26,035 matches
-
mai apropiate cu oamenii din sat. Fiecare trebuie să-și vadă de treaba lui. 42,9 56,7 43,0 54,5 Sursa datelor: cercetare proprie * afirmațiile scrise cu caractere italice măsoară atitudinile tradiționaliste, pe când cele scrise cu caractere normale, măsoară atitudinile moderne. 4. Lista de afirmații pentru graficul 3.8 În grafic În chestionar Risc Îmi place să risc. Optimism Cred că viitorul va aduce lucruri bune. Importanța normelor informale Atunci când fac ceva mă preocupă ce spune "gura satului". Intoleranță
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
WILLIAM SMELLIE (1697-1763) Unul dintre cei mai importanți obstetricieni din toate timpurile. De origine scoțiană, a practicat la Londra, apoi la Paris, unde s-a școlit la maeștrii francezi. Întors la Londra, cercetează mecanica nașterii și este primul care a măsurat conjugata diagonală a pelvisului. A descris, cu precizie, oasele pelvisului. A fost autorul unui important manual de obstetrică (a doua ediție apărea în același an). A imaginat un forceps original și tehnica de aplicare. A editat un atlas obstetrical anatomic
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
înseamnă a învăța să trăiești", să trăiești bine, să nu te temi de moarte. A muri nu se învață. Fiecare viață trebuie trăită în așa fel încât să nu regreți nimic. Viața trebuie trăită plenar. Plăcerea este convenabilă când este măsurată, atunci când nu împietează asupra libertății autonomiei și independenței. Propăvăduiește bucuria, voluptatea, plăcerea, viața, fericirea. Montaigne nu înțelege de ce oamenii excelează în dorința de a se autopedepsi, a-și face rău, a-și provoca suferință și durere. La ce bun să
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
importurile Germaniei de produse biologice, având o pondere de 50% din consumul total de fructe și legume biologice (sunt importate în special din Europa de sud, Argentina, Chile, Africa de sud și Israel). Pentru cerealele biologice, ouă și carne de pui, importurile măsoară între 10 și 20% din cererea internă (provin din SUA, Canada, Italia, Europa de est, Olanda și Franța). Importante importuri includ de asemenea nuci (Turcia și California), ceai, cafea, cacao, condimente (Mexic, Guatemala, Costa Rica, Nicaragua, Peru și Brazilia), uleiuri și grăsimi pentru
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
datelor / 215 6.7.1. Histogramele din meniul FREQUENCIES / 215 6.7.2. Grafice tip bară din meniul FREQUENCIES / 216 6.7.3. Grafice din meniul Explore / 218 6.7.4. Grafice din meniul GRAPHS / 219 6.8. Analiza datelor măsurate pe scală nominală / 222 6.9. Analiza datelor măsurate pe scală ordinală / 225 6.10. Analiza datelor măsurate pe scală de interval sau raport / 227 Capitolul 7. ANALIZA BIVARIATĂ / 231 7.1. Analiza variabilelor măsurate nominal sau ordinal / 231 7
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
215 6.7.2. Grafice tip bară din meniul FREQUENCIES / 216 6.7.3. Grafice din meniul Explore / 218 6.7.4. Grafice din meniul GRAPHS / 219 6.8. Analiza datelor măsurate pe scală nominală / 222 6.9. Analiza datelor măsurate pe scală ordinală / 225 6.10. Analiza datelor măsurate pe scală de interval sau raport / 227 Capitolul 7. ANALIZA BIVARIATĂ / 231 7.1. Analiza variabilelor măsurate nominal sau ordinal / 231 7.1.1. Grafice cu două variabile / 231 7.1
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
FREQUENCIES / 216 6.7.3. Grafice din meniul Explore / 218 6.7.4. Grafice din meniul GRAPHS / 219 6.8. Analiza datelor măsurate pe scală nominală / 222 6.9. Analiza datelor măsurate pe scală ordinală / 225 6.10. Analiza datelor măsurate pe scală de interval sau raport / 227 Capitolul 7. ANALIZA BIVARIATĂ / 231 7.1. Analiza variabilelor măsurate nominal sau ordinal / 231 7.1.1. Grafice cu două variabile / 231 7.1.2 Tabele de contingență pentru variabile nominale și ordinale
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
lui Pearson / 247 7.1.5.5. Coeficientul lambda (λ), / 248 7.1.6. Coeficienți de asociere pentru variabile ordinale / 250 7.1.7. Testul 2 / 254 7.1.8. Valoarea reziduală standardizată și ajustată / 256 7.2. Analiza variabilelor măsurate la nivel de interval sau raport / 257 7.2.1. Grafice realizate între variabile măsurate la nivel de interval sau raport / 257 7.2.2. Coeficienți de asociere între variabile măsurate la nivel de interval sau raport / 258 7.3
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de asociere pentru variabile ordinale / 250 7.1.7. Testul 2 / 254 7.1.8. Valoarea reziduală standardizată și ajustată / 256 7.2. Analiza variabilelor măsurate la nivel de interval sau raport / 257 7.2.1. Grafice realizate între variabile măsurate la nivel de interval sau raport / 257 7.2.2. Coeficienți de asociere între variabile măsurate la nivel de interval sau raport / 258 7.3. Analiza unei variabile nominale/ordinale și a unei variabile măsurată la nivel interval/raport. / 259
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
reziduală standardizată și ajustată / 256 7.2. Analiza variabilelor măsurate la nivel de interval sau raport / 257 7.2.1. Grafice realizate între variabile măsurate la nivel de interval sau raport / 257 7.2.2. Coeficienți de asociere între variabile măsurate la nivel de interval sau raport / 258 7.3. Analiza unei variabile nominale/ordinale și a unei variabile măsurată la nivel interval/raport. / 259 7.3.1. Grafice utilizate pentru o variabilă nominală/ordinală și una de interval/raport / 259
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
1. Grafice realizate între variabile măsurate la nivel de interval sau raport / 257 7.2.2. Coeficienți de asociere între variabile măsurate la nivel de interval sau raport / 258 7.3. Analiza unei variabile nominale/ordinale și a unei variabile măsurată la nivel interval/raport. / 259 7.3.1. Grafice utilizate pentru o variabilă nominală/ordinală și una de interval/raport / 259 7.3.2. Tabele utilizate pentru o variabilă nominală/ordinală și una de interval/raport / 261 7.3.3
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
din contră trebuie abandonată. În consecință, rolul analizei statistice poate fi decisiv, căci el poate determina direcția viitoare a speculațiilor teoretice cât și a cercetării. Datorită naturii duale a realității sociale, a faptului că atunci când se discută despre ceea ce a măsurat o anchetă se face o interpretare a unei alte interpretări este normal să ne gândim că este posibil ca rezultatele prezentate să fie influențate de diferite tipuri de erori. Acestea sunt generate de modul în care încercăm să măsurăm și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
a măsurat o anchetă se face o interpretare a unei alte interpretări este normal să ne gândim că este posibil ca rezultatele prezentate să fie influențate de diferite tipuri de erori. Acestea sunt generate de modul în care încercăm să măsurăm și atunci când se vorbește despre posibilele erori se insistă în general pe erorile de eșantionare sau pe cele datorate operatorilor ("Operatorul constituie cel mai important factor generator de eroare, în cazul anchetelor orale", conform T. Rotariu și P. Iluț, 1997
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fi destul de semnificativ. Cu atât mai mult atunci când se încearcă măsurarea unor comportamente sau atitudini ale unor persoane (noi îi vom numi de aici înainte indivizi statistici) dificultățile practice devin și mai mari. În primul rând pentru că nu se poate măsura direct ci doar estima. Apoi, nu trebuie să uităm, că în multe cazuri măsurarea repetată nu aduce un plus semnificativ de informație datorită volatilității opiniilor subiecților ceea ce face puțin probabil realizarea unui model de predicție. Experiența practică a demonstrat că
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
că berzele ar putea fi responsabile de nașterea copiilor dintr-o localitate. Un alt exces al statisticii este încercarea de a explica toate variațiile care au loc între diferite fenomene cu ajutorul indicatorilor statistici. Alte excese statistice sunt: * încercarea de a măsura aproximativ; * suprasimplificarea fenomenelor; * prezentarea trunchiată a fenomenelor, scoasă din context; * abuzul de formule și de teste statistice; * încercarea de a măsura ceea ce nu se poate măsura; * exagerarea intensității unei corelații (de exemplu o corelație de 0,1 deși semnificativă statistic
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
explica toate variațiile care au loc între diferite fenomene cu ajutorul indicatorilor statistici. Alte excese statistice sunt: * încercarea de a măsura aproximativ; * suprasimplificarea fenomenelor; * prezentarea trunchiată a fenomenelor, scoasă din context; * abuzul de formule și de teste statistice; * încercarea de a măsura ceea ce nu se poate măsura; * exagerarea intensității unei corelații (de exemplu o corelație de 0,1 deși semnificativă statistic, relevă că doar o sutime din variația unei variabile este comun împărtășită de cealaltă variabilă). Din observațiile de până acum deducem
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
realizarea investigației și anume chestionarul, prin aplicarea asupra unei populații clar stabilite printr-un procedeu de eșantionare produce datele. Admitem că măsurarea presupune atribuirea unei unități de măsură unui fenomen. De exemplu, în cazul sondajelor de opinie politică intenționăm să măsurăm și intenția de vot. Unitatea de măsură pentru intenția de vot este declarația subiectului asupra intenției sale de vot. Această măsurătoare se realizează prin numărarea frecvențelor de apariție a respectivelor intenții de vot raportate la numărul celor care și-au
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
vot raportate la numărul celor care și-au exprimat o opțiune. Spre deosebire de alegerile propriu-zise, când se exprimă efectiv votul și se pot realiza estimări, în celelalte situații se exprimă intenții de vot ceea ce înseamnă că un sondaj de opinie politică măsoară intenția de vot la un moment dat, adică poate indica în date brute doar preferințele electoratului în momentul respectiv. 2.2. Despre măsurare în științele sociale Măsurarea reprezintă o etapa esențială în procesul cunoașterii, având ca finalitate descoperirea legităților caracteristice
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ale măsurării * N. R. CAMPBELL (1920 în Elemente de fizică) = "proces de atribuire de numere calităților reprezentative". * B. RUSSEL (1938 în Principiile matematice) = "metoda de stabilire a corespondenței calitative unei mărimi cu orice număr". * S. S. STEVENS (1946 în Teoria scalelor de măsurat 5) = "operația de atribuire a unui număr obiectelor sau calităților acestora conform unei reguli." În concluzie, se poate spune că măsurarea reprezintă "procedura prin care obiectelor li se atașează numere, în funcție de starea unei însușiri a lor, conform unor reguli coerente
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
dintre numerele atribuite reflectă diferențe în caracteristicile care au condus la etapa de cuantificare. 2.2.3. Elementele măsurării Atunci când ne referim la elementele măsurării trebuie să avem în vedere modelul teoretic, etalonul și regulile de corespondență. 1) Obiectul de măsurat. Trebuie definit riguros obiectul cercetat, strategia de cercetare urmând a fi definită în funcție de specificul obiectului respectiv. Se generează o reprezentare abstractă, simplificată a anumitor aspecte ale realității și se permite astfel reducerea calității obiectelor la o serie de caracteristici. 2
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
este posibilă (și necesară) măsurarea. Sunt fenomene sociale sau laturi ale acestora care nu pot fi propriu-zis măsurate, nu doar datorită limitelor metodelor sau tehnicilor de măsurare, ci datorită naturii lor, caracterului lor prin excelență calitativ. Încercarea de a le măsura în mod riguros este nu numai imposibilă sau dificilă, dar și inutilă. Astfel de caracteristici, cum sunt: profesiunea, sexul, starea civilă, anumite opțiuni sau fapte nu comportă grade diferite, ceea ce nu înseamnă că nu pot fi deloc cuantificate. Fiecare din
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
că i-am atribuit cifra 1 atributului de masculin și cifra 2 atributului de feminin, nu înseamnă că se acordă o importanță mai mare bărbaților. Se putea atribui cifra 2 atributului de masculin și 1 atributului de feminin. Alte variabile măsurate pe scală nominală: mediul de rezidență (urban/rural), ocupația (manager/director, întreprinzător/lucrător pe cont propriu, angajat cu studii medii, angajat cu studii superioare, muncitori calificați, muncitori necalificați, șomeri, casnică, pensionar, elev/student, agricultori), intenția de a vota (da/nu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
natural de pornire sau o valoare 0 (zero) naturală, obținându-se astfel un șir de valori egal distanțate pe o scală de intensități. La scalele de interval numerele reprezintă intensitatea diferențelor. Un exemplu citat frecvent este cel al scalei temperaturii măsurate în grade Celsius, unde diferența dintre 200 și 300 este aceeași ca între 300 și 400. Scala temperaturilor, în care există distanțe egale între gradele termometrului dar punctul corespunzător valorii de 0 grade este stabilit convențional: la scara Celsius valoarea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
stabilit convențional: la scara Celsius valoarea corespunde punctului de îngheț al apei iar echivalentul în scara Fahrenheit este de -32 grade. Spre deosebire de nivelul ordinal al măsurării unde intervalele care despart o valoare de alta sunt fie inegale, fie imposibil de măsurat, nivelul de interval adaugă relației de ordine egalitatea intervalelor dintre valorile etalonului de măsurare. Cu alte cuvinte, se asigură identitatea izomorfă între șirul numerelor și seria valorilor pe care numerele le exprimă, în sensul că atât numerele cât și valorile
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
altă categorie). În plus se pot executa și operații de adunare și scădere cu o constantă, distanța dintre intervale rămânând constantă. m(A)=c+d(A), c diferit de 0 distanța (a-b) = (b-c) Variabila "vârsta" persoanelor intervievate poate fi măsurată pe scală de interval, deoarece valorile variabilei vârste reprezintă valori reale, exprima valoarea vârstei persoanelor și numai sunt niște simboluri. De exemplu, cifra 17 va reprezenta faptul că persoana intervievata are 17 ani. De asemenea, întotdeauna în studii nu va
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]