prioritate apartenenței față de un stat, se vor altera în tentativele lor de acaparare sau de înlăturare a adeziunilor religioase
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
civică, nu același lucru se poate spune despre țările catolice. Aici, dascălii aparținînd în general clerului se străduiau să servească, întîi de toate, doctrinei catolice, și abia apoi să stagneze autoritatea statală. Cît despre stat ca atare, ca și elitele laice, acestea n-au încurajat deloc instruirea oamenilor săraci. Anticipînd ideea că alfabetizarea maselor risca să deschidă calea revoluționară, aceștia mai curînd au obstrucționat 143 învățămîntul, în loc să-l încurajeze. Deputații adunării generale din 1614, apoi Richelieu, se temeau deja că înmulțirea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
calitatea de elector. Ceea ce este însă mult mai surprinzător e faptul că Secolul Luminilor n-a atenuat cu nimic astfel de pretenții. Dacă ecle-ziaștii rămîn convinși de binefacerile educației în masă, căreia îi asigură un spațiu larg utilizînd limbile locale, laicii, chiar dintre cei mai luminați, nu împărtășesc acest punct de vedere, decît arareori și într-o mică măsură. Procurorul general al Parlamentului Bretaniei relevă cel mai bine starea de spirit a acestora cînd se referă la "frații doctrinei creștine considerați
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Totuși, obiectivul propus avea mai curînd valabilitate te-oretică. În practică, reconvertirea lingvistică a tinerilor francezi, în special 195 a celor din zonele meridionale, se va intensifica abia în 1837 odată cu generalizarea școlilor comunale inițiate de Guizot, și apoi prin școlile laice, publice și univer-sale ale celei de-a Treia Republici. Intenția noastră nu este aceea de a ironiza bunele intenții ale politicii școlare desfășurate în secolul al XIX-lea în Franța, ca și în alte părți; remarcăm doar că școlarizarea gratuită
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
unele autorități episcopale să reziste turcilor guvernînd în plină autoritate. Astfel a fost cazul Muntenegrului, independent în fapt după secolul al XIV-lea, susținut de Rusia după 1711 și condus pînă în 1852 de un prinț-episcop asistat de un guvernator laic.257 Cea de-a doua manifestare religioasă a devenit evidentă abia după 1750 și, în multe privințe a contribuit la regenerarea culturilor subjugate, alăturîndu-se eforturilor folcloriștilor și lingviștilor în țările Europei Centrale sau în regiunile celtice. În țările balcanice însă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
națiuni îi corespunde în mod obligatoriu un stat, iar fiecărui stat, o națiune, începînd din 1827, Giuseppe Mazzini se dedică acestei activități politice destinate să șteargă umilirea Italiei. Acest tablou al Risorgimento-ului se întunecă totuși, pe măsură ce concepția republicană și laică a lui Mazzini nu reușește să suscite interesul unanimității. Pînă în 1850, țara va rămîne împărțită în cinci mari zone de suveranitate: Regatul Piemont-Sardinia 5,2 milioane de locuitori), regatul lombar-dovenețian înfeudat Austriei (5,5 milioane), ducatele de Tosca, Parma
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Renan sau Taine care nu se abțin să recunoască meritele eminente ale culturii germane. Și mai marcantă încă este întorsătura pe care o ia naționalismul francez sub impactul înfrîn-gerii de la 1871 și al anexării Alsaciei-Lorena, cînd dreapta ca-tolică și stînga laică reușesc să ajungă la un compromis tactic. Fără îndoială, această apropiere se înscrie tot într-o pulsiune belicoasă care, la început defensivă, va deveni ofensivă după alianța cu Rusia, din 1890. În plus ea rămîne destul de fragilă, cum aveau s-
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
celor dintîi, evoluția s-ar putea explica prin influența Bisericii, prin încurajarea la raliere cu regimul republican proslăvit în 1892 de către papa Leon XIII, după ce cardinalul Lavigerie legase contracte cu Jules Ferry și Jules Grévy în 1883. În schimb, traiectoria laicilor cuprinși de misticismul patriei spirituale rămîne mai enigmatic, chiar dacă grație lui naționalismul francez depășește criza suscitată de separarea Bisericii și Statului pentru a atinge apoi nivelul sublimului în anii ce preced războiul din 1914-1918. Cel mai celebru dintre acești convertiți
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
într-o postură mai puțin "democratică" neglijînd dreptul popoarelor de a dispune de ele însele în situația în care revendicările naționaliste păreau mai puțin redutabile decît pulsiunea revoluționară pornită din Rusia? Vor urma lungi ezitări. În pofida antipatiei sale de republican laic față de clericala Austro-Ungarie, Clemenceau autorizează mai întîi contacte cu Viena în aprilie 1917, în vederea unei păci separate. Însă, cîteva luni mai tîrziu, același Clemenceau se raliază ideii de nimicire a Austro-Ungariei, Franța recunoscînd Consiliul național, cel stabilit la Paris în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
împărțit în catolici și protestanți și n-au putut deci să se coalizeze unii contra altora sau, cînd această coaliție s-a produs totuși, în 1847, în contextul războiului civil Sonderbund-ul ea a opus cantoane protestante de orientare liberală și laică ce erau în aceeași măsură germanofone și francofone altor cantoane, catolice și clericale, nu mai puțin amestecate în plan lingvistic. E adevărat, afiliațiile confesionale pierzîndu-și din pregnanță, asemenea clivaje contrariază mult mai puțin în prezent. Antagonismul grupurilor lingvistice este acum
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Mémoires, Paris, Plon, t.3, p.505. 255 Citat în G, de Bertier, L'Époque contemporaine, op. cit., p.369. 256 Ibid., p.369-370. 257 Acest regim se întrerupe la acestă dată întrucît prințul Danilo refuză demnitatea episcopală și guvernează ca laic. 258 De la numele unui cartierului grec din Constantinopol, care în epoca otomană și-a luat această denumire prin derivare de la farul care se găsea acolo. 259Le Monde, 10 august, 1994, p.6. 260 Capitala provizorie a insurgenților greci. 261 Citat
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
specialiștilor cu profesii intelectuale și științifice (de exemplu: tehnicieni în domeniul fizicii și tehnicii; tehnicieni în științele vieții și ocrotirea sănătății; învățători, educatori; alte ocupații asimilate: agenți financiari, contabili, comerciali; inspectori financiari, inspectori de poliție și detectivi; asistenți sociali, personal laic din culte). 30. UTILIZAREA BIBLIOTECII DE LA DISTANȚĂ - Utilizarea bibliotecii prin telefon, fax, poștă, e-mail, pagina de internet a bibliotecii și prin servicii organizate în exterior. 31. UTILIZATOR - Primitorul/beneficiarul serviciilor de bibliotecă. 32. UTILIZATOR ACTIV - Persoană care în cursul anului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215575_a_216904]
-
specialiștilor cu profesii intelectuale și științifice (de exemplu: tehnicieni în domeniul fizicii și tehnicii; tehnicieni în științele vieții și ocrotirea sănătății; învățători, educatori; alte ocupații asimilate: agenți financiari, contabili, comerciali; inspectori financiari, inspectori de poliție și detectivi; asistenți sociali, personal laic din culte). 30. UTILIZAREA BIBLIOTECII DE LA DISTANȚĂ - Utilizarea bibliotecii prin telefon, fax, poștă, e-mail, pagina de internet a bibliotecii și prin servicii organizate în exterior. 31. UTILIZATOR - Primitorul/beneficiarul serviciilor de bibliotecă. 32. UTILIZATOR ACTIV - Persoană care în cursul anului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215575_a_216904]
-
specialiștilor cu profesii intelectuale și științifice (de exemplu: tehnicieni în domeniul fizicii și tehnicii; tehnicieni în științele vieții și ocrotirea sănătății; învățători, educatori; alte ocupații asimilate: agenți financiari, contabili, comerciali; inspectori financiari, inspectori de poliție și detectivi; asistenți sociali, personal laic din culte). 30. UTILIZAREA BIBLIOTECII DE LA DISTANȚĂ - Utilizarea bibliotecii prin telefon, fax, poștă, e-mail, pagina de internet a bibliotecii și prin servicii organizate în exterior. 31. UTILIZATOR - Primitorul/beneficiarul serviciilor de bibliotecă. 32. UTILIZATOR ACTIV - Persoană care în cursul anului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215578_a_216907]
-
specialiștilor cu profesii intelectuale și științifice (de exemplu: tehnicieni în domeniul fizicii și tehnicii; tehnicieni în științele vieții și ocrotirea sănătății; învățători, educatori; alte ocupații asimilate: agenți financiari, contabili, comerciali; inspectori financiari, inspectori de poliție și detectivi; asistenți sociali, personal laic din culte). 30. UTILIZAREA BIBLIOTECII DE LA DISTANȚĂ - Utilizarea bibliotecii prin telefon, fax, poștă, e-mail, pagina de internet a bibliotecii și prin servicii organizate în exterior. 31. UTILIZATOR - Primitorul/beneficiarul serviciilor de bibliotecă. 32. UTILIZATOR ACTIV - Persoană care în cursul anului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215578_a_216907]
-
deloc o întâmplare inexistența unor societăți civile cu drept de veto în fața Politikului. Trăim în societăți politice și politizate excesiv prin așa-numitele instituții "civice" (universitățile, centrele de cercetări, administrații, televiziuni etc.). Doctrinologia modernă este o formă intelectuală de religie laică. Posibil ca această religie intelectuală să fie și un substitut în ființa modernă la reculul dogmelor creștine. În loc de societăți civile, avem societăți politice cu o civilitate minoră ca formă de emancipare în gândire și, permanent, însoțită de o cultură "umanistă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
s-a născut din societate, prin luptele cărturarilor Renașterii, respectiv ai Luminilor cu o putere religioasă devenită una laică, una profană și în afara dogmelor Bisericii. Fără L. Valla, Machiavelli, Erasmus din Rotterdam sau Martin Luther nu am fi avut putere laică și cu atât mai puțin ideea unui stat politic ca reprezentant al întregii societăți. Această "putere laică", prin condițiile ei moderne (epistemice și social-politice), se manifestă în forme religioase de comportament politic și civic. Capul regelui, în mâna noastră, mai
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
una laică, una profană și în afara dogmelor Bisericii. Fără L. Valla, Machiavelli, Erasmus din Rotterdam sau Martin Luther nu am fi avut putere laică și cu atât mai puțin ideea unui stat politic ca reprezentant al întregii societăți. Această "putere laică", prin condițiile ei moderne (epistemice și social-politice), se manifestă în forme religioase de comportament politic și civic. Capul regelui, în mâna noastră, mai presupune altfel de cunoașteri, dincolo de un drept (penal) bazat pe dialectica permis-interzis, dincolo de utilizarea legii ca instrument
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
la un "obiect", nu este deloc așa ceva, fiind o dinamică socio-profesională, compusă din lobby-uri, control arbitrar al informației și al discursurilor, intoxicări și denigrări publice, intelectuali-funcție, care compun și susțin "un sistem", redundanțe ale unor aceleași idei și dogme laice (demonizarea unui om sau a unui regim politic, care "ne-a făcut să suferim" la un moment dat), conferințe și simboluri-intelectuale etc. Aparatul de îndoctrinare este de fapt o dinamică socio-profesională cu funcții îndoctrinante, ramificată și susținută transfrontalier. Această dinamică
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
unor ipoteze sau afirmații. Această carte, deși nu este în întregime lipsită de valoare informativă pentru cercetătorii Noului Testament, ai lui Isus sau ai perioadei târzii a celui de-al doilea templu iudaic, se adresează unui grup larg de cititori: laicii interesați de aceste subiecte, clerici, studenți sau deja absolvenți, ca și pentru cei care au specialități academice în afara acestor arii. Sperăm că această carte va fi citită atât de mediul academic, cât și de cel bisericesc, și că ea va
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
dezbaterea ei publică. Nu este aici locul pentru a redeschide dosarul voluminos consacrat cauzelor, agenților și etapelor prin care „miracolul grec” a condus la desprinderea de gândirea mitică și religioasă și la deschiderea porților pentru un nou tip de gândire (laică, abstractă, pozitivă), care, peste secole, avea să conducă la societatea, tehnologia, cunoașterea științifică, economia, viața politică și industriile culturale care constituie, Împreună, lumea modernă. Ceea ce interesează este mecanismul prin care mythos a dobândit valori care Îl diferențiau radical de logos
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
exemplu, mitul răpirii focului; b) sensul particular: același tip de povestire, ancorat Însă Într-un sistem religios și poetic - spre exemplu, mitul lui Prometeu; c) sensul extins: ansamblu de concepții colective, credință vagă, element de cult religios sau de adorație laică - spre exemplu, miturile vedetelor, ale sportului, ale vitezei; d) sensul abuziv: fabulă, poveste mincinoasă, neverosimilă - spre exemplu, ideea că poetul Verlaine Își scria poeziile numai În stare de beție. Primele două familii de sensuri sunt utilizate mai ales În antropologia
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rolurilor și categoriilor sociale). Riturile politice ar fi un exemplu pentru prima categorie, iar carnavalul pentru cea de-a doua. G. Koziol (1992, p. 294) consideră că ceremoniile pot fi publice sau private (după nivelul de participare) și transcendente sau laice (după gradul de implicare a sacralității), iar R. Bocock (1970, pp. 285-297) subliniază distincția dintre riturile religioase și riturile civice. Pentru C. Bell, autoarea unei ample monografii consacrate sistemului ceremonial (1997, pp. 94-129), „spectrul” manifestărilor rituale poate fi organizat după
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de trecere referitoare la Întreaga societate Încearcă să controleze crizele politice și să consacre intrarea Într-o nouă epocă; d) riturile În mișcare: paradele, procesiunile și pelerinajele. Primele sunt mișcări de mulțimi care etalează public un obiect sacru (religios sau laic) și devoțiunea mulțimii, iar ultimele sunt călătorii (individuale sau În grup) În căutarea unui loc despre care se crede că posedă puteri ieșite din comun, puteri accesibile pelerinului numai prin performarea călătoriei și a actelor rituale prescrise, puteri care pot
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]