14,805 matches
-
al cărui poem, Polyphème, îl tradusese mai înainte, în 1911. Prin binoclul întors, ciclul final al volumului, surprinde trăirea celui ce privește tulburat, dar și cu intermitentă distanțare, reminiscențe ale copilăriei (Vedenii). Cărțile ulterioare, Orașele dezamăgite (1914), Neliniști (1927), Renunțările luminoase (1939), părăsesc într-o măsură recuzita simbolistă, poemele proiectând un peisaj sufletesc conturat de neliniști și aduceri-aminte, tristeți și contemplație. Într-un registru nedramatic, imaginația substituie banalului cotidian o lume de dincolo de realitate. Un volum antologic, Poeme (1967), cuprinde și
RASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
1933; 32 opere din literatura română, București, 1933; La Lisieux, cu Sfânta Tereza, București, 1934; Eminescu și catolicismul, București, 1935; Vibrări, București, 1935; Eminescu și Alecsandri, București, 1936; Convingeri literare, București, 1937; Alte opere din literatura română, București, 1938; Renunțările luminoase, București, 1939; Setea liniștei eterne, București, 1943; Amintiri și medalioane literare, București, 1967; Poeme, îngr. și pref. D. Micu, București, 1967; Eminescu și cultura franceză, îngr. Albert Schreiber și D. Murărașu, pref. D. Murărașu, București, 1976. Traduceri: Albert Samain, Polyphem
RASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
Călinescu, „Vibrări”, ALA, 1935, 774; Vladimir Streinu, Despre o modalitate a judecății literare, RFR, 1936, 7; N.I. Popa, „Eminescu și Alecsandri”, IIȘ, 1937, 2; N.I. Popa, „Convingeri literare”, IIȘ, 1937, 13-14; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 148-149; N.I. Popa, „Renunțările luminoase”, IIȘ, 1939, 8; Călinescu, Ist. lit. (1941), 626-627, Ist. lit. (1982), 705-705; Ciopraga, Lit. rom., 416-420; Micu, Început, 478-483; Barbu Solacolu, Poetul I.M. Rașcu, VR, 1972, 2; Rotaru, O ist., II, 208; Bucur, Istoriografia, 211-212; Nicolae Mecu, Eminescu și cultura
RASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289142_a_290471]
-
liric se întruchipează ca iederă care invadează ființa celuilalt, ca o dorință de lumină (metaforă obsedantă), uneori îngemănată cu suferința. În placheta De față cu desăvârșirea (1983), lirismul se naște din sentimente imaginate, dorințe vagi, dintr-un eros leneș și luminos, dar narcisist, de unde și conturarea inconsistentă a celuilalt. Ca și în cărțile precedente, chiar presentimentul evanescent al unei surpări afective e irizat de lumină. În Mihail Sadoveanu, povestitor și corespondent de război (1978), M. își propune să înregistreze minuțios toate
MUSAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
mare / când te apropii unduioasă să stingi lampa / miracolului râsului, șoaptele unse cu suava / salivă, sfiala grație aștrilor traversând ochii / de pisică și uite, acolo auzi căzând fulgi peste / munții îndepărtați, de parcă aici nu ai fi natură, / pulsează pașii tăi luminoși pe orizont”. Versul plin de fervoare al lui N. închide frecvent, în pofida unei imaginații copleșitoare și a sensibilității aparte, un text cețos, suprasaturat de metafore și imagini poetice. SCRIERI: Poteci răzlețe, Chișinău, 1987; Mireasa Domnului sau Schimbarea la față, Chișinău
NEAGOE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
București, 1999; Puncte de sprijin pentru suflet, pref. Radu G. Țeposu, București, 1999; Recviem pentru inimă de zeu, București, 1999; Coenaesthesicon, pref. Octavian Soviany, București, 2000; Aionios. Armonii ale paradisului spiritual, București, 2001; Eudaimonia, pref. Alexandru Balaci, București, 2001; Ochiul luminos, București, 2002; În căutarea împărăției, București, 2003. Repere bibliografice: Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 245; Petru M. Haș, „Ce-ți trebuie ție, băiat sărac, vastă marea?”, „Arca”, 2000, 1-3; Veronica Chinde, Poezia ca punct de sprijin pentru suflet, ST, 2000, 4
NEAGOE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
Originea rurală și formația de normalist îl îndrumau pe tânărul P. spre tradiționalismul clasic, cu năzuința de a broda tabloul idilizat al „cătunului bătrân” într-o comuniune totală cu natura și cerul. Întrucâtva caracteristic în Scrisori de primăvară este tonul luminos, optimist, trimițând la George Coșbuc, urmat pe alocuri și în versificație. Curând, în Amintiri și în Depărtări, se întrevede și tensiunea dintre satul părăsit, veșnic țintă a dorului și a nostalgiei, potențate tocmai de imposibilitatea întoarcerii și a regăsirii timpului
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
Busulinga Anton, 5 apartamente, București, B-dul Ana Ipătescu 25. 1036. Bârsan Dumitru, 5 apartamente, București, str. Pietăți 21; Într. Popescu Păun 8. 1037. Balaban Maria, 4 apartamente, București, str. M. Eminescu 80. 1038. Bița Mihail, 7 apartamente, București, str. Vatra Luminoasă 35; str. Lt. Ionescu Baican 58. 1039. Belingsteanu Corneliu, 6 apartamente, București, str. Știrbei Vodă; str. Italiană 1. 1040. Babouleni P. L. Ecaterina, 4 apartamente, Vaslui, str. Spiridon, București, str. Wilson 15, Batiștei 1. 1041. Ștefania Bejan, 4 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Mit Filaret 2. 1165. Cristescu M. Ioan, 6 apartamente, București, str. Avram Iancu 26. 1166. Carac Aneta, 6 apartamente, București, str. Austrului 29. 1167. Constantinescu Niculae, 2 apartamente, Ploiești, Bd. Independenței 15. 1168. Candes Niculae, 5 apartamente, București, str. Vatra Luminoasă 45. 1169. Cristescu Tudor, 25 apartamente, București, calea Moșilor 287, Bd N. Belu 32, str. Ion Ghica, Bd. 1848 6. 1170. Carantino Ion, 5 apartamente, București, str. Ion Maiorescu 26, str. Biserică Amzei 27. 1171. Constantin Ciudrea, 8 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
apartamente, București str. Sf. Vineri 33, cal. Șerban Vodă 113, str. Olimpului 82 5143. Naumescu Olimpia, 7 apartamente, București cal. Dudești 39 5144. Nicolau Marin, 5 apartamente, București, sos. Cotroceni 12 5145. Nicolescu S. Dionisie, 5 apartamente, București str. Vatra Luminoasă 77, str. Budila 2, str. Vasile Lascăr 23 5146. Nicolaescu Elisabeta, 5 apartamente, București str. Carol Davila 1 5147. Nagler Ana, 4 apartamente, București str. Țepeș Vodă 128 5148. Negrescu Ion, 8 apartamente, București b-dul Gh. Dimitrov 36, str. Armeneasca
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
cel din În marea trecere (un poem e intitulat chiar Despre Trecerea-cea-mare). Notabile sunt câteva crochiuri discret exotice, cu recuzită orientală: Zugrăveli dintr-un chioșc (ceramică chineză), Panopticul pisicii mele. Varietatea prozodică și tematică a operei acestui poet sumbru și luminos, tensionat și calm, nocturn și solar, contemplativ și „activ” e cumpănită de omniprezența unificatoare a unei stări de nostalgie domolită, fără accente acute, preponderent melancolică. SCRIERI: Pridvoare, București, 1929; Amiezi târzii, București, 1940; Stema din vâltoare, București, 1943; Amurguri vechi
OJOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
a debutat cu un ciclu de Doine, în care brodează motive culte pe o canava populară. Versurile de mai târziu se disting prin aceeași acuratețe a limbii ca și scrierile în proză. Imaginile sunt simple și limpezi, iar coloritul poeziilor luminos, cu tonalități calme, aproape idilice. Atitudinea față de viață e, în esență, horațiană. Realizate sunt și satirele, scrise de pe pozițiile junimismului și vizând îndeosebi înstrăinarea, renunțarea la obiceiurile strămoșești. În 1878 i s-a jucat piesa-proverb Lupul și barza, urmată, după
OLLANESCU-ASCANIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
, publicație apărută la București, săptămânal, între 3 februarie 1921 și 24 mai 1928, având subtitlul „Revistă enciclopedică ilustrată”. În articolul-program O. își propune să fie pentru conștiința vremii „un far luminos de cultură populară”. Redactor șef este A.A.-Luca (pseudonim al lui A. Axelrad), mențiune care dispare începând cu numărul 8/1924. Având un sumar tipic de publicație alcătuită pe gustul marelui public al începutului de veac, O. nu a
ORIZONTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288583_a_289912]
-
asocieri imagistice insolite, cu apeluri la strategii ludice de invenție lingvistică, ceea ce la alți avangardiști pare doar o căutare excesivă. Lungul poem Femeia de aer (1943) este revelator pentru înnoirea posibilităților expresive: „Deodată brațul meu a început să cadă / Cascade luminoase / Pe care femeia de aer le culegea în palmă / Și le lăsa să zboare suflet către suflet”. După război lirica lui N. se păstrează într-o zonă a reveriei, întoarsă acum spre sentimentul iubirii și adorația trubadurescă pentru femeie, versul
NISIPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
urmând a fi repartizați la principalele obiective economice. Îndemnul de a „descoperi noi regiuni de realitate” nu va avea ca rezultat decât descrierea din ce în ce mai încărcată de lirism factice și de sentimentalism dulceag a „noului” de tip comunist și a „viitorului luminos”. În aceste texte de propagandă, realitatea e „zugrăvită” maniheist, tot și toate intră într-un malaxor ideologic sau, mai bine zis, sunt dintru început prefabricate, schematizate. Reportajul lui N. devine într-un fel minimal „literar”, dar nu este literatură. Ficționalizarea
NICOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288451_a_289780]
-
are coautor pe Alex. Simionescu, Actrița, Două lumi, jucată și sub titlul Sus și jos, drama A cui e vina?, compusă împreună cu Mihail Mora, cu care dă la iveală și o comedie intitulată Ghicitoarea în cafea, cât și Ziariștii, Lacrimi luminoase și Femeie!..., reprezentate în 1915, se vor a fi „piese de moravuri” și nu mai puțin „drame sociale”. Calul de bătaie, așa-zicând, al lui N. este mereu societatea care, cu „prejudițiile” ei, blochează sentimentele frumoase, tinde să anihileze „morala
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
Cosco], „Sus și jos”, U, 1908, 296; Emil D. Fagure, „Urmările”, ADV, 1909, 7223; Arghezi, Scrieri, XXVIII, 15-16; Emil D. Fagure, „Fiul ei...!”, ADV, 1911, 7953; Lazăr Cosma, „Fiul ei...!”,NRR, 1911, 3; Rebreanu, Opere, XII, 117-119; D. Karnabatt, „Lacrimi luminoase”, „Seara”, 1915, 2085; Romulus Seișanu, „În vîrfuri”, „Acțiunea română”, 1917, 193; N. Negru, „Femeie!..., U, 1919, 130; Brădățeanu, Istoria, II, 73-74; Emil Nicolau, DRI, III, 480-493; Florin Faifer, Agitatul, CL, 2003, 2. F.F.
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
ales lingvistică) a satului vechi românesc. Alte romane, Dincolo (1978) și Ora incertă (1982), deși bine scrise, cu o acțiune și personaje deloc liniare, sunt un reflex obedient al ideologiei comuniste: tema construcției unei țări și a unui „om nou”, luminos (în Dincolo, roman al exaltărilor ingenuu naționalist-xenofobe) și tema luptei de clasă, necesitatea socială și cvasimetafizică a pedepsei, revolta maselor exploatate (în Ora incertă, roman al grevei muncitorilor de la Uzinele Vulcan, din 1918). SCRIERI: Vâlva codrului, București, 1974; Pădurea nu
NIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288467_a_289796]
-
promiscuității, demolările din Bucureștiul anilor ’80. Proprietarul de iluzii (1988) își asumă direct perspectiva individuală: singurătatea în fața morții, ca în excepționalul reportaj de la clinica de chirurgie cardio-vasculară Fundeni, sau în fața vieții, ca în cele câteva reportaje despre orbii din Vatra Luminoasă și despre destinul unui bărbat care reînvață să meargă după ce și-a pierdut ambele picioare etc. Textul care dă titlul volumului este un interesant dosar al inginerului Nicolae Văideanu, inventatorul udovilului, un soi de rachetă autohtonă. SCRIERI: Întâmplări în liniștea
NISTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288465_a_289794]
-
lui Vasile Terente. Articolul-program, semnat de redactor, anunță doar noua prezență în peisajul publicistic, în timp ce în Renașterea unei categorii etico-sociale: idealismul (2-3/1926), Marin Dragnea circumscrie mult mai precis idealurile revistei: „Din punct de vedere literar vom merge pe cărările luminoase ale înaintașilor. Căci noi luăm de model în avântul nostru cărturăresc pe Eminescu, Alecsandri, Coșbuc, Cerna, Duiliu Zamfirescu etc. Suntem tradiționaliști ca doctrină estetică, fiindcă considerăm tradiționalismul ca pe o categorie literară salvatoare.” Rubrici: „Încrustări”, „Memento”(știri culturale), „Reviste bucureștene
PAGINI CULTURALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288610_a_289939]
-
1923. De Broglie se inspirase în parte din studiile de matematică efectuate în secolul al XIX-lea de William Rowan Hamilton pe teme de refracție, dar și din teoria lui Einstein, datând din 1905, potrivit căreia, în anumite circumstanțe, undele luminoase se comportă ca niște particule. Dacă așa stau lucrurile, s-a întrebat de Broglie, oare alte particule nu se pot comportă ca niște unde? Așa cum avea să scrie mai tarziu „după o lungă meditație în singurătate, brusc mi-a venit
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Crookes, excitat de descărcările unei bobine de inducție, era acoperit cu ecrane de carton negru, opac pentru lumină cunoscută, chiar cea mai intensă. În această obscuritate, special creată pentru a permite ochiului să recepționeze orice fenomen luminiscent, nu era nimic luminos, pana cand acele radiații, inca neidentificate și emanând fără dubiu din tubul Crookes, au traversat carapacea de carton, căzând pe ecranul fluorescent; ele și-au pus în evidență existența luminând, într-o oarecare măsură, obscuritatea. Să vadă că ecranul s-
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
egoist, iresponsabil, impulsionat de trăiri joase, cu manifestări sociale superficiale și ipocrite, lipsit de repere. Un aer greu, încărcat de cenușa patimilor omenești se lasă peste aceste ficțiuni, transformând totul într-o trăire buimacă. Singurul roman cu o tonalitate mai luminoasă este Vraja patimei (1936), unde protagoniștii ies întăriți din încercările prin care trec, iar dragostea aduce în final fericirea. Mai mult, se ivesc situații și personaje comice, realizate în special prin replică și automatisme de limbaj. P. a scris, în
PALLADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288631_a_289960]
-
amândoi./ Și amețită se întunecă realitatea,/ păianjeni taie aerul pe care-l pierzi,/ din pulsul pieptului noi aruncăm cu sunete/ în bronzul clopotelor verzi” (Desen pe o cămașă de băiat). Un tragism latent, senin, hrănește această lirică a căutării semnelor (luminoase, dar și malefice) din sine și din lume. Tragismul nu exclude ludicul poeziei „de mahala”, în linia Miron Radu Paraschivescu - Tudor Arghezi - Ion Barbu: inventivitate lingvistică debordantă, plăcerea cuvântului popular, argotic sau arhaic, plăcerea licențiosului, a impudorii, dar și a
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
abuz în serviciu”, deoarece încercase să contracareze acțiunile de spionaj militar, cazurile Șacalul și Eagles, referitoare la o potențială „atacare a bazelor de rachete din Carpați”. În timpul evenimentelor din decembrie 1989, solicitat să ajute la elucidarea misterului apariției unor „semne luminoase” pe cerul României, ofițerul contribuie prin iscusința lui la combaterea diversiunilor. Sub pretextul ficțiunii, se încearcă acreditarea uneia dintre interpretările date evenimentelor care au provocat schimbarea regimului politic în România: conspirația unor puteri străine, disimulată ca revoluție. SCRIERI: Vin apele
MIHALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]