5,310 matches
-
Pe timpul somnului MRO se inhibă complet eliberarea anumitor neurotransmițători monoaminici (noradrenalina, serotonina și histamina). Din acest motiv neuronii motori nu sunt stimulați de activitatea cerebrală și mușchii corpului nu se mișcă. Faza de somn MRO se observă și la alte mamifere. S-a observat că cantitatea de somn MRO pe noapte pentru fiecare specie este strâns legată de stadiul de dezvoltare al nou născuților. Ornitorincul ai cărui pui nou născuți sunt complet dependenți și nu sînt dezvoltați au 8 ore de
Mișcare rapidă a ochilor () [Corola-website/Science/320310_a_321639]
-
medulare. În ultimele două decenii, teoria acțiunii excitatoare a GABA în faza timpurie de dezvoltare a fost de necontestat, fiind bazată pe experimente în vitro, pe felii de creier. Observațiile principale au fost că în Hipocampul și Neocortexul din creierul mamiferelor, în primul rând GABA are efecte excitatorii, și de fapt este neurotransmițătorul excitator cel mai important în multe regiuni ale creierului, înainte de dezvoltare maturare a glutamatului ergic din sinapse. Cu toate acestea, această teorie a fost disputată din cauza că resultate
GABA () [Corola-website/Science/320597_a_321926]
-
temporale. Oasele bolții craniene sunt oase late. Baza craniului este formată dinainte de partea orizontală a frontalului și etmoid, după care urmează sfenoidul. Oasele bazei craniului s-au dezvoltat în cea mai mare parte prin osificare encondrală. La om, spre deosebire de celelalte mamifere, dezvoltarea craniului neural este mult mai mare decât cea a craniului visceral, datorită creșterii enorme a emisferelor cerebrale. Funcția de masticație, care apare la mamifere și care la om se modifică datorită schimbării felului de alimentație, omul devenind omnivor, precum și
Osteologie () [Corola-website/Science/321622_a_322951]
-
s-au dezvoltat în cea mai mare parte prin osificare encondrală. La om, spre deosebire de celelalte mamifere, dezvoltarea craniului neural este mult mai mare decât cea a craniului visceral, datorită creșterii enorme a emisferelor cerebrale. Funcția de masticație, care apare la mamifere și care la om se modifică datorită schimbării felului de alimentație, omul devenind omnivor, precum și apariția limbajului articulat au determinat o nouă organizare și structurare a viscerocraniului. Viscerocraniul s-a situat treptat în evoluția sa direct sub neurocraniu. Viscerocraniul la
Osteologie () [Corola-website/Science/321622_a_322951]
-
o problemă de eroziune accelerată la linia țărmului pe malul istoric al orașului de la Annapolis Royal, precum și probleme cu metalele grele și creșterea înnămolirii și probleme cu contaminarea cu pesticide din amonte. Au fost, de asemenea, cazuri în care mari mamifere marine, cum ar fi balenele au rămas prinse după ce au tranzitat ecluzele în timpul mareelor de amplitudine mică. Au fost propuneri în ultimii ani pentru instalarea unor aripi subacvatice, care nu ar necesita nicio îndiguire sau blocarea unor părți ale golfului
Golful Fundy () [Corola-website/Science/321668_a_322997]
-
X0. Sistemul XY de determinare a sexului este un sistem genetic de determinare a sexului prezent identificat atât la unele plante (Angiosperme dioice ca "Ginkgo") cât și la animale, protostomieni - unele specii de artropode - sau deuterostomieni - la marea majoritate a mamiferelor, inclusiv la specia umană. Sistemul XY de determinare a sexului a fost descris independent de Nettie Stevens și Edmund Wilson Beecher în 1905 . Acest sistem se bazează pe prezența de cromozomi sexuali (sau gonozomi) diferiți la indivizii de sexe diferite
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
cromozom X, fie un cromozom Y, cu o proporție egală între cele două posibilități. Astfel, organismul nou format va fi fie XX, fie XY, adică de sex feminin sau masculin, cu o probabilitate de 1:2 pentru fiecare sex. La mamifere, inclusiv la specia umană, cromozomul Y poartă una sau mai multe gene ce determină activarea cascadei de semnalizare ce duce la formarea sexului masculin. La om gena "SRY", localizată pe brațul scurt al cromozomului Y, inițiază activarea cascadei de semnalizare
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
procesul de sexualizare feminină. Ornitorincul (ce aparține ordinului Monotreme) are un sistem asemănător tipului XY însă cu cinci perechi de gonozomi (masculii au o constituție cromozomică de tipul XY iar femelele au zece cromozomi X), gonozomii nefiind, totuși, omologi gonozomilor mamiferelor. Segregarea gonozomilor în meioză se realizează prin formarea de multivalenți între gonozomii de același tip . Modul în care este determinat sexul este incomplet elucidat, gena "SRY" fiind absentă la această specie. La alte specii, cum ar fi Drosophila, deși sexul
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
determinat sexul este incomplet elucidat, gena "SRY" fiind absentă la această specie. La alte specii, cum ar fi Drosophila, deși sexul masculin, heterogametic, prezintă doi gonozomi, X și Y, mecanismul de determinare a sexului este diferit de cel prezent la mamifere. În acest caz sexul nu este determinat de o genă (sau de gene) prezente pe cromozomul Y ci de raportul între numărul de cromozomi X și numărul se seturi haploide de autozomi X:A (sistemul XX/X0 de determinare sexuală
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
(acronim pentru formularea engleză "Sex-determining Region Y", tradusă ca "regiunea determinantă a sexului de pe cromozomul Y") este o genă situată pe cromozomul Y implicată în determinismul sexului la organismelor aparținând subclasei Theria a mamiferelor (mamifere placentare, Eutheria, și marsupiale, Metatheria). Această genă, formată dintr-un singur exon (monoexonică), codifică un factor de transcriere care este un membru al familiei de proteine HMG-box ("high mobility group box" în engleză), proteine ce conțin un domeniu proteic
SRY () [Corola-website/Science/321718_a_323047]
-
(acronim pentru formularea engleză "Sex-determining Region Y", tradusă ca "regiunea determinantă a sexului de pe cromozomul Y") este o genă situată pe cromozomul Y implicată în determinismul sexului la organismelor aparținând subclasei Theria a mamiferelor (mamifere placentare, Eutheria, și marsupiale, Metatheria). Această genă, formată dintr-un singur exon (monoexonică), codifică un factor de transcriere care este un membru al familiei de proteine HMG-box ("high mobility group box" în engleză), proteine ce conțin un domeniu proteic de
SRY () [Corola-website/Science/321718_a_323047]
-
produs după separarea ramurilor corespunzătoare organismelor aparținând subclaselor Prototheria (monotreme) și Theria. Organismele monotreme nu au gena "SRY" și au un sistem de determinare al sexului de tip ZW implicând probabil gena "DMRT1", în timp ce organismele aparținând subclasei Theria (marsupiale și mamiferele placentare) utilizează sistemul XY de determinare a sexului. SRY este o genă a cărei evoluție s-a produs mai rapid decât evoluția celorlalte gene .
SRY () [Corola-website/Science/321718_a_323047]
-
de compuși diferiți ai dibenzodioxinei de la monocloro la octacloro dioxine. Sunt substanțe inodore, incolore,foarte stabile, lipofile și insolubile în apă. Compușii în care clorul ocupă pozițiile 2,3,7 sau 8 sunt în special toxice pentru păsări, pești sau mamifere deoarece se metabolizează rapid și ajung în ficat, țesuturi adipoase apoi piele și mușchi. Odată dizolvate în țesutul adipos persistă în organism timp de mai mulți ani (durata de înjumătățire este de 7 ani). Nu prezintă izomerie optică, fiind o
Dioxină () [Corola-website/Science/321725_a_323054]
-
mare activitate de pescuit din lume. Aproximativ 18-20% din captura de pește din lume vine de la curentul Humboldt. Speciile sunt în mare parte pelagice: sardine, hamsii și macrou. Productivitatea înaltă a lui Humboldt sprijină alte resurse importante de pescuit, precum mamiferele marine. Apa rece, bogată în nutrienți este adusă la suprafață prin ascensiunea apelor de adâncime și duce la productivitatea extraordinară a sistemului. Periodic, ascensiunea apelor din adâncime care conduce la productivitatea sistemului este perturbată de El Niño. Când se întâmplă
Curentul Humboldt () [Corola-website/Science/320835_a_322164]
-
în cadrul județului Vaslui cu peste 50‰ din totalul populației,iar cel mai scăzut număr de locuitori fiind în județul Bacău aproximativ 6‰ din totalul populației. - viiturile de primăvară; - viscolele iernii; - frecvente alunecări de teren; - degradarea solurilor; - seceta; Caracteristică pădurilor sunt mamiferele precum:căprioara, mistrețul, lupul, vulpea, iepurele. Între păsări se pot remarca: cucul, bufnița, fazanul, ciocănitoarea, prepelița, iar între pești bibanul și mreana. Aparține în mare parte silvostepei,fiind puternic transformată de culturile agricole.Creste in mare parte paiușul si diferete
Podișul Central Moldovenesc () [Corola-website/Science/320853_a_322182]
-
că acest șobolan este rezistent la îmbătrânire, menținându-și sănătos sistemul vascular și având durata de viață cea mai lungă dintre toate rozătoarele. La unele animale, prezența blănii groase împiedică razele UV să atingă pielea. Astfel, la păsări și la mamiferele cu blană vitamina D este generată din secrețiile uleioase ale pielii depozitate. În 1923 s-a stabilit că, atunci când 7-dehidrocolesterolul este iradiat cu lumină, o formă de grăsime liposolubilă este produsă. Alfred Fabian Hess a arătat că lumina este egală
Vitamina D () [Corola-website/Science/320872_a_322201]
-
păduri. Preferă locurile deschise luminoase, ca parcuri, grădini sau terenuri agricole. Coțofana se hrănește și cu hrană vegetală, dar mai ales animală, hrana constând din insecte, larve, viermi, păianjeni, melci, ectoparaziții de pe vaci și oi. Pasărea consumă cadavre de vertebrate, mamifere mici, șoareci, amfibii, șopârle, și pui de pasăre sau fură ouăle din cuiburi. Hrana vegetală este compusă din fructe, semințe sau ciuperci. Mai ales toamna depozitează hrana în locuri ascunse, de obicei în pământ. Păsările încep să fie active înainte de
Coțofană () [Corola-website/Science/315278_a_316607]
-
în bazinul Baraolt, în mod obligatoriu, au intrat în fundamentul cretacic, acesta fiind cercetat și prin metode geofizice. Peste depozitele pliocene este prezent pleistocenul și depozitele de pante, a teraselor apelor curgătoare. Datarea lor s-a putut face cu ajutorul fosilelor mamifere care au trăit pe aceste meleaguri în timpul cuaternarului. Holocenul este prezent peste tot, fiind compus din depozite groase de pietrișuri și nisipuri fluviatile. Cele din urmă conțin ape dulci, rar mineralizate, și în ele se poate măsura, aproape peste tot
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
din Suceava cuprinde colecții de mineralogie, petrografie, paleobotanică, paleozoologie, botanică, malacologie, entomologie, ornitologie, mamalogie. Aici există colecții foarte rare în muzeele din țară: gândaci de scoarță, viespi aurii, eșantioane de paleofloră și de flori de mină; herbarul Flora Bucovinei; macro mamifere din pădurile Bucovinei. Expozițiile prezintă o prezentare a lumii animale și vegetale din județul Suceava, fiind prezentate dioramele: „Turmă de mistreți”, „Ursul brun din Bucovina”, „Boncănitul cerbilor”, „Haită de lupi - iarna”. De asemenea, există și expoziții temporare de minerale, păsări
Muzeul de Științele Naturii din Suceava () [Corola-website/Science/321925_a_323254]
-
de știință sunt împărțite, cu atât mai mult cu cât zonele litorale care ar putea oferi informații suplimentare se află acum în larg, la aproximativ o sută de metri adâncime. Animalele sălbatice au fost capabile să migreze prin Beringia, astfel încât mamifere care au evoluat în Asia (cum ar fi proboscidienii și leii) s-au răspândit în America de Nord și au evoluat spre specii endemice acum dispărute, și invers, mamifere din familiile ecvideelor și camelidelor care au evoluat în America de Nord (și care mai
Beringia () [Corola-website/Science/321923_a_323252]
-
de metri adâncime. Animalele sălbatice au fost capabile să migreze prin Beringia, astfel încât mamifere care au evoluat în Asia (cum ar fi proboscidienii și leii) s-au răspândit în America de Nord și au evoluat spre specii endemice acum dispărute, și invers, mamifere din familiile ecvideelor și camelidelor care au evoluat în America de Nord (și care mai târziu au dispărut de acolo) au migrat spre Asia. Un studiu publicat în 2007 în revista științifică "PLoS Genetics", realizat de cercetători de la Universitatea din Michigan și
Beringia () [Corola-website/Science/321923_a_323252]
-
Groenlanda. Aceasta se datorează mai multor factori, cum ar fi disponibilitatea de apă care nu îngheață chiar și în timpul iernii, protecția asigurată de relieful înalt împotriva vânturilor, și terenul relativ fertil. Animalele terestre includ boul moscat, vulpea arctică, un mic mamifer înrudit cu nevăstuica, iepurele de munte și lemmingul. Renul și lupul arctic au trăit în zonă, dar au dispărut din zonă la începutul secolului al XX-lea. Păsările sunt reprezentate de numeroase specii. Cele mai multe dintre ele sunt specii migratoare și
Scoresby Sund () [Corola-website/Science/321425_a_322754]
-
Păsările sunt reprezentate de numeroase specii. Cele mai multe dintre ele sunt specii migratoare și formează colonii mari, care pot conține până la milioane de indivizi. Peștii din zonă includ halibutul, codul polar, sepia, peștele lup, scorpionul de mare, rechinul de Groenlanda, etc. Mamiferele acvatice sunt dominate de foci (inelată, cu glugă, cu barbă, harpă, etc), care se hrănesc cu pește în timpul iernii (mai ales cod polar) și crustacee vara. Specii mai mari includ morsa Atlantică, narvalul și, uneori, balene beluga. Morsa Atlantică se
Scoresby Sund () [Corola-website/Science/321425_a_322754]
-
bogată și variată. Starea și structura arboretului de luncă cu numeroase poieni acoperite diferite specii de plante ierboase creează condiții favorabile pentru dezvoltarea multor specii de plante, animale și păsări. Flora bogată și variată creează condiții pentru dezvoltarea și înmulțirea mamiferelor, în special a copitatelor. Cei mai tipici reprezentanți ai copitatelor sunt Cerbul nobil ("Cervus elaphus"),cel mai mare mamifer sălbatic în fauna Moldovei; căpriorul ("Capreolus capreolus"), care se întâlnește în toate parcelele rezervației; mistrețul ("Sus scrofa"), cel mai numeros paracopitat
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
condiții favorabile pentru dezvoltarea multor specii de plante, animale și păsări. Flora bogată și variată creează condiții pentru dezvoltarea și înmulțirea mamiferelor, în special a copitatelor. Cei mai tipici reprezentanți ai copitatelor sunt Cerbul nobil ("Cervus elaphus"),cel mai mare mamifer sălbatic în fauna Moldovei; căpriorul ("Capreolus capreolus"), care se întâlnește în toate parcelele rezervației; mistrețul ("Sus scrofa"), cel mai numeros paracopitat de pe teritoriul rezervației. În limitele teritoriului dat se întâlnesc și specii rare de animale, introduse în Cartea Roșie: pisica
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]