15,061 matches
-
tărâmul liniștii... - Puțini! - Puțini? - Mă refer la cei patruzeci și cinci, nu la cei din urmă! - El zicea mereu că trăiește „o veșnicie”, pe care nu și-o poate scurta nici măcar cu alcool, căci nu-i suporta ficatul. - Era credincios! Maică-sa nu l-a sfătuit...? - Stai cuminte fată! Ea ținea enorm la el, dar cine se bagă în familie? - Da, chiar așa! Cine să se bage într-o familie, dacă nu manipulatorii care zic că ne „slujesc” cu LEGI CIVILE
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
timpuri. Îmi mai povestise și mama cu alte ocazii ceva asemănător, însă dânsa vedea lucrurile din altă perspectivă. - Nu te mai gândi la fostul. Eu te știu de când te-ai măritat și ai venit în Alexandria. Te-am văzut mireasă, maică. Erai o copilă subțirică foc, cu mijlocelul ca de viespe. Și frumoasă... iar Victor te sorbea din priviri! Arătai fericită, așa cum se cuvine să fie o mireasă care se bucură de alesul inimii... Dar ochii te trădau... Cine știe să
SĂGEATA LUI CUPIDON III (TITLU PROVIZORIU) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342331_a_343660]
-
a avea copii! Tu acum ești cu simțurile amorțite! Trebuie să te dezmorțești, trăiește-ți viața cât ești tânără! Auzi ce sfaturi îmi dă tanti Zinaida! De la mama nu aș auzi așa ceva! - Tanti, hai să schimbăm subiectul! - Cum vrei tu, maică! - Spuneai mai devreme că ai mânca clătite. Avem lapte? Știu că ouă avem. - Vrei să faci clătite?! exclamă bucuroasă. - Da și diseară când vine Dragoș să mă ia, îl servim și pe el! - Ce bucurie îmi faci, fata mea! Nu
SĂGEATA LUI CUPIDON III (TITLU PROVIZORIU) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342331_a_343660]
-
părintești, ori a corului călugărilor de la Mânăstirea Neamț, pătruns de dorința de apropiere față de Dumnezeu, scrie o invocare devenită nemuritoare, recitată ori cântată acum de multe corale : Răsai asupra mea, lumină lină, Ca-n visul meu ceresc de-odinioară; O, Maică Sfântă, pururea fecioară, În noaptea gândurilor mele vină. Speranța mea tu n-o lăsa să moară Deși al meu e un noian de vină. Privirea ta de milă caldă, plină, Îndurătoare - asupra mea coboară. Străin de toți, pierdut în suferința
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
Eminescu a scris și Rugăciuni închinate Fecioarei Maria. Amintim Rugăciunea: „Crăiasă alegându-te/ Îngenunchem rugându-te,/ Înalță-ne, ne mântuie/ Din valul ce ne bântuie,/ Fii scut de întărire/ Și zid de mântuire,/ Privirea-ți adorată/ Asupră-ne coboară,/ O, maică prea curată/ Și pururea fecioară/ Marie!” Se spune că Eminescu a adus rugăciunea în închisorile comuniste, deoarece deținuții politici recitau această Rugăciune, punând accentul pe versurile: „Înalță-ne, ne mâtuie / Din valul ce ne bântuie". S-a consemnat că Eminescu
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
și lăcașurile de cult cu colorate fresce. Mai târziu în literatură motivul icoanei a luat și o conotație reprezentativă pentru un lucru iubit și îndrăgit. Astfel Nichifor Crainic a demonstrate că Eminescu a fost un poet creștin și că Icoana Maicii Domnului l-a inspirit, dedicându-i câteva poezii.Crainic a găsit o soluție adoptată și de Edgar Papu care afirmă că temele romantice sunt un “adăstrat “ al creației eminesciene, dar fiind un “duh “ creștin, care poate ieși la iveală după
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
nu o lămurire), pe care o prinde cu amândouă mâinile și-o duce în dreptul inimii. N-o pătrunde deloc, doar știe că-i valoroasă. Ce-o fi însemnând naștere din nou ?... Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale și să se nască? (Evanghelia după Ioan 3:4) Nici când Isus îi spune despre ce naștere este vorba (din apă și din duh), nu se știe mai dumirit, rămâne cu aerul unuia aflat în fața unei porți cu cheile
SUPRAVIEŢUIND CREŞTERII de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/342430_a_343759]
-
din ziua de 1 mai anul 1997 devine exarh al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Printre lucrările importante realizate de către Preacuviosul Părinte Arhim. Melchisedec Velnic la Mănăstirea Putna, se numără înființarea Schitului "Sfântul Prooroc Ilie" din Sălaș și a Schitului "Acoperământul Maicii Domnului" din Muntele Doisprezece Apostoli, continuarea și definitivarea lucrărilor de refacerea a schiturilor Sihăstria Putnei, Daniil Sihastru, Pojorâta, redeschise în timpul stăreției Părintelui Arhim. Iachint Unciuleac, pictarea din nou a bisericii voievodale a mănăstirii, construirea a două corpuri de chilii pentru
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
în perioada comunistă și recuperarea unor importante proprietăți ale mănăstirii confiscate în perioada comunistă. "Pentru toți acești ani care au trecut din 1992 și până acum, mai întâi de toate îi sunt recunoscător Bunului Dumnezeu, care mi-a călăuzit pașii, Maicii Domnului, care m-a chemat în această sfântă mănăstire și măritului Voievod Ștefan, care m-a primit ca stareț. De s-a făcut ceva bun în acești 20 de ani, a fost cu mila, cu darul și cu ajutorul lui Dumnezeu
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
ce gânduri ați rămas după hramul anului 2012? - Am rămas cu o dorință sinceră și curată de a fi mai recunoscător celor care m-au ales, m-au primit aici și m-au rânduit ca stareț aici, la Mănăstirea Putna: Maicii Domnului și Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Și să mă străduiesc ca floarea recunoștinței să o reînnoiesc mereu, în fiecare clipă, față de Măria Sa și față de toți înaintașii mei din mănăstirea aceasta, stareți și călugări, cât și față de acești sfinți ctitori
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
fac pentru a fi bine înaintea lui Dumnezeu atât obștea mică a acestei mănăstiri, cât și obștea mare a Mănăstirii Putna, și aici îi includ pe toți aceia care vin și își pleacă genunchii la mormântul Măriei Sale și în fața icoanei Maicii Domnului făcătoare de minuni. Cum să-i îndrum, cum să-i primesc și să le dau cuvânt care zidește, cuvânt care vine de la Dumnezeu, cuvânt care vine de la Părinți, să le insuflu dragostea de neam și de țară, dragostea față de
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
prima dată aici; însă totul adecurs atât de firesc ca și când eu, mă aflam acasă. Aici, l-am întâlnit pe Ștefan cel Mare și Sfant cu mâna ridicată spre cerul albastru parcă rupt din tot aAlbastrul de Voroneț, semnul Rugii către Maica Domnului, pentru apărarea neamului . L-am întâlnit pe Eminescu, pe Arghezi, pe Labiș. Aici, am vorbit și am gândit românește ! Aici, mi-am lăsat nostalgice amintiri, după care mă voi reântoarce . Referință Bibliografică: Zile de octombrie la Chișinău / Constanța Abălașei
ZILE DE OCTOMBRIE LA CHIŞINĂU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342508_a_343837]
-
apoi Georgeta Marioara, Alexandru Nicolau, Monahia Andreea, ș.a., care au reușit să reînvie, în lucrările lor, spiritul tradiției iconografice din perioada ei de vârf... Temeiul icoanelor stă în Întruparea Fiului lui Dumnezeu. Aș mai dori să remarc faptul că icoana Maicii Domnului cu Pruncul sintetizează taina creației și mântuirii lumii. Astfel, figura Maicii Domnului reprezintă, după cum arată Părintele Ghelasie, chipul creației care Îl întrupează pe (Fiul lui) Dumnezeu, iar figura pruncului Iisus, imaginea (Fiului) lui Dumnezeu care se întrupează în creație
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
reînvie, în lucrările lor, spiritul tradiției iconografice din perioada ei de vârf... Temeiul icoanelor stă în Întruparea Fiului lui Dumnezeu. Aș mai dori să remarc faptul că icoana Maicii Domnului cu Pruncul sintetizează taina creației și mântuirii lumii. Astfel, figura Maicii Domnului reprezintă, după cum arată Părintele Ghelasie, chipul creației care Îl întrupează pe (Fiul lui) Dumnezeu, iar figura pruncului Iisus, imaginea (Fiului) lui Dumnezeu care se întrupează în creație. De aici, chipurile de bărbat și femeie, ambele oglindind taina Întrupării divine
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
4 brațe ... Femeia și fetița intră în întuneric. Bătrâna rămâne în urmă. Se agață cu mâinile de tocul de fier, și așa, trăgându-și picioarele aproape paralizate după sufletul care abia respiră, îți mai spune, agățată de canatul ușii: „intră, maică, mata, că eu intru mai greu, mamă”. Întunericul Bisericii este atât de greu, încât, atunci când a făcut Dumnezeu lumina, a văzut și Moș Nicolae că toate femeile de serviciu din lume au luat de milă pe lângă sine câte o fetiță
MĂTURA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342537_a_343866]
-
Ciprian Porumbescu, sau... răpăiala ploii, trilurile pasarelelor. Când condițiile îmi permit, mă bucur de exerciții acvatice, băi călduțe, reflexologie, Reiki, bioenergie, care sunt terapeutice pentru mine. - Cine este modelul tău în viață? - În mod special am o afinitate profundă pentru Maica Tereza din Calcutta, datorită iubirii ei extrem de complexe.. Admir oamenii ce se lasă călăuziți de inimă, îngemănând respectul pentru sacru. Încerc să-mi mențin optimismul, în ciuda constantelor dificultăți, inclusiv a celor ce apar pe neașteptate. Încerc, atât cât pot de
INTERVIU CU POETA ADELA-ADRIANA MOSCU, DIN PENNSYLVANIA, SUA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342550_a_343879]
-
fie cum zic nașii. Și cu asta, gata! Am terminat. Și gata a fost. Ioana a născut la termen, după aproape opt ani de la Gabriel care, ferindu‑se să nu se dea de gol, se uita cu necaz la burta maică‑si cum creștea și se vedea tot mai bine în ultimele două luni și bombănea în gând: „Să vezi cum or să râdă prietenii de mine! Mai ales fetele... Hm! Nu, băieții mă vor lua la mișto, că ei sunt
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
învățat, era chemat la treabă mult mai mult decât socotea el că ar fi trebuit. Nu la câmp, ci în curte. La lemne, la grajd, la păsări, la apă și la multe altele, că mereu era de făcut câte ceva și maică‑sa nu mai făcea față. Fratele mai mic, Gavrilă, o solicita zi și noapte pe biata femeie. Nu dormea dacă nu era legănat, ținut în brațe. Mai apoi, nu se culca decât după ce i se cânta ori i se vorbea
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
ce plan avuși cu noi, Când ne-ai pus stâlpi între furtuni, Bătuți de vânt, udați de ploi ? Păgâni nebuni au vrut Carpații, Cu crucea Ta le-am stat în cale, De n-au putut nicicând, spurcații, Să ia Grădina Maicii Tale. Unde ne-ai pus, am prins a sta, Și când fu pace, și-n război, Așa că-n mare mila Ta, Trage blestemul înapoi! Blestemul ăsta, din bătrâni, Noi l-am plătit cu prea mult sânge; Dacă mai ții și
BLESTEMUL ROMÂNESC de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342633_a_343962]
-
el și ceilalți trei frați ai lui o moșteniseră de la tatăl lor, moșu’ Chircuț; ea, săraca, îl avea aproape alb, dar, altfel, era zdravănă și aprigă la mânie. Stătea în aceeași curte cu Gheorghe, fiu-său, fratele mai mic al maică-mii și unchiul meu, într-o căsuță separată, întocmai ca Chircuț, bunicu-meu. De pe peretele din față, cum intrai, veghea cu ochi de vultur, dintr-un tablou vechi, mama ei și străbunica mea, Floarea Teșcuț, poreclită Teșcuțoaia, care în 1901 era
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
eram întotdeauna fascinat de femeia aceea din poza îngălbenită de vreme, care semăna uimitor cu bunică-mea. Față de Hobzoaica, avea, totuși, trăsături mai ferme și ochi negri, pătrunzători. Mai târziu, când am început să înțeleg de ce și bunică-mea și maică-mea îi ponegreau pe ruși, uimirea și fascinația față de străbunică-mea Teșcuțoaia au crescut; mă tot întrebam ce s-ar fi întâmplat dacă ea ar fi pălmuit în locul ofițerului neamț, unul sovietic?!... - Ei, maică, am fi murit atunci pă loc
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
înțeleg de ce și bunică-mea și maică-mea îi ponegreau pe ruși, uimirea și fascinația față de străbunică-mea Teșcuțoaia au crescut; mă tot întrebam ce s-ar fi întâmplat dacă ea ar fi pălmuit în locul ofițerului neamț, unul sovietic?!... - Ei, maică, am fi murit atunci pă loc, dacă în locu’ neamțuli ar fi fost un porc de rus. Șî mă-ta n-ar măi fi fost, șî nici tu n-ai măi fi fost, da’... uite că Dumnezău, drăguțu’, ne-a
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
fac pioner că te-ai dat cu ei, de-m’ vorbești mie așa despre ruș’? - Sovietici, mamă mare, sovietici, nu ruși. - Ha, ruș’, sovietici, tot un drac! - Stai liniștită, mamă mare, mă face pionier pentru că învăț bine! - Da? Bine, învață maică, învață, că eu n-am apucat șî cum tu nu iești prea zdravăn, cartea o să te salveze să ai șî tu o viață măi ușoară, să nu rămâi pă coclaurile iestea, s-a potolit Hobzoaica privindu-mă cu drag. Apoi
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
a scos o batistă înnodată între colțuri. Acolo își ținea ea banii... A desfăcut-o, a întins-o pe pat și a ales dintre bancnotele mototolite o hârtie de cinci lei, pe care mi-a întins-o, zicându-mi: - Ia, maică, ia-ț’ ce vrei tu de ei, ăștia sunt pentru că te face pioner, da’ nu asta e important, important e să înveț’ tu carte ... Am înhățat îndată bacnota și i-am sărit de gât, radiind de bucurie; era felul meu
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
pe umeri și o trântește cât colo pe linoleum. -Te-n cur babo, ai venit la furat? Baba zboară ca pe gheață până lângă perete și înainte de a-și da seama ce se întâmplă, îi scapă fără să vrea: - Ce ziseși maică? Să știi că am lovit-o prea tare și și-o fi rupt baba noada. Asta îmi mai trebuia acum. Paralizată și lipsită de apărare, baba Leanca mai apucă să îl vadă pe mort cum scoate un briceag din buzunar
FUGIŢI, MORTUL!!! de ION UNTARU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342661_a_343990]