6,536 matches
-
cât și În tradiția tinerilor participanți la petrecere, care sunt hrăniți cu elemente primordiale: pâine și vin. Un alt text redă un obicei cu valoare simbolică particulară: ruperea colacului sau a pâinii. Ritualul acesta avea loc În momentul În care mireasa ieșea din casă și pornea spre biserică. Atunci, nașa lua un colac cu care, În pragul ușii, făcea asupra miresei semnul crucii; gestul acesta cu semnificație de binecuvântare și de protecție, era urmat de ruperea pupezei care orna colacul. Bucățile
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
redă un obicei cu valoare simbolică particulară: ruperea colacului sau a pâinii. Ritualul acesta avea loc În momentul În care mireasa ieșea din casă și pornea spre biserică. Atunci, nașa lua un colac cu care, În pragul ușii, făcea asupra miresei semnul crucii; gestul acesta cu semnificație de binecuvântare și de protecție, era urmat de ruperea pupezei care orna colacul. Bucățile erau apoi azvârlite mulțimii. Fiind o zonă unde pescuitul este o ocupație de căpătâi, oamenii considerau că aceste bucăți sunt
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Dacă a fost ursită să trăiască cu dânsul! De nu-l Împușcau, trăiau pân' la sfârșit. Tot din Datinele și credințele poporului român adunate și așezate În ordine alfabetică aflăm că: De Stretenie, nu se cade să doarmă mirele cu mireasa, nici bărbatul cu femeia, nici vitele nu se dau atunci la Înmulțit; e tare mare zi. A dat de mierea ursului se zice când un tânăr a Început a umbla după femei. Urs de visează fata, au să-i vie
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și comunicare- Moduri de expunere: dialog și monolog Testul nr. 3 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Text A - O, vin'! odorul meu nespus, Și lumea ta o lasă; Eu sunt luceafărul de sus, Iar tu să-mi fii mireasă. - O, ești frumos, cum numa-n vis Un înger se arată, Dară pe calea ce-ai deschis N-oi merge niciodată; Colo-n palate de mărgean Te-oi duce veacuri multe, Și toată lumea-n ocean De tine o s-asculte. Străin
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
se vadă vocația de cineast autentic a lui Victor Iliu, care se va manifesta în La Moara cu noroc. În plin joc și voie bună, printre țăranii beți de fericirea Colectivizării, aparatul descoperă figura unei bătrâne îmbrăcate aproape ca o mireasă, pe care se fixează într-un prim-plan deja neobișnuit - erau foarte rare momentele în care aparatul se apropia de personaje. Expresia bătrânei „mirese” contrastează intens cu veselia generală ; teama, resemnarea, nostalgia unei lumi apuse, presimțirea răului ce va să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
bună, printre țăranii beți de fericirea Colectivizării, aparatul descoperă figura unei bătrâne îmbrăcate aproape ca o mireasă, pe care se fixează într-un prim-plan deja neobișnuit - erau foarte rare momentele în care aparatul se apropia de personaje. Expresia bătrânei „mirese” contrastează intens cu veselia generală ; teama, resemnarea, nostalgia unei lumi apuse, presimțirea răului ce va să vină compun un aer de neuitat acelui chip care nu poate salva nimic. Mitrea Cocor (1952) sau Colonia sovietică În Mitrea Cocor, propaganda comunistă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
reală a societății noastre socialiste”. Gioconda fără surâs (1968) sau Hrană pentru intelectualii mici E limpede încă din titlu că acest film nu era destinat oamenilor muncii de la orașe și sate. E necesar să știi cine e Gioconda, alta decât mireasa de cartier cântată de Ștefan Bănică în acei ani, și să- i fi băgat de seamă, măcar o dată, surâsul. Avem de-a face cu primul produs al propagandei cinematografice adresat „păturii intelectuale”, echivalentul vizual al propoziției standard de lucru a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
la Pintilie. Duminică la ora 6 are momente de cinema antologice : plimbarea celor doi tineri sărăcuți pe lângă terenurile arenei de tenis Doherty, de unde se aud scorurile în englezește, fifteen‑love, thirty all, forty‑fifteen, sau achiziționarea „șmokingului” și rochiei de mireasă pentru „căsătoria mea cu domnișoara Niculina Vrajbă”, dar rămâne un film „aliniat” ideologic. Încă de la prima secvență, Reconstituirea anunță absența oricărui compromis sau deghizament. Sobrietății din Duminică la ora 6 i se suprapune sarcasmul enorm. După ce exersase pe terenul retoricii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nord prin nord‑vest (regia Alfred Hitchcock), Blow‑Up (regia Michelangelo Antonioni), Pădurea de mesteceni, Nunta (regia Andrzej Wajda), Jurnalul unei cameriste (regia Luis Buñuel), Toamna cheyennilor (regia John Ford), Atentatul (regia Yves Boisset, cu Jean-Louis Trintignant, Gian Maria Volonté), Mireasa era în negru (regia François Truffaut), Joe Hill (regia Bo Widerberg), Când legendele mor (regia Stuart Millar, cu Richard Widmark), Desculț în parc (regia Gene Saks, cu Robert Redford, Jane Fonda), Binecuvântați animalele și copiii (regia Stanley Kramer), Mesagerul (regia
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în parc pe- nserat/ Curg în juru-ți petale de crin./ Ai în ochi patimi dulci și luciri de păcat/ Și ai trupul de șarpe felin...” Zaraza, celebra melodie interbelică, îl tulbură profund. O invită cavalerește, solemn, modă veche, pe tânăra mireasă la dans, oferindu-i brațul. Duma aprobă din cap, râzând. Stoian începe clasic, ținând lateral mâna Anei. Tăietură. Tovarășa lui de apartament, Marta, întoarce capul, rănită. După „De a ta sărutare, Zaraza, vreau să mor și eu...” Stoian își apropie
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pe gură. Ochii Anei, larg deschiși, uimire, un strop de frică, emoția născută în ea de Tovarășul devenit pentru câteva secunde bărbat. „Tovarășa Ana, îți urez multă fericire...” Deci : Tovarășul de la Partid o sărută sexualmente intens și public pe tovarășa mireasă a subalternului său pe linie politică. Scenă nu de nefilmat, de neimaginat în filmul românesc de până la Puterea și Adevărul. Șocul transmis spectatorilor de secvența acestui păcat boieresc roșu, scrisă și regizată perfect, amintind de dansul lui Burt Lancaster cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
șmecher, care se dă bine pe lângă Stoian, îl lingușește din greu, umblă cu plocoane ca să-și împingă afacerile, fumează trabuc ! Duma rămâne întunecat în mijlocul veseliei generale. Stoian bea ceva și încearcă să fie un bun mesean. Din câteva replici între mireasă și Manu de la Cadre, înțelegem că nunta reală avusese loc cu trei zile înainte, acum era un remake, un „spectacol folcloric” cerut de tov. Mărieș pentru distracția înaltului său oaspete și prieten. Duma nu mai suportă : „Mi-e greață de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fierbinte al pâinii (1984) 234 Mihai Viteazul (1971) 108, 144, 191, 197-198, 200, 205, 224 Mijlocaș la deschidere (1982) 196, 243 Mingea (1959) 61, 68, 73, 104 Miracolo, Il (1948) 75 Miracolul (1988) 234 Mircea (1989) 108, 199, 234, 248 Mireasa era în negru (La mariée était en noir) (1968) 188 Mireasma ploilor târzii (1985) 234, 246 Misterul lui Herodot (1976) 196 Mitrea Cocor (1952) 61, 67-68, 76, 83, 85, 87, 102, 136, 206 Moromeții (1988) 234 Muntele acuns (1975) 192
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de praf ce se ridica și plutea, ca un nor, deasupra mulțimii adunate. De pe margine, privitorii urmăreau mai puțin frumusețea și măiestria dansului cât mai ales cine pe cine a scos la joc, îmbrăcămintea tinerelor, care dintre codane sunt viitoarele mirese etc. Coloritul viu și împestrițat al îmbrăcămintei și basmalelor persoanelor de pe toloacă ofereau privitorilor de la distanță imaginea unui câmp înflorit în mijloc de primăvară. Copiii, gătiți cu haine de sărbătoare, schițau hore sau sârbe după modelul tinerilor, alergau veseli printre
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
o poveste, o anecdotică precisă... Unele dintre pânze înfățișează cu sensibilitate și o rară puritate a expresiei peisaje sau munci agricole în diferite anotimpuri... altele abordează viața patriarhală, obiceiuri și datini țărănești, nunta, Târg la Hălmagiu, tăierea porcului, colinde,gătitul miresei, etc. Când imaginile lor colorate îmi trec prin fața ochilor, involuntar mă invadează universul propriei copilării...”( Toma George Maiorescu, „O invitație romantică”) „Apare de pe acum clar că arta lui dispune de resurse efective originale și dezvoltă aspecte ale formei ce-i
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
nu pot ieși și teafără din foc, precum sfântul cu pricina. Când m-am mai obișnuit cu aerul din jurul catedralei, coborând ușurel către pământ, i-am văzut pe toți acei nuntași adunați și pregătiți de ceremonie. Personajul principal era o mireasă strident fardată, ce părea de plastic și care stătea nefiresc de înțepenită lângă propriul tată, într-o mașină parcată pe o străduță laterală. Poate era emoția evenimentului sau grija pentru propriul fard sau o fi adus-o cu forța - aici
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
o poveste, o anecdotică precisă... Unele dintre pânze înfățișează cu sensibilitate și o rară puritate a expresiei peisaje sau munci agricole în diferite anotimpuri... altele abordează viața patriarhală, obiceiuri și datini țărănești, nunta, Târg la Hălmagiu, tăierea porcului, colinde,gătitul miresei, etc. Când imaginile lor colorate îmi trec prin fața ochilor, involuntar mă invadează universul propriei copilării...”( Toma George Maiorescu, „O invitație romantică”) „Apare de pe acum clar că arta lui dispune de resurse efective originale și dezvoltă aspecte ale formei ce-i
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
secțiune specială a cărții de față este discutat competent și interpretat îndrăzneț simbolismul crucii creștine. Trimiterea autorului este la ideea de hieros gamos (nuntă sacră) care s-ar regăsi în ideea de Biserică Mamă din creștinism. Trimiterea este la Biserica Mireasă și la Iisus Mire. Sunt în creștinism mai multe tipuri de cruci (cum ar fi crucea bizantină din secolul al X-lea) care preiau ceva din simbolismul orfismului și din cel al religiilor de mistere. Deosebit de interesante sunt și paginile
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
nevasta mătura sau deretica prin casă și nu peste mult timp, naște un băiețel, Piper sau Pipăruș. Iar bietul Piper sau Pipăruș, nevoind maica să-i spuie, când o întreabă: de a avut surori au ba, sau cum se numește mireasa pe care i-a fost promis-o înainte de a se naște, amăgește pe maică-sa ca să-i deie de supt pe sub talpa casei, ori, de nu, îndată se îmbolnăvește și moare ... Pipăruș atâta a dorit, lasă puțin talpa pe ea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Cântărilor ce reprezintă fecunditatea Verbului divin. Mărul e un simbol al vieții și al dragostei. În colindele românești și în obiceiurile populare, pomul de măr sau ramura de măr sunt încărcate de sacralitate. Mărul este numit «pomul vieții», «arbore cosmic», mireasa își împletește cununa din flori de măr. «Flori albe de măr» e o incantație magică de «promovare a primăverii»". Un împărat, care a atins vârsta de 68 de ani, "adică viața jumătate", fără să aibă copii, ia hotărârea de a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sub forma unui șarpe, vizitează împărăteasa în vis, care apoi rămâne îngreunată și dă naștere unui copil dotat cu puteri supranaturale. Copilul poate fi conceput și pe baza lacrimilor adunate într-un pahar. După ce i-a murit mirele la nuntă, mireasa a plâns 40 de zile și 40 de nopți; apoi, a. strâns într-o cană lacrimile și le-a băut simțind că a rămas gravidă. Simbol al durerii, comparată cu mărgăritaru 1 sau cu picăturile de chihlimbar, lacrima este identificată
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ceremonializează căsătoria" apare ca o dramă, ce dezvăluie un conflict acut între două familii. În formele lui vechi, conflictul a fost generat, probabil, de trecerea de la endogamie, la exogamie; manifestarea lui cea mai frecventă era atunci căsătoria prin rapt (răpirea miresei). Alegoria vânătorii fabuloase nu-și leagă semnificațiile doar de momentul pețitului, ci și de un context situațional larg, modelat, la nivel ideal, de căutarea soției (vânătoarea); de cererea soției și de unirea popriu-zisă. Vânătorii dau de o urmă de fiară
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
câșlegi" se fac nunți mai mult pentru cei văduvi, "care au rămas cu mulți copii și care nu sunt în stare a îngriji cum se cuvine de dânșii." În ajunul cununiei și în ziua cununiei, dis-de-dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde "într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop construită, sau într-o apă curgătoare. În scaldă, făcută din apă neîncepută, există bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, precum și flori mirositoare, îndeosebi busuioc
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de busuioc, ca să viseze mama peste noapte. Încă și mai evidentă este semnificația busuiocului într-o situație specifică basmului, recunoașterea calității eroului, dezvăluire căreia îi urmează rezolvarea situației: "[...] la bucătărie el a pus degetul la bucatele care se gătea pentru mireasă. Și bucatele miroseau a busuioc. Și când a mers acolo de i-a dus bucatele miresei să mănânce i-a mirosit bucatele a busuioc [...]. Și, cum a văzut că miroase a busuioc, i-a dat în gând că-i el
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
situație specifică basmului, recunoașterea calității eroului, dezvăluire căreia îi urmează rezolvarea situației: "[...] la bucătărie el a pus degetul la bucatele care se gătea pentru mireasă. Și bucatele miroseau a busuioc. Și când a mers acolo de i-a dus bucatele miresei să mănânce i-a mirosit bucatele a busuioc [...]. Și, cum a văzut că miroase a busuioc, i-a dat în gând că-i el." În același sens, în basmul Crăiasa zânelor [Pop-Reteganul], un împărat, ducându-se la război, le interzice
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]